297 matches
-
plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin accentuarea planurilor având în vedere importantă luminii că vehicul al expresivității prin punerea în valoare a datelor caracterologice ce definesc personajul în cauză. Amintim în continuare numele unor personalități a caror memorie este redata noilor generații prin lucrările artistei: Mihai Eminescu, Grigore Ghica Vodă al III-lea, Alexandru Vlahuță, bust cioplit în travertin, Dimitrie Cantemir, Aglae Pruteanu, pictorul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin accentuarea planurilor având în vedere importantă luminii că vehicul al expresivității prin punerea în valoare a datelor caracterologice ce definesc personajul în cauză. Amintim în continuare numele unor personalități a caror memorie este redata noilor generații prin lucrările artistei: Mihai Eminescu, Grigore Ghica Vodă al III-lea, Alexandru Vlahuță, bust cioplit în travertin, Dimitrie Cantemir, Aglae Pruteanu, pictorul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
scriitorului american (de origine irlandezăă este un personaj cu trăsături „în curs a fi descoperite într-o regiune psihică embrionară, unde se pătrunde pe cale treptată, prin indicații sugestive și aluzive”1, Electra autorului român se descoperă de la început, neoferind evoluție caracterologică. Oreste constată nenorocirile abătute asupra neamului său, apoi pedepsește. Finalul ne prezintă un personaj torturat de ideea „neamului ciumat”, aruncând vina asupra sângelui și blestemului strămoșesc; e un erou mai apropiat de cel sartrian, determinat de hotărârea sa și de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
din lectura la rând rapidă... un gen necunoscut, un hibrid egal de monstruos și de fascinant, a cărui paternitate am recunoscut-o neîntârziat. După Ťmăsurătorileť de până acum, aș situa vietatea (nu, nu conced să o numesc corcitură) între fișa caracterologică, schița literară, anamneza medicală, foaia de observație a lingvistului și eseu sau chiar poezie" (p. 8). În aceste gânduri aflate între vis și realitate, se amestecă de-a valma judecăți literare, amintiri dintr-un trecut mai mult sau mai puțin
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
E atât de mic de statură, încât poate fi numit (într-un mod absolut incorect politic) un pitic. N-ar trebui să dăm atenție acestui aspect, dacă el n-ar fi, totuși, unul structural și nu ar avea portanța lui caracterologică. Dacă viața lui Babis a fost și este marcată puternic de prea puținii centimetri ai staturii sale, idealurile nefericitului personaj sunt unele de compensație. Când trebuie să te înalți pe vârfuri pentru a săruta mâna unei doamne sau când, la
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
acel maniheism primar și facil prin care conștiințele cristaline sunt bine diferențiate de cele năclăite în Rău. Scepticismul filozofic al scriitorului e contrabalansat de iluzii contrare la fel de puternice, astfel că protagoniștii din Viața pe un peron reprezintă structuri morale și caracterologice complexe, în care diferite principii și valori se regăsesc și se ciocnesc. Așa se explică frecvența deliberărilor, revenirea sistematică la întregul complex și ceremonial judiciar. Profesorul de patruzeci și unu de ani, care a renunțat, pe rând, la mai multe
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
informatori și cei care i-au racolat. Postura morală fiind de regulă aceeași (și prea limpezită pentru a o mai caracteriza), pozițiile de putere, adică figurile de pe eșichier, fluctuează. Așa se întâmplă în relația Grigore-Nini: cele mai tari, social și caracterologic, personaje ale romanului. Primul l-a omorât accidental pe Maxu (unchiul Adelei) în moara satului și l-a convins pe al doilea, martor ocular înfricoșat, să ia asupra lui crima. Efectul de persuasiune a fost atât de puternic, încât până
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
aș arăta eu ce romane avem nevoie , scriind eu unul.ť) Harul sau numai talentul nu mai prezentau, se vede, interes. Totul se reducea, exclusiv, la timp și la voință." (pag. 498) Cât de atent e Z. Ornea cu tentele caracterologice, se vede atunci când tratează personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu în două capitole distincte. Întâi în sensul rigorii biografice, apoi în acela al emfazei mitografice. Separația e cât se poate de eficientă. Cele câteva episoade răzlețe sintetizate începând cu pag. 337
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
a etichetei (auto)impuse, el se umanizează numai văzut dinspre Joseph Strauss; așa cum Strauss pare hiperafectiv numai văzut cu ochii îngustați ai motanului său. Conștient că e preferabil să lucreze cu personaje vii, multidimensionale și impredictibile, iar nu cu tipuri caracterologice, oricât de ofertante în schema generală a romanului (neamțul-mereu-serios vs. românii-flecari), autorul îl scoate puțin pe domnitor din glacialitatea ținutei sale. Taman la Sublima Poartă, în cadrul unei întrevederi de importanță crucială pentru Principate, dentistul îi prepară maiestății sale (din așa numita
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
cu un narator omniscient, în Proprietatea și posesiunea perspectivele apar și dispar prin discursul auto-centrat al unuia dintre personaje. Se întâmplă că acesta e un bun observator și totodată un spirit reflexiv; astfel că subiectivitatea lui, inerentă, nu acoperă datele caracterologice și comportamentale ale celorlalți. Erasmus Ionescu este al doilea personaj memorabil al acestui roman, al cronicii în care toți trăiesc, dar pe care numai el o scrie. Și cu implicare în evenimente, și cu distanțare față de ele. După douăzeci de
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
consacrate (universalului La Fontaine, omul secolului XVIII, îi adaugă pe Voltaire și Florian), Alexandrescu tratează fabula ca pe o scenetă, istorioară morală cu personaje bine conturate, memorabile nu prin valoarea lor de simbol (Vulpea, Ursul, Lupul ori Boul preiau trăsături caracterologice imuabile), ci prin valoarea lor de unicat, ca personaje comice. Fiecare Vulpe sau Leu de la Alexandrescu înseamnă un individ care trăiește în Valahia epocii regulamentare, înzestrat deci cu atribute ce nu pot fi întîlnite aiurea. Sceneta-fabulă a lui Alexandrescu se
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
muzician Remus Azoiței; este o veritabilă simfonie-roman axată pe o dramă teribilă, provenită din Rusia sovietică a mijlocului de secol XX, o dramă narată de vioara solistă, o lucrare de amplă desfășurare pe care Azoiței o susține cu temeinică implicare caracterologică. Un concert "in memoriam" Ion Voicu - susținut cu prilejul împlinirii a 85 de ani petrecuți de la nașterea marelui violonist, în urmă cu ani buni unul dintre directorii Filarmonicii - a fost condus la Ateneu de dirijorul Iosif Ion Prunner. în Studioul
Debutul stagiunii muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7961_a_9286]
-
ale dlui C. A. Rosetti, Smărăndița, Cum se înțeleg țăranii, "Națiunea română", O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou, Dintr-un catastif vechi, Dă dămult... mai dă dămult... să nu fie selecționat pentru partea de dicționar, măcar ca mostră caracterologică, nici un personaj. Operatorul folosit, destul de tradițional, se poate reconstitui cu relativă ușurință. Convenția la care se raportează, paradoxal, Gelu Negrea e sensibil îndatorată realismului. Dacă nu sunt palpabili, adică dacă nu apar sistematic de la distanța persoanei a treia, eroii caragialești
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
unei lucrări academice, cu citate, adnotări și referințe la autori reali sau fictivi, oarecum în stilul lui Borges. Autorul afirmă, în prefața la Bibliografie generală, că își propune să compună o „panoramă exhaustivă a literaturii contemporane”, panoramă constituită din fișe caracterologice, organizate de cele mai multe ori într-un ansamblu ce folosește calamburul, observația satirică, insertul livresc sau reacția ironică. Tipul de proză pe care și-l anexează Mircea Horia Simionescu nu reflectă, în general, realitatea, conturând, mai degrabă, o atmosferă livrescă, în
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
personalități de prim rang ale culturii române luăm act tot sub forma unei liste (Gabriel Dimisianu, Nicolae Velea, Cezar Baltag, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Mihai Zamfir, Gelu Ionescu, Damian Necula, Magdalena Popescu-Bedrosian, Dana Dumitriu, Gabriela Melinescu, Constanța Buzea), puțin detaliate caracterologic în alte pasaje ale cărții. Lipsă completă de simț anecdotic și de talent portretistic, discreție, indolență? Cert e că, deși Ion Ianoși a frecventat asiduu, în calitate de instructor CC și de membru aproape permanent al Comisiei de Critică a USR, lumea
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Ury Benador, Al. Cazaban, Sorin Titel etc. Cu totul demne de interes sunt, în această carte, profilurile de scriitori, reconstituite din frânturi de amintiri, din fragmente de trecut asamblate cu minuție și montate în cadrele caracterologice ale unor portrete sugestive prin culoare afectivă, prin rigoare a descripției și amprenta morală, mai apăsată ori mai fragilă, pe care o așază asupra lor autorul. Stilul critic pus în mișcare de aceste pagini cu caracter predominant autobiografic este dominat
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
abundă în gaguri și efecte comice suculente. Se simte din plin că regizorul apelează la modalități teatrale deosebit de subtile, care îi obligă pe cântăreți să fie actori, să joace în relație unii cu alții, să se străduiască a crea tipologii caracterologice comice. Ingenioasă a fost și scenografia spectacolului aparținând lui Cătălin Ionescu-Arbore și Vlad Osiac, care au introdus apă pe scenă pentru a ne sugera Veneția. Interpreții își adaptează jocul scenic mediului existent. Decorul este foarte sugestiv, restrâns doar la câteva
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
ironia bine camuflată în biograful de serviciu și empatizează histrionic cu Georgian. Carevasăzică nu mai e unealta demonstrativă, ci un caracter echilibrat. E limpede că Ioan T. Morar nu a rezistat până la capăt tentației burlescului, înfățișat nemaipomenit în Lindenfeld. Tușele caracterologice sunt mult mai fine în Negru și Roșu, la fel carnavalescul și fuziunea realităților artificiale. Două chestiuni amplifică scriitorul aici: disimularea identitară și dezvrăjirea istoriei - dimensiuni admirabil reprezentate în proza lui Ioan T. Morar. Antierou și marionetă în egală măsură
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
se poate citi viitorul (ajuns nu se știe cum în posesia sa), băiat sărac ajuns în București în zilele finale ale ultimului război, dezorientat de împrejurări care ar trebui să aibe semnificații, dar pe care el nu le descifrează, redus caracterologic la o continuă decădere, în timp ce singura lui dorință și semn de posibilă emancipare rămîne "primirea în partid". Respinsă mereu (!) ca un semn al deraierii sale totale într-un timp al deraierilor de tot felul, cererea i se acceptă printr-o
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
între amoruri plimbărețe, fără putere de orientare, strecurate insinuos în inima celei ce vrea să se poarte normal, fetițește, fără a se îndrepta, precum imprevizibila Alex, către bărbătoșenie, eroina e pe măsura romanului pe care ni-l livrează. Un rebut caracterologic și expresiv, o definiție arborescentă a ridicolului. Intimitățurile ei cu limba română sunt ucigătoare: ,Privită din afară, mi se părea că aș fi violat cea mai dulce dintre intimitățuri. Aș fi vrut să mă insinuez înapoi sub formă de adiere
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
ficțională abia conturată, în loc de a o construi și omogeniza. Vedem în paginile cărții - de un curat postmodernism - numeroase aparteuri, glisări de perspectivă, scene reluate din unghiuri și la momente diferite, relativizări și ambiguități voite. Lipsesc, în schimb, personajele pline, adâncite caracterologic, autonome prin fondul și expresivitatea lor. Meritoriu sub mai multe aspecte, La belle Roumaine nu e totuși romanul vieții lui Dumitru }epeneag, nici la propriu, nici la figurat.
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
divinului, existențelor anterioare și refacerea itinerantă, prin „regresiune“, controlată mistic, a venirii noastre într-o temporalitate delimitată de Voința Divină. * Mentalul este al Divinului. Orice viteză a vreunei mașini pălește față de a sa. Omul imită. Omul fie că păstrează dominanta caracterologică a primatelor/maimuțelor, ca un dat ancestral, ca o relicvă genetică, probabil după una sau mai multe corecțiuni genetice pe omul străvechi. Aceasta în ipoteza unei creații prin corecțiuni, în viziunea cumva catastrofică, prezentă și în teoriile despre planetă. Dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
entuziast, sinucigașul din vorbe sunt în romanul clasic-realist personaje vii, consistente și autonome în care descoperim tipicul, diferitele profile ale general-umanului. Nu schema le vitalizează, și nici măcar suprapunerea cu ea; ci arta romancierului de a le desfășura în sensul lor caracterologic, trecându-le prin varii situații pentru a forja o tipologie. Iar dacă e parodie, atunci n-ar trebui oare să ne amuzăm mai mult? Din păcate, umorul de foarte bună calitate din romanul de debut este acum sensibil atenuat, cu
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
în măsură să moduleze și să modeleze natura, firea, caracterul unei muzici. Și chiar dacă omenirea a uitat de "sucurile vitale" ori de mulțimea teoriilor din siajul lui Hipocrate, teorii ce s-au străduit de-a lungul timpului să lămurească deosebirile caracterologice în funcție de viteza sângelui ori de temperatura corpului, aceeași omenire nu va putea să facă abstracție de paradigmele temperamentale în a căror descriere hipocratică sangvinicul este aprins și activ, colericul - lesne iritabil, flegmaticul - calm și echilibrat, iar melancolicul - retras și anevoie
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
abstracție de paradigmele temperamentale în a căror descriere hipocratică sangvinicul este aprins și activ, colericul - lesne iritabil, flegmaticul - calm și echilibrat, iar melancolicul - retras și anevoie adecvabil. Și nici nu va fi în stare să admită derogări esențiale în compararea caracterologică a unei opere muzicale cu temperamentul unui individ, consimțind că cele patru descrieri ale părintelui medicinei pot fi transferate din domeniul umanului în teritoriul artei sunetelor. în consecință, pe parcursul tulburătoarei lui aventuri, fenomenul muzical a relevat patru tipologii sonore capabile
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]