1,124 matches
-
nou. Crâncen, provocator, amețitor, istovitor aici, dar magnetizant.(...) Dabija campează direct, masiv, trepidant, în cea mai nouă obsesie a exegezei caragialiene: tema cruzimii isteroide. Și, colateral, a predestinării, demenței furibunde și vieții ca vis diabolic. Totul mixat cu încercănata conștiință (caragialiană, cioraniană și, de fapt, larg românească) a nenorocului. A nimicniciei damnate, într-o bolgie de carnaval defazat, sinistru și grotesc deopotrivă. Cert e că publicul avizat se va delecta vibrînd cu încruntare la mulțimea aluziilor și citatelor culturale, ori va
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
explorate anterior, dar pare să ascundă un sâmbure simbolic mai profund, ce trimite și spre un alt tip de referențialitate. Recitind-o recent, provocată și de lectura unor fascinante tratate dedicate vrăjitoriei europene, am constatat, nu fără uimire, că povestirea caragialiană ascunde între pliurile sale narative un scenariu sabatic, articulat în toate detaliile sale semnificative, ceea ce ne oferă prilejul de a redeschide problema "satanismului" în creația caragialiană. Pentru a proba ipoteza noastră de lectură, trebuie, desigur, să recompunem structura de ansamblu
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
lectura unor fascinante tratate dedicate vrăjitoriei europene, am constatat, nu fără uimire, că povestirea caragialiană ascunde între pliurile sale narative un scenariu sabatic, articulat în toate detaliile sale semnificative, ceea ce ne oferă prilejul de a redeschide problema "satanismului" în creația caragialiană. Pentru a proba ipoteza noastră de lectură, trebuie, desigur, să recompunem structura de ansamblu a acestui scenariu. Sabatul vrăjitoarelor era, în ipostaza sa primordială, o sărbătoare a lunii pline, o celebrare a ordinii cosmice și naturale, în perfecțiunea și frumusețea
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numa pe vremea nopții". Tradiția folclorică românească a consacrat două ipostaze ale vrăjitoarelor: cotoroanța bătrână și urâtă și zâna tânără și frumoasă, pe care textul caragialian le unifică în acest personaj metamorfic, ce adună în sine dualitatea proceselor evolutive (creștere/descreștere, întinerire/îmbătrânire etc.). Motivul zborului nocturn definitivează tabloul, dominat de atotputernica lună plină: "Alerga ușor, ca vântul de parcă n-atingea pământul; îi zbura pe deasupra capului
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
mănâncă toată lumea cu drag, așa și eu să fiu dulce și văzută la cine mă vede, cu cine vorbesc, unde șed și lucrez!" (Sărbătorile la români, I, București, Editura Fundației Culturale Române, p. 277). Vorbind despre chimia alimentară a textului caragialian, trebuie să observăm o răsturnare tipică a ritualului creștin: postul (pe care covrigul înmuiat în apă al bătrânei îl reprezintă cât se poate de fidel) este înlocuit cu un veritabil festin alcătuit din alimente greu digerabile: costița afumată (dacă ținem
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
sabatului în totalitatea detaliilor sale semnificative. (Cf. Guy Bechtel, La Sorcière et l' occident. La destruction de la sorcellerie en Europe des origines aux grands bûchers, Plon, 1997, cap. 13 "Le sabbat", p. 444-498.) Prin compararea datelor, indicii cronotopici ai textului caragialian par să corespundă tipicului congresului diabolic, care se convoacă de obicei în spațiu deschis, dar aproape de casă, în aria culturală a vrăjitoarei, reprezentând un dublu al existenței cotidiene, de multe ori o repetare a sărbătorii diurne a colectivității, aici hora
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
loc sabaturi ale vrăjitoarelor, este evident că unele motive caracteristice evenimentului au fost încorporate în texte orale din zonă. Atracția acestui filon fantastic de sorginte magic-folclorică, căreia Pompiliu Constantinescu îi atribuia funcția de a revela insondabilul, fiind convins că satanismul caragialian nu depășește cadrele folclorice, a fost se pare irezistibilă, în ciuda absenței cazurilor concrete de ardere pe rug în acest spațiu est-european. (Cf. "Satanismul lui Caragiale" în vol. Scrieri, II, București, EPL, 1967.) Totuși, în absența inchiziției care să instrumenteze procese
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
pentru analiza de față, atestat în Ungaria: o slugă pe care stăpâna o trage noaptea de păr și apoi, lovind-o cu un frâu, o transformă în cal, călărind-o până la locul de întâlnire al vrăjitoarelor. Bătrâna vrăjitoare din textul caragialian îndeplinește și ea un ciudat ritual în urmă căruia identifică semnele identității demonice a oaspetelui nocturn: "Baba s-apleacă pe o rână, să-l vază dacă-i învelit cumsecade, că-i era milă de el; când se uită de-aproape
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
provocate de consumul unor narcotice sub diverse forme (alimente, băuturi, unsori etc.). Experimente provocate au dat rezultate similare cu relatările medievale, ceea ce dă ipotezei o oarecare credibilitate. Aceeași incertitudine, generată de incredibilitatea acestui tip de "poveste", planează și asupra textului caragialian. Lectura întregului set de evenimente ca aventură onirică rămâne una dintre opțiuni, de vreme ce ambele personaje au o identitate diurnă și o alta nocturnă, demonică iar transferul se produce odată cu ivirea zorilor, momentul specializat în anihilarea puterilor demonice, dar și punctul
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Câmpulung, Școala „Nanu Muscel”, „Călușarii” din Câmpulung, „Oratia” de la Podul Dâmboviței, „Izvorașul” din București, au adus un elogiu cântecului, dansului și portului popular românesc, impresionant prin vitalitate, armonie și culoare. Elevi de la Școala „Sfântul Iacob” din Văleni au interpretat scenete caragialiene, iar doamna învățătoare Pâtea Anca, instructor al Ansamblului „Oratia” de la Podul Dâmboviței, a prezentat portul popular muscelean. Lereștenii adunați la festivitate sunt mândri de fiii satului veniți să îi încânte în moment de sărbătoare, instrumentișii Knejnik Monalisa și profesorul Ștefan
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401730969.html [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
din parc s-ar putea strânge material pentru o teză de doctorat în lingvistică. De exemplu, aici se pot auzi chemări de tipul „Hei, amice, vino să ne jucăm!”, cu o fidelă ritmare de Disney channel și cu reînvierea acelui caragialian „amice”. Oricum, ce am ilustrat mai sus apare ca minim pericol. Să privim spre adolescență, unde cu greu mesajul școlii (și al familiei) mai este acceptat de elevi, interesați extrem de mult de aspect fizic (aceeași presiune media și de grup
Dragi părinți, e greu ca școala să vă mai educe copiii, când acasă vi-i educă televizorul by https://republica.ro/dragi-parinti-e-greu-ca-scoala-sa-va-mai-educe-copiii-cand-acasa-vi-i-educa-televizorul [Corola-blog/BlogPost/337734_a_339063]
-
Mica burghezie meschină de la periferia orașului și a vieții, imoralitatea flagrantă, limbajul vulgar, prostia, animalitatea, voluptatea instinctelor de care se râde în hohote la început, la un moment dat înfioară, pune pe gânduri publicul și-l oripilează. În adaptarea piesei caragialiene și montarea lui Dragoș Galgoțiu, personajele sunt actualizate, permanent înecate în alcool, calfa Iordache cântă manele, se urlă cu glas răgușit și toți se păruiesc din amor sau gelozie. Cititorii noștri își amintesc desigur bilețelul de amor pierdut de Nae
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1469082134.html [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
caracteriza Lovinescu, ca fiind „un stegar al mișcării simboliste ... de un simbolism exterior și mecanic”, nici cum îl caracteriza Călinescu „un simbolism de factură comică ... poet care se complace în a debita enormități cu un aer serios” sau „un tip caragialian, tânăr muntean volubil, facil emotiv, incapabil de a lua ceva în serios”. Tudor Vianu a recunoscut că nu a existat un poet mai retoric decât Minulescu, iar Matei Călinescu l-a considerat un umorist sentimental. Scuzați-mi amănuntele căutate și
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1407374746.html [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
se număra și junele autor ce va scăpa doar cu un arest la domiciliu), acuzați de subminare de stat, vor fi trimiși în fața Curții de jurați din Târgoviște. Dealtfel presa locală a liberalilor radicali (consemnează infatigabilul documentarist Șerban Cioculescu în Caragialiana sa), va semnala la vremea respectivă, revoltătoarea ședere a generalului într-o celulă unde, pentru al doilea an, acesta va sparge ouă roșii de Paști. Lucru paradoxal, oricât de mult ai scotoci prin arborele genealogic și așa destul de nebulos al
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
primit de Revista Armonii Culturale. Astfel, emisiunea de mărci poștale 2012 - Anul Caragiale, alcătuită dintr-un singur timbru , cu valoarea nominală de 5 lei, prezintă portretul foto al dramaturgului, la care se adaugă o colita dantelata, ilustrând fragmente ale ansamblului „Caragialiana”. Alături de timbru și colita, emisiunea mai cuprinde un plic prima zi și o carte maximă. La toate acestea se adaugă și albumul filatelic realizat într-un tiraj de 600 de exemplare (numerotat cu roșu de la 001 la 600), echipat cu
ANUL CARAGIALE ÎN ROMÂNIA ” de MIHAI MARIN în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_romfilatelia_a_lansat_emis_mihai_marin_1327941573.html [Corola-blog/BlogPost/340635_a_341964]
-
mare boier, că ne-a miluit pe toți. E un om tare cumsecade, mi-a mângâiat pe frunte amândoi nepoțeii când i-am descuiat poarta... I-a întrebat cum îi cheamă și le-a dat câte o coroană.” Generozitatea asta caragialiană era proverbială și i-a dus la faliment o berărie deținută în Ploiești, deoarece scriitorul își cinstea des prietenii, acceptând totodată plata pe datorie, sine die. Închei mica prelegere, deși copiilor le mai spun și despre viața la redacție (unde
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi by https://republica.ro/draga-societate-civila-pot-accepta-criticile-legate-de-metodele-noastre-de-predare-dar-nu-pot-accepta [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
Godină. Îl cunosc pe Marian din adolescență, i-am observat talentul și l-am încurajat să continue încă de la prima povestire pe care a împărtășit-o prietenilor pe Facebook. Marian a început să scrie pentru a-și povesti cu simțul caragialian care îl caracterizează viața de polițist, nu pentru a se lupta cu sistemul. Sinceritatea scrierilor sale și succesul de care acestea s-au bucurat au fost însă percepute rapid ca o amenințare de către cei corupți, polițistul Godină devenind „o pacoste
Faceți gălăgie! by https://republica.ro/faceti-galagie [Corola-blog/BlogPost/338131_a_339460]
-
care au fost în pușcăriile comuniste, dacă erau din sămânța lui Caragiale, mai puteau să ducă neamul ăsta mai departe? Credeți dumneavoastră că, dacă cei care au murit la Canal sau la Cotul Donului își legitimau propria identitate la dimensiunea caragialiană, mai exista poporul român? Lecția de condus Iacobinii și Girondinii marxiști ai ateismului bolșevic, ajutați de slujbașii slugarnici ai proletariatului și de iudele vândute s-au pripășit samavolnic peste pământul străbun, peste moșia strămoșească, peste frumusețile sufletului nostru creștin și
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Simona Tache Sau o poveste caragialiană despre sistemul național de pile: Un amic a dat, acum câțiva ani, examen pentru permisul de conducere. Era mai mult decât sigur că-l ia. Avea o pilă beton, la nivel de șefi de Poliție Rutieră. Un bilețel duios cu
În România, nici măcar pilele nu funcționează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21099_a_22424]
-
limită, relatată, de regulă, în cheie comică, dar nu întotdeauna.» Probabil tocmai ezitarea între comic și «altceva», suspendarea ridicolului pe pantele unei alegorii amare, fără ca prin asta limbajul să piardă din actualitate și tărie, fac din aceste momente pe model caragialian veritabile exerciții de caracteriologie rapidă, punând în valoare calitățile moralistului Tudor Popescu, autor ce știe să iasă mereu din criza unei formule stabile, spre a se regăsi în alta." (Cristian Livescu, Tribuna, 18 februarie 1988) AJUTOR, SALVAȚI UN DOBITOC (Hoțul
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
nuvelei este întreruptă brutal la mijlocul textului, odată cu plecarea de la țigănci, intrându-se într-o logică a absurdului ca și „Căldură mare” a lui Caragiale. Lumea familiară se desparte în două sublumi paralele, delimitate de o frontieră invizibilă : dincoace, căldura înăbușitoare, caragialiană, mirosul de asfalt topit, strada pustie, casele cu obloanele trase; dincolo, grădina edenică, mirosul amărui al frunzelor de nuc strivite între degete, căsuța ascunsă între tufe mari de liliac și de boz. Pătrunderea profesorului Gavrilescu în grădina țigăncilor este rezultatul
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
un cal răpciugos în care „se ascunde sufletul nobil al sacrului”. Lipsa de intuiție a personajului îl face incapabil să discearnă lucrurile cu adevărat importante, alegând nesemnificativul în locul esențialului. Academicianul Eugen Simion l-a asemănat pe profesorul Gavrilescu cu personajul caragialian Mitică, ambii fiind la fel de guralivi, de grăbiți și de orgolioși. Când una din fete observă că profesorului îi este frică să le ghicească, el este cuprins de orgoliu, se face un pas înainte, ridică brațul solemn și rostește o replică
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
așa cum a făcut-o și Ion Creangă în amintirile sale. Scriitorul eternizează orașul copilăriei și tinereții sale, creându-i imaginea unei porți de intrare în Paradis. București toropit de căldură din „La țigănci” are un aspect balcanic pitoresc de origine caragialiană sau „țigănit și fanariotizat”, după cum îl considera criticul Ion Rotaru. Descrierile străzilor pustii ale Bucureștiului, ale conversațiilor din tramvai sau de pe stradă sau a interiorului exotic și aglomerat al bordeiului îl plasează pe Mircea Eliade în tradiția scriitorilor „balcanici” autohtoni
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
scriitorilor „balcanici” autohtoni, de la Dionisie Eclesiarhul, Pitarul Hristache și Zilot Românul, până la Ion Ghica, Ion Luca și Mateiu Caragiale, Ion Barbu, Urmuz, Ion Marin Sadoveanu și Eugen Barbu. Nuvela La țigănci” a fost comparată, datorită pitorescului său balcanic, cu scrieri caragialiene precum nuvela „La hanul lui Mânjoală” sau schițe ca „Petițiune” sau „Căldură mare”. Căldura mare și birjarul filozof sunt aspecte întâlnite în "Momentele și schițele" lui Caragiale. Profesorul Gavrilescu, guraliv și confuz, poate fi asemănat cu un personaj caragialian. Cu
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
scrieri caragialiene precum nuvela „La hanul lui Mânjoală” sau schițe ca „Petițiune” sau „Căldură mare”. Căldura mare și birjarul filozof sunt aspecte întâlnite în "Momentele și schițele" lui Caragiale. Profesorul Gavrilescu, guraliv și confuz, poate fi asemănat cu un personaj caragialian. Cu toate acestea, Bucureștiul lui Mircea Eliade este unul imaginar, având toponime fictive și simbolice precum strada Preoteselor, unde locuia și locotenentul de roșiori din „Podul” (1963). Nuvela a fost primită de critica literară cu elogii. Ea a fost considerată
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]