47 matches
-
lui se desfășoară un basm oriental, cu un șah miraculos, care se întrupează cu întreaga lui suită dintr-un abur de cafea. Lui basme, când era mic, nu-i povestise nimeni; mare fiind, în Asia Mică ascultase cu plăcere prin caravanseraiuri sau ceainării tot felul de scorneli ale minții omenești, căci asta trebuie să facă el, să asculte și să raporteze mai-marilor săi. — Să coborâm, să așteptăm călări alaiul domnesc și să ne ocupăm locul nostru. Pornim spre Edirne! Au pornit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe cineva cunoscut. Priveam cu invidie cuplurile care mergeau îmbrățișate, femeile înțolite după ultima modă, tinerii de seama mea cu veșnicele discuri la subțioară, făcând schimburi în fața magazinului Muzica: Sticky Fingers plus cincizeci de lei contra Deep Purple In Rock; Caravanserai plus single-ul My Generation de "Who", contra Ummagumma. Mă întorceam acasă frânt de oboseală, dar după-amiaza o luam de la capăt. Abia așteptam să reînceapă școala, lucru care nu mi se mai întîmplase niciodată. Pentru că mă simțeam mult prea singur
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de condiție modestă, dar era Îmbrăcat cu veșminte curate și cunoștea deprinderile oamenilor respectabili. L-am urmat. După câțiva pași, m-a invitat să intru printr-o poartă grea, am străbătut un coridor boltit, pentru a ajunge În curtea unui caravanserai, cu o fântână În mijloc, cu oameni și animale care umblau de colo-colo și, de jur-Împrejur, pe două caturi, cu odăi pentru călători. Bărbatul a spus: „Vei putea să rămâi aici oricât poftești, o noapte sau vreme mai Îndelungată, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sau de Înalte școli musulmane, de la Samarkand la Bagdad. În Întregul Orient islamic, faianța se numește pur și simplu kashi sau kashani, oarecum la fel cum porțelanul poartă, În persană, ca și În engleză, numele de „chinezesc”. În afara orașului, un caravanserai la umbra curmalilor. Un zid dreptunghiular, turnulețe de veghe, o curte exterioară pentru animale și mărfuri, o curte interioară mărginită de cămăruțe. Omar ar dori să Închirieze una, dar hangiul e adânc mâhnit: nici una nu e liberă pentru la noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
atât de pur, atât de sănătos, hambarele sale nu știu ce Înseamnă gărgărița, nici un fel de carne nu putrezește acolo”. E adevărat că orașul este situat la o altitudine de o mie cinci sute de metri. Dar Isfahanul găzduiește și șaizeci de caravanseraiuri, două sute de bancheri și zarafi, nesfârșite bazare acoperite. Atelierele sale țes mătasea și bumbacul. Covoarele, țesăturile, lacătele sale sunt vândute În ținuturile cele mai Îndepărtate. Trandafirii săi Înfloresc În mii de soiuri. Bogăția sa este proverbială. Acest oraș, cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Khayyam, ea Încă nu exista, dar a fost construit un zid Împrejmuitor, lung de trei parasangi 1, adică aproape nouăsprezece kilometri, menit să protejeze ansamblul oazei. Omar și Hasan au ajuns seara târziu. Au găsit găzduire la Djay, Într-un caravanserai situat În apropierea Porții Tirah. Acolo se lungesc și, fără a mai avea timp să schimbe măcar un cuvânt, se pun pe sforăit la unison. A doua zi, Khayyam se duce la marele vizir. În Piața Zarafilor, călători și neguțători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să bea laolaltă, În toată liniștea, apa aceluiași pârâu. Dar nu mă mulțumesc să visez, eu construiesc. Plimbă-te mâine prin cartierele din Isfahan, vei vedea cohorte de lucrători care sapă și clădesc, meșteri care forfotesc. Pretutindeni răsar aziluri, moschei, caravanseraiuri, fortărețe, palate ale stăpânirii. În curând, fiecare oraș important Își va avea marea sa școală, ea Îmi va purta numele, „medersa Nizamiya”. Cea din Bagdad funcționează deja, am desenat cu mâna mea planul locurilor, i-am stabilit programul de studii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de-a patra cupe. Plătește, lasă un bacșiș generos, iese iarăși la suprafață. A venit noaptea, piața e deja pustie, fiecare ulicioară din bazar este Închisă cu o grea poartă protectoare. Omar trebuie să facă un ocol ca să ajungă la caravanseraiul său. Când intră În odaie, În vârful picioarelor, Hasan doarme deja, cu chipul sever și chinuit. Omar Îl contemplă Îndelung. Mii de Întrebări Îi străbat mintea, dar le Îndepărtează fără a căuta să le răspundă. Hotărârea sa e luată, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
spionii lui Nizam al-Mulk te caută. — Vin să te convertesc. Omar Îl privește În ochi. Vrea să se asigure că celălalt e Încă În toate mințile, dar Hasan râde, cu același râs Înăbușit pe care Khayyam l-a cunoscut În caravanseraiul din Kashan. Liniștește-te, ești ultimul om pe care m-aș gândi să-l convertesc, dar am nevoie de un adăpost. Ce protector mai bun aș fi găsit decât Omar Khayyam, comesean al sultanului, prieten al marelui vizir? — Au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a Încredințat o misiune: să merg la Nizam al-Mulk, să mă strecor În divanul său ca să-i protejez pe frații noștri ismailiți aflați În nevoie. Am plecat, deci, din Rey către Isfahan și m-am oprit pe drum Într-un caravanserai din Kashan. Aflându-mă singur În cămăruța mea, eram pe cale să mă Întreb prin ce mijloc aveam să pot să ajung la marele vizir, când ușa s-a deschis. Cine-a intrat? Khayyam, marele Khayyam, pe care Cerul mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
caută pe dibuite, prinde cartea. Și, deschizând-o, Omar descoperă scrisoarea lui Hasan Sabbah, strecurată Între două pagini În timpul somnului. Într-o clipă, Khayyam recunoaște scrisul și acea semnătură convenită Între ei de acum patruzeci de ani: „Prietenul Întâlnit În caravanseraiul din Kashan”. Citind, nu-și poate Înăbuși un hohot de râs. Vartan, de-abia trezit În odaia vecină, vine să vadă ce-l poate distra atâta pe stăpânul său, după sângele rău din ajun. — Tocmai am primit o invitație generoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Fără să mai aștept altceva, m-am Îmbarcat pentru Marsilia și, de acolo, pentru Salonic, Istanbul, apoi Trapezunt, Înainte de a da ocol Muntelui Ararat, până la Tabriz. Am ajuns acolo Într-o zi caldă de iunie. Până m-am instalat În caravanseraiul din cartierul armenesc, soarele era deja la nivelul acoperișurilor. Țineam, cu toate acestea, să-l văd pe Baskerville cât mai degrabă și, cu acea intenție, m-am dus la Misiunea Presbiteriană, o clădire nu prea Înaltă, dar Întinsă, proaspăt zugrăvită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cameră pregătită pentru compatrioții care ne fac surpriza și onoarea de a ne vizita. Nu faceți obiectul nici unui tratament special, mă mulțumesc să urmez obiceiul instituit de la Întemeierea misiunii. Mi-am exprimat regretele sincere. — Mi-am lăsat deja cufărul la caravanserai și am de gând să-mi continui poimâine drumul spre Teheran. — Tabrizul merită mai mult decât o ședere de-o zi. Cum puteți să veniți până aici fără a consimți să vă pierdeți o zi sau două În labirintul celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
constituționale? Era oare momentul să se Îndepărteze de capitală? Întrebări pe care i le-am pus. Păru stânjenit. Vorbisem, totuși, În franceză și cu voce joasă. Își privi pe furiș vecinii. Apoi, drept unic răspuns, Îmi spuse: — Unde locuiești? — La caravanseraiul din cartierul armenesc. — Voi veni la noapte să te văd. Către miezul nopții, ne-am regăsit la numărul șase, În camera mea. Baskerville, eu Însumi, Fazel și trei din Însoțitorii săi, pe care, cum o cerea taina misiunii, mi-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
noi. A trebuit să dispar În grabă, făgăduindu-mi să dedic cărții lui Khayyam următoarea noapte de dragoste. XL Odată ieșit din Palatul Pustiu, mergeam strângând din umeri - răsăritul nu e niciodată cald la Tabriz - și Înaintam, astfel, În direcția caravanseraiului, fără să caut s-o iau pe scurtături. Nu eram grăbit să ajung, aveam nevoie să meditez, fierberea nopții nu se risipise În mine, retrăiam imagini, gesturi, cuvinte șoptite, nu mai știam dacă eram fericit. Simțeam, Într-adevăr, un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mullah-ul de la moscheea Jameh, și era un lucru liniștitor pentru un părinte. Pe urmă avuseseră o casă a lor, pe strada Vahidi, îndestulată și cu terasele însorite. Era cumpărată din firele, din mătasea și lâna covoarelor ce-ți vorbeau în caravanseraiul pe care bunicu-său îl schimbase într-un regat al carpetelor și chilimurilor de preț. În doar patru ani era cunoscut de toți angrosiștii miliardari care veneau dinspre Moscova, interesați să cumpere marfă de calitate, fără culori chimice și poliester. În
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Teogonist: lumea trebuie să o privească atent și pe aceasta, ca element de contrabalansare și contrast. În primul rând deci, În privința Sărmanului Sclav, care pare să fi fost un fel de Hangiu, citez din original: Gospodăria sărmanului sclav Mobilierul acestui Caravanserai consta Într-o Oală mare de fier, două Mese de stejar, două Bănci, două Scaune și un Ulcior cu Whisky irlandez. Deasupra se afla o Mansardă (la care se ajungea cu o scară), unde dormeau locatarii; iar spațiul de dedesubt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
locale . Așezarea de la Orheiul Vechi, aflată pe cursul râului Răut, afluent al Nistrului, era o așezare urbană aflată sub dominație mongolă. Aici, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, mongolii au ridicat o moschee, trei băi publice și un caravanserai. Aici se desfășura o intensă activitate comercială, dovadă monedele numeroase descoperite, chiar emisiuni monetare. Dar orașul a avut o existență scurtă, ca și Costești, fiind situat în apropierea Nistrului, s-au aflat monede și aici. Locuitorii celor două orașe erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al II-lea (786-746 î.C.), să recucerească teritoriile pierdute și să-și reia activitatea comercială bogată, probabil în colaborare cu Uzia, regele lui Iuda, numit și Azaria (777-736 î.C.) În acest timp sunt datate reconstruirea unor cetăți și caravanseraiuri în Negheb (Arad, Cadeș-Barnea) de-a lungul drumului spre Marea Roșie. Unul dintre aceste situri, Kuntillet ’Ajrud, va dobândi o importanță deosebită datorită documentelor epigrafice de mare valență religioasă, în care sunt citate unele binecuvântări adresate unor divinități (cf. Cap. 3
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mereu în același loc, în timp ce mărimea încăperii, poziția și mărimea altarului pentru sacrificii și a stelelor, au fost variabile. În afară de aceste două temple, pentru Regatul lui Iuda, arheologia documentează existența unor mici lăcașuri de cult, mai ales, în interiorul fortărețelor sau caravanseraiurilor, prevalent în apropierea locurilor de frontieră (Lachiș, Kuntillet ‘Ajrud, Beerșeba), unde, probabil, era mai mare posibilitatea ca diferite culturi - și, deci, religiozitatea - să se întâlnească în același loc. Aproape de renumita cetate iudaică Lachiș a fost găsită o încăpere de cult
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și ovine, ce pot fi considerate resturi ale activității de cult. Prezența și a altor obiecte precum: urcioare, cupe, oale, a dus la presupunerea că aici s-ar fi pregătit și mese sacrificiale. Un mic spațiu găsit la Kuntillet ‘Ajrud, caravanserai izolat în Sinai pe drumul care ducea la Marea Roșie, a provocat lungi dezbateri cu privire la presupusele sale însușiri cultuale (Hadley, 2000). Lângă intrarea fortăreței a fost găsit un compartiment complet tencuit și decorat, de formă strâmtă și alungită, cu băncuțe de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
da o cât mai covârșitoare impresie a vieții, a realității. Apariția lui Marin Preda în literatura noastră îmi aduce aminte de poveștile din O mie și una de nopți. Acolo, într-o adunare de târgoveți din Bagdad, sau la un caravanserai din Basora, poate fi întâlnit un personaj tăcut, pe care nimeni nu-l ia în seamă, și îmbrăcat într-un burnus care nu-l deosebește cu nimic de oricare om al deșertului, de oricare neguțător din bazarul Bagdadului. Deodată, la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]