117 matches
-
Franța Dosarul numă rului 522, pe august, al revistei „Le Magazine Littéraire” este dedicat literaturii din afara Franței, mai precis prezintă „Zece voci mari ale literaturii străine”. Les belles étrangères sunt voci consacrate, descrise de editorii revistei prin câte o sintagmă caracterizantă: italianca Milena Agus - „Iubita vrăjitoare”, americanii Russel Banks - „Vorbesc paria Americii” și Joyce Carol Oates - „Întunericul e meseria sa”, sudafricanul J.M. Coetzee - „Nici alb, nici negru”, austriacul Peter Handke - „Enigma perfectă”, rusul Eduard Limonov - „Aventura dusă la extrem”, japonezul Haruki
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
Constatînd evidența celui dintîi, insist aici asupra celei de-a doua, cu observații și de cititor, și de prieten, de însoțitor, circa un sfert de veac, al său. Să spun mai întîi că folosesc termenul cu convingerea că e extrem de caracterizant pentru Gheorghe Crăciun. Îl desprind din seria sinonimică a travaliului intelectual și scriitoricesc intens, a efortului dedicat total, constant, pe brînci, ani și decenii la rînd, a „transpirației” despre care Edison spunea că, alături de un procent de 1% inspirație, intră
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
pierdea, subit, nu numai țara, ci și poporul, colegii, prietenii și cititorii, talentul și inteligența creatoare, notorietatea și chiar identitatea. Odată ce optase pentru renunțarea la primul termen, acesta contamina - pentru a fi la rândul lor radiate - elemente, calități și valori caracterizante pentru fugar: date constitutive, imposibil de expropriat. Ca pentru a contrabalansa, în sensul dreptății, aceste proceduri orwelliene, lumea noastră literară s-a deschis după Revoluție cu un entuziasm indescriptibil către fețele diverse ale exilului românesc: editări și reeditări masive, premieri
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
ca o proiecție oniric-fantezistă: din cadru îi rânjește vechiul său adversar, Galileo, răposat încă din debutul cărții, ,reactualizat" acum și dând din nou frisoane. La fel de sesizantă mi se pare însă și componenta realistă a romanului. Pe lângă faptele, gesturile și intervențiile caracterizante ale personajelor, parcurgem o serie întreagă de catagrafii comunitare. Hărți, dicționare, jurnale, tot atâtea forme de inventariere a unui fond comun, fie el rural sau individual. Se observă cu ușurință, din aceste abile juxtapuneri de voci și epoci, experiențe și
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
inițial sinceri, suferințele îndurate în mefistofelica perioadă sângeroasă a mijlocului de secol XX, straturile de murdărie trupească indicibilă în vocabule exhaustiv definitorii, lupta individuală cu moartea de fiecare zi s-au transformat, în accepția acestora, din elemente funciare pe deplin caracterizante în precepte cu totul și cu totul deșarte de care nimeni nu mai ține astăzi cont. Altfel spus, decadenta stare de fapt în care a fost adusă azi lumea i-a determinat pe cei care acum nu mai sunt printre
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
de potrivit. La ce știu să răspund însă fără echivoc după patru decenii de viață scurse în comunism și în perioada imediat următoare acestuia - perioadă căreia nu îi putem preciza deocamdată o diagnoză lămuritoare și exhaustivă în privința structurii sale politico-economice caracterizante, lăsând istoria să realizeze acest lucru în timpul care va veni peste noi - este interogația firească referitoare la un fapt concret, vizibil tuturor, anume acela dacă nu m-am săturat cu vârf și îndesat de serialitatea imaginilor „vii” ale feluritelor discursuri
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
ideologic nu a reușit să se înfiripe în atmosfera rarefiată a politicii începutului de secol XXI, cu excepția, desigur, a realității nefiresc de sumbre pe care suntem obligați a o trăi mulți dintre noi atât de dur sub toate aspectele ei caracterizante - un tip de realitate aflată, de altfel, continuu în spasme chinuitoare persistente și trasată într-o tușă vizibil amorală, devenită, culmea, acea normă societară de bază în ceea ce privește modul de reușită a individului contemporan, un pattern decadent dezvoltat de întreaga tagmă
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
critic literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga - a devenit un proces desfășurabil în mod controlat printre turbulențele unei vremi pavoazate cu nenumărate accente morbide, care își masacrează, una după alta, ghidajele reale și credința. În atare context vădit anti- și nonvaloric, multiplele profunzimi caracterizante pentru umanitate ale domeniului de definiție specific auxiliarului „a fi” sunt șterse cu brutalitate acum din patrimoniul de gândire al marii opere de gândire a acestei lumi. „Am văzut un spital modern. Am fost izbit de tehnicile extraordinare. Din întâmplare
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
limite stricte de integrare (limite marcate de către corifeii unidirecționali postmoderni, prin manipulare mediatico-publicitară continuu modelată, taman în tiparul de comportament și de gândire, ciopârțit sistematic, al maselor de Homo communicans ai momentului actual), dar și un câmp distinct de parametri caracterizanți pentru întregul ansamblu socio-cultural cu anterioritate creat de omenirea în genere. De colo până colo, lumea de azi este obligată să renunțe cu bruschețe la vasta panoplie de semnificații construite de-a lungul și de-a latul vremilor trecute deja
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
o ciudată ieșire din timp și poziționare vădită împotriva axiologiei deja construite până în prezent, a lovit din plin structura ființei naționale, căreia Poetul i-a fost, în vremea lui, „sociologul” prin excelență, după Ilie Bădescu, al tipului de „precaritate ontologică” caracterizant. Un gen de precaritate întâlnit, de altfel, pretutindeni și azi, când „negustorii de vorbe” (M. Eminescu), „indivizii sterpi, cultivatorii frazeologiei goale, vânătorii de slujbe și politicienii” inundă cu identitatea lor discutabilă spațiul public comun, născând, cu alte cuvinte, din ignoranță
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
a nenumăratelor creații individuale realizate în timp. GEORGE ENESCU spunea despre întreaga operă muzicală a lui Johann Sebastian Bach faptul că ea este, prin excelență, una „palpabilă, materială, umană”. Putem „împrumuta”, credem, fără urmă de tăgadă, această aglomerare de adjective caracterizante și discursului muzical de-a dreptul revelatoriu, construit cu atâta măiestrie și virtuozitate distinctivă de către HARICLEEA DARCLÉE. Fugind, la fel ca și ENESCU, de tot ceea întruchipează facilul interpretativ lipsit de orice fel de scrupule, artista a creat cu o
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
comun pentru Ființa umană aflată într-o situație limită. Desigur, toate articulate pe o structură interioară specială, diferită de a celor din jur, capabilă să susțină portretistica definitorie a unui asemenea tip complex de personalitate. Iar dacă la aceste atribute caracterizante funciare mai adaugi și o formă nativă de diplomație în arta comunicării interumane, rădbarea și o căldură sufletească dificil de găsit nu doar în breasla respectivă, dar și în oricare alt câmp profesional cunoscut, atunci explicația afecțiunii colective pentru bunicul
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
anul 78, el s-a retras în Campania, unde si-a scris cele 22 de volume de memorii intitulate simplu „Comentarii”, izvorul funciar de mai târziu, practic, pentru un Plutarh ori un Titus Livius întru formularea nu doar a diagnozei caracterizante a activității lui militare și politice, dar și întru sublinierea pregnantă a temeliei concrete în ceea ce privea cruzimea recunoscută a acestuia și modalitatea proprie de control statal deținut, întemeiate ambele pe un fundament constituit, așa precum specificam anterior, din segmentul
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
în contexte diferite, prin raportare și la experiența anterioară asociată subiectului explicației experiență constând în cunoștințe asimilate anterior, situații în care a fost implicat copilul etc.), precum și de diferitele abilități ale educatorului, explicația poate lua forme 188 ca: explicația-definiție; explicația caracterizantă (explicația caracterizare, explicația descriptivă); explicația demonstrativă; explicația narativă (explicația-narațiune); explicația metaforizantă etc. (vezi și ,,de ce-urile" preșcolarilor capitolul 2). ( Formele explicației pot fi exemplificate, prin raportare la caracteristicile fiecărui nivel (I 3-5 ani; II 5-7 ani), în funcție și de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
verde în jur/pentru că e galben, maro...; pentru că apar frunzele, florile/pentru că încep sa cadă frunzele, copacii rămân goi..."; ,,îmi place Clara pentru că este frumoasă; are rochița albă cu buline roșii; este un pic mai înaltă ca mine..." etc. (explicație caracterizantă/descriptivă); ,,Foarfecele taie pentru că face așa... [+ gest prin care demonstrează tăierea unei coli de hârtie]" (explicație demonstrativă); ,,A primit premiul I pentru că și-a cumpărat bicicletă, s-a dus la concurs, a fost atent la regulile de circulație și la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care îl convinge să se alăture mișcării; intransigentul Gemal-Pașa; energicul Talaat-Bei; subtilul specialist financiar Djavid-Bei -, conducători mai întâi ai revoluției și apoi ai noii Turcii. Memorabile sunt portretele, care se alcătuiesc treptat, ale acestor oameni, construite din gesturi, atitudini, fapte caracterizante, selectate cu abilitate, dezvăluind personalități complexe. Devenind redactor, apoi director la „Dimineața copiilor”, B. părăsește cu timpul alte preocupări. De altfel, din 1922, când la Craiova îi apare culegerea de povestiri Bucuria copiilor, va tipări aproximativ șaptezeci de cărți adresate
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
morții. În general, scrierii nu îi lipsește suflul evocator, S. K. are un simț artistic sui-generis, reușind uneori să realizeze o anume poezie a lucrurilor, care reverberează dincolo de marginile și înțelesurile lor firești, știe să valorizeze un limbaj colorat, viu, caracterizant pentru mediu și personaje. Cu o scriitură mai sigură, mai eliberată de verbiajul liricoid, culegerea Ginta latină (1936) conține câteva zeci de „momente”, schițe, mici povestiri cu personaje rurale sau de suburbie, pe care autorul le privește cu umor, ironie
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
compuneri cu canava epică, de speță baladescă. Mai toate sunt de inspirație dirijată, exprimând ideologia comunistă, precum Balada tovarășului căzut împărțind „Scânteia” în ilegalitate (1949). Chiar și în această zonă a versificărilor conjuncturale meșteșugul e bine stăpânit, ritmurile cantabile fiind caracterizante. De aici, și reușitele lui T. ca autor de versuri pentru copii și ca traducător. A dat versiuni notabile din poeți ruși (A. S. Pușkin, A. A. Blok) și bulgari (Hristo Botev, N. I. Vapțarov, Elisaveta Bagreana, Pencio Slaveikov și numeroși clasici
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
maniheistă inerentă realismului socialist (nou-vechi, pozitiv-negativ, oameni noi-oameni vechi), primele romane ale lui P., Străinul (1955) și Setea (1958; Premiul de Stat), se disting, în producția industrioasă a timpului, prin însușiri autentic literare, precum expresivitatea descripțiilor, pregnanța unor situații, portretizarea caracterizantă, suculența graiului țărănesc ardelean și, în general, a vorbirii personajelor. Axat pe evoluția lui Andrei Sabin, vădit alter ego al autorului, elev eliminat din liceu pentru că, într-o teză, și-a exprimat protestul împotriva războiului hitlerist, caracter dârz, inteligență tăioasă
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
tratări din perspectiva ideologiei dominante în anii ’60 ai secolului al XX-lea. P. oferă un comentariu, în linii mari personal, care se sprijină pe o reconstituire credibilă a fundalului istoric, pe alcătuirea unor serii de fapte și de tipologii caracterizante și pe o continuă încadrare axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, creionată
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
în 1914 la revista „Viața studențească”. Colaborează la „Grai și suflet”, „Langue et littérature”, „Vieața nouă”, „Dacia” ș.a. În demersul științific al lui P., reprezentant de seamă al școlii lui Ovid Densusianu, se îmbină cercetarea etnolingvistică și cea etnofolclorică, trăsătură caracterizantă ce se vădește în mai toate contribuțiile sale și îndeosebi în Cercetări în Munții Apuseni și Graiul și folclorul Maramureșului, ambele apărute în 1925. Dacă rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin concludente, autorul susținând că în spațiul examinat
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
psihice. Vibrația lirică a dramaturgului, atenuează liniile comicului într-o sinteză ce devine caracteristică stilului său. Într-o desăvârșită artă a dialogului sunt conturați eroii titulari ai piesei Take, Ianke și Cadâr, reprezentanți a trei nații diferite. Găsind limbaj adecvat, caracterizant pentru fiecare personaj (cuvinte, topică, debit ), Victor Ion Popa realizează dialoguri și replici, care îi reprezintă din multe puncte de vedere pe eroi. Procedeul ne amintește de măiestria lui Caragiale în realizarea scenelor cu două personaje. Prin realizarea personajului comic
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
nu, care nu erau chiar așa ușor de... suportat. Palatul de marmură și de porfir Spun istoricii cum că, începând cu anul 1687, Trianon-ul de porțelan a prins a căpăta o nouă strălucire. Realitatea a fost condensată în câteva cuvinte caracterizante: „Micul palat din marmură și porfir”. Este vorba despre o construcție mai amplă decât cea veche, care permitea regelui să locuiască acolo împreună cu o mică suită de slujitori, păzitori și prieteni. Totodată, au fost impuse anumite restricții, chiar și pentru
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
evaluați. Astfel, se preconizează existența unor grupe de persoane, a unor categorii de infractori, iar persoanele care alcătuiesc un asemenea grup prezintă trăsături asemănătoare; acești indivizi aparțin aceluiași tip, mai exact: a) o totalitate de trăsături moral-psihologice; b) trăsăturile sunt caracterizante; cel care le întrunește are un anumit profil; c) trăsăturile sunt comune unui grup de oameni. Există o tipologie juridică după felul infracțiunilor juridice: a. cei care săvârșesc infracțiunii contra vieții: ucigași, asasini; b. cei care săvârșesc infracțiuni contra bunurilor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
neagă ideea dualității („Grigore Alexandrescu nu e un adevărat temperament dual, oscilînd Între cei doi poli ai axei sale morale; liricul e la el accidental, am spune chiar nesubstanțial; didacticul, În cea mai Înaltă expresie a cuvîntului, e permanent și caracterizant”). G. Călinescu și alți comentatori caută liricul În producțiile spiritului didactic, văzînd, de pildă, Într-un poem lipsit de mijloacele obișnuite de figurație lirică (Anul 1840) o personificare originală a ideilor: „după o mitologie nouă, prin verbe cu sugestii de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]