466 matches
-
Gastro și restaurante Mâncarea indiană necesită papile bine antrenate și stomac tare, plus multe carafe de apă rece întru spălarea cerului gurii de focurile condimentelor specifice. De ce tot acest chin, mă vei întreba? Pentru că e bun, deși iute de-ți iese sufletul pe ochi și transpirația pe tâmple ca după o alergare sănătoasă în parcul
Cu de toate, toate iuţi la Taj [Corola-blog/BlogPost/99995_a_101287]
-
ochi și transpirația pe tâmple ca după o alergare sănătoasă în parcul IOR. Duminica, la Restaurantul Taj e bufet deschis: plătești 50 de lei și ai acces liber la tăvile cu antreuri, supe, sosuri și garnituri, cupe cu desert și carafe cu vin. Noi am gustat câte puțin din toate. Chiftele de pui cu sos de iaurt și mentă, rulada de pui în foeitaj, cu legume și puțin sos Vindaloo picant, puiul pane cu condimente indiene, toate cu Roti, pâine neagră
Cu de toate, toate iuţi la Taj [Corola-blog/BlogPost/99995_a_101287]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DESPRINDE-MĂ,DOAMNE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Desprinde-mă,Doamne! de pe buza durerii, sfărâmă carafa ce mă soarbe tăcut, dezleagă-mi amarul răsucind talpa vrerii, sau scrie-mi cu toamne și mă-nchide-ntr-un lut! Desprinde-mă,Doamne! de sub coasta tristeții, și fă-mă iubire în grănare de timp, sub seceri de oase să-mi așez somnul
DESPRINDE-MĂ,DOAMNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383658_a_384987]
-
o zi Păstorel în vizită pe la conu Jorjică. îl primește doamna Jurgea, - Georgică e în baie... Amfitrioana lipsește câteva momente. Când se întoarce, scuzându-se, îl vede pe Păstorel strâmbându-se... Ea își dă seama după mimică... Văzând pe noptieră carafa de cristal în care ea turnase oțetul ce avea culoarea coniacului Courvoisier, - Păstorel trăsese la repezeală din greșeală o dușcă... Cu oțet se asezona salata... Nu s-a rostit, nu s-a explicat nimic. Dar doamna Jurgea a ținut minte
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
auzi vorbind în arabă, în timp ce se-ndepărta. Mehria era destul de bogat ca să-și ducă metresa în tabăra vânătorilor. În plus, ea era o femeie albă, care nu purta văl. Un bărbat scund, îndesat și bărbos, îi puse în brațe o carafă de lut și îi spuse, probabil, să-i toarne apă. Omul ăsta e unchiul meu", îl auzi pe Mehria. "Vrea să îl ajuți să se spele." Se lăsă pe vine, alături de el, până când îi văzu de aproape obrazul cu cicatrice
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
Ai priceput?! - Mă faci să râd, se dă Kovăcioaia cu un pas înapoi, cu gândul la siguranța ei, întinzând mâinile în față, pentru orice eventualitate. Mă faci să râd, Székely Balázs. Tu mă bagi pe mine la balamuc? Tu, măi carafă bețivă! Bagă de seamă, să nu te bag eu la Jilava! - Mă ameninți, cotoroanțo, dă s-o înșface cadristul pe guraliva noastră vecină, dar Kovăcioaia cunoaște terenul mai bine și se ferește din calea lui, iar Székely Balázs își pierde
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
avea nici o oglindă. Un lucru bun. Mai puține mărturii. Destul de mare, cu mobilă învechită, ghiceam că dă spre pădure. Mi-am aranjat o parte din lucruri, cu mișcări leneșe, apoi mi am turnat un pahar mare de apă dintr-o carafă de pe masă și m-am întins pe pat. Evenimentele ultimelor zile se succedaseră cu repeziciune, fără elaborare. Îi trimisesem un mail în care îi ziceam că o să vin, pur și simplu, că atâta tăcere a fost de-ajuns. Că am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
În pat cu dușmanul”.Femeile îl apreciază. Nu există „no man’s land”... „Că te doresc și azi ca și-n trecut Nu te-ndoi nici cîtuși de puțin De abia aștept ca buza-ți să-ți sărut Iubita mea...carafă cu pelin.” (Gh.Suciu) «Lumea e deșertăciune», Zice-acest poet,mereu; Îl cred,mai ales când spune: «E o lume-n capul meu»!” (Sextil Pușcariu) Afacerea Norocul se plasează de obicei în urma omului.Cei născuți în luna a treisprezecea sunt cei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
notează cu regularitate ritmurile vieții de zi cu zi, fără a propune elemente narative propriu-zise. Ca și în cazul unor Vermeer, Chardin, Cézanne sau Giorgio Morandi, universul obiectelor pictate este mereu același, de la un tablou la altul: coșuri de pâine, carafe, pahare, fructe. Într-un ocean de culori, o față de masă albă devine un punct de focalizare a atenției privitorului. Un altul este o fereastră deschisă spre grădină ce-ți dă impresia, din cauza modului în care artistul aplatizează planurile, unei pânze
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
și-i spune că a auzit ceva la radio. În restaurant, lumea obișnuită, dar parcă mai puțină la ora asta ca de obicei, și cîțiva soldați nemți care așteptau trenul de Constanța. Terminaseră de mîncat și beau vin roșu la carafă. Regele vorbise la radio, dom Fănică! Zicea că a făcut armistițiu cu rușii! "Fugi, mă Ionică, de-aci! Antonescu ce-a zis?" Păi tocmai asta era, că Antonescu, nimic! Se duce Fănică la șeful gării. Cînd îl vede, Tudorică îl
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
Perian - în ce fel se pune, în Drumul egal al fiecărei zile, problema spinoasă a moștenirii: "Toți ochii ăștia care privesc acum în podea sau la masa lungă a prezidiului, acoperită de o pânză roșie și-n mijloc cu o carafă de apă și trei pahare așezate pe tava de plastic, toți ochii ăștia s-ar întoarce deodată spre mine. Mi-e atât de frică de așa ceva, încât mă întreb, revoltată, de ce să mă ridic tocmai eu, la urma urmei? Să
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
salată? O pizza? - O friptură bine prăjită? Sau în sânge? - Puțin vin? Apă minerală? Ea privea în farfuria goală. Când a venit chelnerul, am comandat o costiță de vită cu fasole verde. - Vă place fasolea verde? - Și de băut? - O carafă de apă. Am așteptat mult timp până le-a adus. - Ați mai fost aici? - Ați fi preferat să rămâneți acasă și să vă uitați la televizor? - Eu m-am născut într-o luni seară. Dumneavoastră? Joia? Duminica? A ridicat privirea
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
sommelier -ului, o categorie socială care l-a enervat dintotdeauna pentru aroganța cu care își tratează clienții. — Am înțeles: ieftin și prost. Alb sau roșu? — Rozé, îl încearcă Lionel. Am înțeles: spălătură de butoi. — Exact, vinul casei, confirmă Lionel. — La carafă sau la găleată? își pierde cumpătul Gustave. Lionel închide lista de vinuri: consideră că a întins coarda suficient. — Un Château Margaux. — Domnul este modest, răsuflă ușurat sommelier -ul. V-aș recomanda un Château Pétrus, recolta 1990. Mai avem doar patru
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
numai o rană, mama întinsă în pat, a murit, spune privirea disperată a tatei, țip, el se uită la mine, sunt și ceilalți copii de față, trage cearceaful de pânză peste fața ei, țip ca un animal, nuuuuuuuu, pe masă carafa de apă a devenit uriașă, ia cana și aruncă peste femeie, aceasta tresare într-un suspin, mă uit înlemnită la ea, ar trebui să fac ceva, totul a înțepenit, suntem statui de piatră, statui de nisip, o gălăgie cumplită umple
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
În fața ei Încă o masă banală din lemn gălbui pe care stau de-a valma câteva topuri de hârtie de scris, cărți, dicționare, flori uscate, o casetă din lemn cu ornamente de sidef, plină cu tot felul de mărunțișuri, o carafă din cristal cu cioc metalic plină pe jumătate cu cafea și un album plin cu fotografii din care privește melancolic aceeași femeie cu ochi mari, căprui. Lumina dimineților nu poate intra prin ferestre, pentru că draperiile ocru sunt rareori date la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dungile tremurânde ale luminii de vară. Îndărătul lor trebuie să fi fost un geam deschis. — Ai sunat pentru anunț, iar acum te gândeai să... Abilă, lăsă Întrebarea suspendată În aer, ca o bulă strălucitoare a sugestiei, turnând apă dintr-o carafă. Pe masă era o vază cu flori Îmbobocite. După ce mi-am golit paharul și mi-am mototolit manșetele câtva timp, mi-au venit În minte cele câteva lucruri la care mă gândeam În drum spre hotel. Mă tem că unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lichea. Ești norocos că nu trebuie să-ți bați capul cu responsabilități ca ale mele. “ Ultima parte o inventam de obicei singur, Încercând să pricep ce-mi spuneau colegii de școală. Bufonul Își ridica mâinile În aer, În timp ce knisch-ul punea carafa cu apă la o parte. „Prosop, te rog. “ Și pentru că străbunicul meu ținea tichia, stofele și pantofii Într-o mână, și cu cealaltă nu-i dăduse Încă drumul carafei, a fost nevoit să se aplece În față, ca bufonul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de școală. Bufonul Își ridica mâinile În aer, În timp ce knisch-ul punea carafa cu apă la o parte. „Prosop, te rog. “ Și pentru că străbunicul meu ținea tichia, stofele și pantofii Într-o mână, și cu cealaltă nu-i dăduse Încă drumul carafei, a fost nevoit să se aplece În față, ca bufonul să poată ajunge la prosopul aruncat peste umărul său - moment În care se auzea clinchetul clopoțeilor atașați de tichie. Pe atunci un knisch era un servitor, afirma Winkler, care știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
viciul englezesc nu e exclusiv apanajul britanicilor. Dar aceasta - Își dădu din cap spre un desen În acuarelă, montat pe peretele adiacent - este o specialitate germană. Aplecându-ne Înainte, n-am văzut recoltă bogată, ci niște siringi, nici rămurele, ci carafe cu apă. Intitulat Manipulare delicată, tabloul Înfățișa o fată stând În patru labe pe un prosop Întins pe o masă. O servitoare În fustă scurtă, cu un șorțuleț alb și cu panglică În părul tuns scurt, stătea În fața ei, ținându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și aveam În păr agrafa de fildeș a străbunicii mele. Credeam că am o ținută potrivită, dar, când privesc În urmă, e ca și cum aș fi fost Îmbrăcată pentru o Înmormântare - o, mulțumesc frumos, spuse Lauren când Maria reveni cu o carafă de limonadă cu gheață și două pahare Înalte. Scuze. Doamne, cred că va trebui să fumez o țigară. Lauren scotoci În sac și scoase o cutiuță verde din piele de crocodil de mărimea unui etui pentru ruj. Cutia cu margini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
grade? Ofranda asta eu o iau. Vinul are gust de tămâie cu aromă de iasomie. Vinul are gust de sânge de animal. Helen se duce cu paharul gol în bucătărie și, în momentul în care deschide frigiderul ca să ia o carafă de vin roșu, răzbate o fulgerare de lumină adevărată. Și Stridie își ițește bărbia peste umărul meu, pe la spate, și zice: — În general, vacile nu mor pe loc, zice. Leagă un laț de gâtul vacii, o târăsc prin abator și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
serile tolăniți amîndoi În vechiul fotoliu de piele și ascultînd discuri, și În primul rînd Charlie Parker și Billie Holiday. Avea o combină hi-fi adevărată, cu căști de ambele părți, și beam Împreună vin roșu pe care l-aducea În carafe de la Dawson’s Beer and Ale de pe strada Cambridge. Nu aveam propriul meu pahar, așa că luam cîte o Înghițitură de la el. De obicei stăteam pe brațul fotoliului și uneori mă Îmbătam atît de tare Încît cădeam și-i aterizam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fără să scoată o vorbă. - Încearcă să-l bei încet. Vrei să mănânci ceva? Nici nu se atinse de băutură. Se uita fix la mine cu ochi nesiguri, ca un trăgător care-și calculează distanța până la țintă. Luă apoi o carafă cu apă, ținând lichidul clipocitor între palme. Când umplu un pahar murdar de pe tejghea și-l bău cu sete, mi-am dat seama că intra în primele faze ale unei euforii narcotice. Închidea și desfăcea palmele, ștergându-se la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
stăpînul lui. - De-acum Încolo e răspunderea ta, Îi atrase el atenția. Și dacă vrei să-ți păstrezi degetele care ți-au mai rămas, te sfătuiesc să ții ochi larg deschiși... Nu mai trebuie să muncești, o să-ți dau o carafă cu rom pe săptămînă și ceva mîncare, dar va trebui să mă informezi dacă vreunul dintre ei se lasă pe tînjală, se revoltă sau nu pricepe de vorbă bună... Și astfel reuși să-i despartă pe prizonieri. De-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
rămîn, pînă la urmă - plescăi din limbă. Nu există decît un singur lucru pe lumea asta care să stîrnească mai multă spaimă decît chipul meu - făcu o pauză. Eu Însumi - se duse În dreptul mesei și bău cu lăcomie, direct din carafa de rom. M-am transformat În ceva și mai rău decît fața mea, ceea ce Înseamnă mult, nu ți se pare? o Întrebă el În timp ce bea. Ea, care-l privea fix, Îl Întrebă: - Ai fost Întotdeauna așa? Oberlus se Întoarse surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]