95 matches
-
un aer de improvizație, practicând un umor ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe și caraghioslâcuri ale epocii, de la limbajul franțuzit la demagogia patriotardă. Extrăgându-și subiecte din letopisețe, L. compune și drame istorice, nehotărâte între melodramă și comedie (Ștefăniță Vodă al V-lea, Vlad Țepeș sau Ospățul de sânge din ziua de Paști, Lăpușneanu Vodă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
declarat că nu a avut vocația martiriului astfel încât să se opună regimului comunist. Afirmația sa incendiară a provocat stupefacție și repulsie. Reamintesc, apoi, prestația ridicolă și grotescă a preotului Simion Tatu, în timpul primului regim Iliescu, în cadrul Parlamentului României: tocmai datorită caraghioslâcului său redundant, acesta a fost unul din caii de bătaie ai revistei Academia Cațavencu. Acestea sunt doar câteva pilde prin care Biserica Ortodoxă s-a descalificat: nu în zadar, Mircea Dinescu, pamfleta hâtru, în revista sus-amintită pe tema „îngerilor sleiți
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
și adăogându-l pe cel al tuturor neamurilor? Era ca și cum i-ai fi spus profesorului Stino „bă Aurele!” Iar de aici la „boule” sau orice altă trăznaie nu era decât un pas. Cum rusoaica se postase ferm în pretențiile sale, între caraghioslâc și greutatea de a-i pronunța numele protocolar, noi am găsit o soluție de compromis: o strigam „Palina”. Găsind-o ireverențioasă, cum și era dealtfel, pe profesoară găselnița noastră a înfuriat-o. - A, ce asta „Palina”? striga ea exasperată. Și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lui Haiduc erau reduse numeric, ele constituindu-se din două piese mari și late: o crăticioară smălțuită pentru apă și un ceaunel de tuci fisurat pentru hrana grosieră. În rest, alte accesorii precum: lingura, furculița ori cuțitul le considera niște caraghioslâcuri de care nici nu voia să audă, fiind cu totul sub demnitatea lui. Prefera să simtă direct aroma resturilor alimentare din ceaunelul său de tuci, precum arabii își savurează pilaful, după care, într-o sfântă emoție culinară, își ling degetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
opta la „Mihai Viteazul”, pe vremea când eu eram într-a doua și a treia), și am rămas până acum spectator pasionat la cele mai multe dintre întrecerile sportive. Poate și din pricină că nu făcusem niciun sport - căci gimnastica din liceu era un caraghioslâc și o pierdere de vreme absolut ridicolă - rămăsesem destul de mic la statură, așa că, la începutul clasei a șaptea eram cel mai mărunt din clasă, cu excepția unui coleg cocoșat. Dar, am crescut în doi ani cât nu crescusem în șase, iar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu munții magnifici, cu păduri bogate, care Îl Înconjoară.“ Episodul Încercării de a fura vin, precum alte cîteva din această serie Îndrăzneață, conține adevărate perle de stil: „Rezultatul: eram, ca Întotdeauna, faliți și retrăiam În minte zîmbetele care Îmi Întîmpinaseră caraghioslîcurile, Încercînd să găsim vreo urmă de ironie prin care să-l identificăm pe hoț.“ Revine o senzație de stranietate. În capitolul „Explorare În cerc“: „Căderea nopții a adus cu sine mii de sunete ciudate și senzația că Înaintam Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
film de comedie. Nu rămăsese nici măcar o sticlă. Fie nimeni nu s-a lăsat dus de starea mea de beție, fie m-a văzut cineva sustrăgînd sticlele. Rezultatul: eram, ca Întotdeauna, faliți și retrăiam În minte zîmbetele care Îmi Întîmpinaseră caraghioslîcurile, Încercînd să găsim vreo urmă de ironie prin care să-l identificăm pe hoț. Degeaba. A trebuit să mergem pe jos pînă În oraș, trăgînd de bucățile de pîine și de brînză pe care le primiserăm și de cele cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
relația elev-profesor, un timp trebuie să imiți. E inevitabil. Nu poți să fii pianist și să nu ai o perioadă de admirație, de adorație pentru Richter, pentru Michelangeli sau pentru Glenn Gould. E dubios dacă nu o ai... Cu tot caraghioslâcul încercării de a-i imita pe acești mari pianiști. E evident, a cunoaște interpretări diverse ale pianiștilor de calibru ține de cultura unui om. Din punctul acesta de vedere, eu cultiv la studenți preocuparea de a asculta, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de expresie). Cineastul, de exemplu, are o morală a imaginii care nu e cea a videastului, fiindcă celuloidul are o rezistență și un cost care forțează respectul și economia, în timp ce banda magnetică tolerează foarte bine neglijența și variațiile de dispoziție, caraghioslîcurile și piruetele: vizionare imediată, ștergere instantanee, casete care merg pe piață. Revoluția montajului virtual prin breșa videodiscului numeric, permițînd multiplicitatea construcțiilor și autorizînd în curînd o scădere a costurilor pînă acum ridicate ale post-producției video, legată de înalta definiție a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acea vreme, în gazete, în almanahuri, în conversații banale, în corespondența particulară etc., constată frecvența acelorași șabloane verbale pe care I.L. Caragiale știe să le extragă din diurnul lor și să le pună în pagină literară pentru eternitate, dar ridicolul, caraghioslâcul lor, abia acum îl resimțim noi cu adevărat, atunci amuzamentul consta în faptul că spectatorii sau cititorii recunoșteau șarjat tipicul vorbirii lor. Același fapt îl reclamă și Dan C. Mihăilescu în privința limbajului celor doi corespondenți: Eminescu Veronica Micle: "Vorbeam de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Zodia Taurului, doctorul s-a simțit dator să dreagă lucrurile, demonstrînd cu aplomb de ghicitoare că, mă rog, și Zodia Taurului poate fi bună, ba, uneori, chiar excelentă! Entuziasmat de ultima perspectivă, B., căruia, atunci cînd scrie, nu-i scapă caraghioslîcurile altora, ar fi început să jubileze: „Matei e Taur! Matei e Taur!” Scena, mărturisesc, m-a înveselit, demonstrîndu-mi încă o dată că oricine poate trece printr-o eclipsă de umor. „Am să l întreb - a conchis S., abandonînd ches tiunea vanității
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Universității moldovene, și a scriitorilor moldoveni, acela de a putea să nu fugă după mediatizări, așa cum fac ceilalți. Eu, care stau la București din motive ușor de înțeles, nu mai vreau să fiu mediatizat. Refuz anumite metode de mediatizare, precum caraghioslâcuri de tipul celor o sută de români. Sunt lucruri pe care eu le refuz din start. Ierarhizările acestea, americanismele acestea... Moldovenii sunt mult prea serioși în acest sens și sper să nu-i atingă morbul neseriozității. E un lucru bine
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nu pentru că aș deranja pe cineva, ci pentru că criticii nu-și fac datoria și nu amendează abaterile” [subl. n.]”. Cristi Puiu este poate „un om extraordinar de inteligentș, dar nu citește. Sau, dacă citește, uită, căci este cel puțin un caraghioslâc (sau o enormitate - tot aia e) să susții că nimeni dintre criticii români „nu-și face datoria și nu amendează abaterileș. De la Viorica Bucur la Valerian Sava și de la Andreea Chiriac la Andrei Gorzo, mi se pare că tocmai criticii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
din mare în azur , Raoul ! ; tot între paranteze : nimeni nu știe cine e Raoul) e sala ideală : nu sunt decât criticii și jurnaliștii acreditați, se stă lejer, cu picioarele pe scaunele din față, se poate râde în voie de toate caraghioslâcurile de pe scena Lumiere și, slavă Domnului, au fost suficiente motive de râs și anul acesta ! Diane Kruger - metresa (că „maestrăș nu pot să-i spun) de ceremonii - s-a bâlbâit nonstop, apariția „uriașeiș Marina Hands la brațul micuțului regizor chinez
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
își bagă mâna în nas în prezența perechii regale, spunându-i, printre dinți: „șezi frumos că te vede madam Carol!“ nu e vorba nici de antimonarhism, nici de critica pedagogiei „burgheze“, ci, înainte de toate, de hazul imanent al unui simplu caraghioslâc. Nu mă grăbesc să evacuez pe „abisalul“ Caragiale, pe expresionistul grotesc, pe antipaticul „nepatriot“ sau pe idilicul duios al unei benigne clase de mijloc. Treacă de la mine și analiza structuralistă a textelor („funcția actanțială“ a scrisorii pierdute). Dar recunosc că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îngrijit ca o mamă. Avea „La Croix de guerre“ de la francezi. Era ca un copil, plin de viață, cu simțiminte bune, gentil și cu farmecul familiei sale. În episoadele cele mai tragice, îl umfla râsul aducându-și aminte de un caraghioslâc: fusese la groaznica nenorocire de la Ciurea; după ce ne descrise ciocnirea, prăbușirea vagoanelor, incendiul, țipetele răniților și gemetele muribunzilor: „Și eu n-am avut nimic, alături de atâția nenorociți, nici vecinul meu, care, ieșind din vagon, nu uită un curcan mare ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care îmi zvâcnea dureros în urma loviturii neașteptate, stăteam cu ochii strâns închiși și mintea mea hoinărea pe valurile unei mări în care eu înotam, fericită, iar zvâcnetul valurilor de mare din ochii mei închiși însoțea zvâcnetul frunții mele îndurerate... Ce caraghioslâc! A trebuit, până la urmă, să deschid ochii și să revin cu picioarele pe pământ. Doar acum suntem în ianuarie, mă aflu în toiul iernii și la sfârșitul unei plicticoase vacanțe școlare - deși, mă rog, trebuie să recunosc, tot mai bine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de-a doua, într-un minulescianism avant la lettre. Și încă, în aceeași ordine de idei: Rică și Zița vorbesc cu greșeli fiindcă țin cu tot dinadinsul să folosească un jargon pretențios și neologistic. Spre deosebire de Veta, ei se cred culți. Caraghioslâcul este al abuzului de franțuzisme neasimilate, unele luate din scris - Ťm-am transportat în localitateť -, excesiv literare. Jupân Dumitrache și Ipingescu greșesc, la rândul lor, reproducându-l pe Rică din gazetă, altminteri limbajul lor e popular, colorat și pitoresc. Ce de
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
drept că la un moment dat, printr-o răsucire nu-numai-psihologică, el spune, referitor la relația sa cu întreprinzătorul apostol Pavel: Nu se știe cine pe cine folosește"; însă mult mai frecvente sunt situațiile în care "Isus", manipulat, e redus la caraghioslâcul unei marionete. Nonconformismul autoarei (care ia o turnură jenantă atunci când Elena și Fiul Domnului execută o figură erotică aproape explicită) merită apreciat pentru această inteligentă răsturnare de perspectivă. Protagonistul ce aparține și ordinii celeste și celei lumești este îngrețoșat de
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
vodevil declarat de însuși autorul la data scrierii - 1958 - totul e bine cînd se termină cu bine, cu un rîs provocat de situații construite cu inteligență de regizor. Atmosfera și personajele sînt conturate și datorită scenografei Ștefania Cenean care îmbogățește caraghioslîcul prin mijloacele sale - decor și costume. Toată tevatura este amplasată în garajul familiei, care, deși spațios și depozitar al unei frumoase mașini de epocă, devine parcă neîncăpător pentru toate poveștile încurcate care se succed în mare viteză și care, totuși
Garajul Domnului Barnier by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15970_a_17295]
-
achiziționeze pentru propria să colecție. Caragiale în versiunea lui Șerban Foartă seamănă foarte mult cu Caragiale. Există însă și o deosebire, de neignorat. Funcția satirica a limbajului folosit de scriitorul din secolul trecut se diminuează cu prilejul rescrierii, prin artistizare. Caraghioslâcurile devin pitorești, mahalagismele se transformă în răsfățuri lingvistice. Până și formulările agramate capătă o distincție a lor, asemenea timbrelor cu greșeli de tipar care, scoase din circulație, ajung "rarități filatelice".
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
pierd timpul. Ce nu o să citesc: Război și pace. E marea mea frustrare și marea mea părere de rău. Nu am citit-o cînd trebuia, prin liceu, iar acum chiar mi se pare imposibil. Dar mai știi?" Câte afirmații, atâtea caraghioslîcuri și idei primitive și fițe, iertare pentru directețe! Dincolo de orice, însă, Cronicarul îi felicită pe toți cei implicați în noua revistă. Pana scrie bine, se citește cu plăcere și îi dorim viață frumoasă! P.S. Cine e "un cristian"? Rugăm deconspirarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9645_a_10970]
-
scrisului lor scânteietor, divers interpretat. Până și prefăcătoria fumurilor aristocratice bântuind fiul natural născut de madam Constantinescu, de românca normală Maria și Constantinescu, avea să contribuie prin contrast la înclinarea, deșucheată oarecum, spre viața periferică. Obsesie nobiliară, sporind gustul pentru caraghioslâc și ordinărie, psihologic explicabilă... "A fost di granda, monșer, era să fete pe mine..." S-o vezi în doliu, diavolița, pică..." Și câte și mai câte, clasice, purtate din gură în gură de generațiile ce se succedară. Nu-i prima
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
Sau noi în ea. De îndată ce își îndeasă pălăria pe cap și își răsucește eșarfa neagră în jurul gâtului, fără să mai vorbim de paltonul lung și negru, știu că o să injecteze o doză de realitate în invenția care bântuie în exterior. Caraghioslâcul împopoțonării lui la asta servește. Ca și cum ar fi vorba de o parolă ca să intre în ficțiune. Intrând, parola aterizează pe cuier și punct final acestui capitol. Două universuri paralele, pe scurt? Din cauza cuierului și a ce este agățat pe el
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
Covrig Roxana Ideea reformării dreptei de către Cristian Diaconescu, fost pesedist, și de Monica Macovei, fostă procuroare ceaușistă, îl amuză pe Victor Ponta. Premierul spune că dreapta înseamnă PNL, partid care acum profită din plin de acest caraghioslâc. Ponta spune că tocmai acest amestec este farmecul "așa-zisei drepte din România". "Nu pot să nu consider caraghios faptul că cei care vorbesc toată ziua de dreapta ba e o tânără speranță de la UTC, ba e un fost coleg
Ponta: Dreapta lui Diaconescu și a lui Macovei, un caraghioslâc by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38556_a_39881]