86 matches
-
în sedimentar calcaros. 8.1.2.0. Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros. 8.1.2.0. Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros. 8.2.1.0. Câmpie forestieră, carbonatic, III. 8.2.1.0. Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pi, carbonatic, edafic mic. 8.2.2.0 Câmpie forestieră, carbonatic, I-II. 8.2.2.0 Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pm, carbonatic, edafic mijlociu. 8.2.2.1 Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Ps, carbonatic, edafic mare 215 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice 8.3.1.1
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sedimentar necalcaros. 8.1.2.0. Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros. 8.2.1.0. Câmpie forestieră, carbonatic, III. 8.2.1.0. Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pi, carbonatic, edafic mic. 8.2.2.0 Câmpie forestieră, carbonatic, I-II. 8.2.2.0 Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pm, carbonatic, edafic mijlociu. 8.2.2.1 Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Ps, carbonatic, edafic mare 215 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice 8.3.1.1. Câmpie forestieră, podzolit, III/II. 8.3.1.1. Câmpie forestieră, podzolit, III 8.3.1.2
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
8.2.1.0. Câmpie forestieră, carbonatic, III. 8.2.1.0. Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pi, carbonatic, edafic mic. 8.2.2.0 Câmpie forestieră, carbonatic, I-II. 8.2.2.0 Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pm, carbonatic, edafic mijlociu. 8.2.2.1 Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Ps, carbonatic, edafic mare 215 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice 8.3.1.1. Câmpie forestieră, podzolit, III/II. 8.3.1.1. Câmpie forestieră, podzolit, III 8.3.1.2. Câmpie forestieră, podzolit profund, II-I. 8.3.1.2. Câmpie forestieră, podzolit, II
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
nisip, psamosol molic (distric), I 9.8.1.0. Silvostepă - incintă îndiguită Pm, aluviosol, nisipo- lutos, slab-moderat humifer, fără aport de apă freatică 9.1.2.0. Silvostepă puternic erodat, roci necalcaroase 9.1.2.0. Silvostepă externă, puternic erodat Pi, necarbonatic, regosoluri, litosoluri și soluri litice 9.2.1.0. Silvostepă carbonatic, III 359 14/9.2.1.0 Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.0 Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.1. Silvostepă externă cu stejar pufos Pi, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.2. Silvostepă externă de stejărete
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
coline și dealuri pe terenuri alunecătoare puternic-foarte puternic fragmentate; Compoziții de împădurire: 75 Sc 25 Sl (Ul.t; Vi.t; Gl; Cd), pe soluri ușoare, slab carbonatate (FC2A); amestec în buchete mici; 50 Ul.t 50 Gl (Sm), pe soluri mai grele sau carbonatice (FC2B); 100 Sl (Ul.t, Sm, Ctr), pe soluri bogate în CO 3 Ca sau pe soluri slab la moderat salinizate FC2A; FC2B); Tehnici de împădurire : Mt + Gr.o + Ams Gr. o + Pv, cu administrarea a 20...30 dm 3 pământ vegetal de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
25 Mj (Ul.t, Vi.t) 50 Ct (Sâ, Pd, Co), pe terenuri cu schelet mult la excesiv; R1 = Pi.n ; R2 = arb ; R3 = Mj; R4 = arb. 50 Sl (Sm) 50 Po (Sp, Ll), pe terenuri cu panta mare și taluzuri cu soluri carbonatice; Tehnici de împădurire : Gr. o (pe pante sub 15 grade); Tn 0,75/2 + Gr.o Pv (pe pante de 16-30 grade), pe terenuri înțelenite; Ta (Tg) 0,75/3 + Gr. o Pv, pe terenuri cu eroziune activă, la pante peste 30 de grade. Desimea
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Sl; Vi.t) 25 Po (Sp; Ll), în silvostepă pe soluri luto-argiloase; R1= Pi.n (Pi.p) + arbust; R2= specie de amestec si ajutor. 50 Sl (Sm, Cd) 50 arb (Sp, Ll, Am, Spiraea) - pe terenuri cu panta mare și taluzuri cu soluri carbonatice care nu permit plantarea speciilor arborescente; Tehnici de împădurire : Gr. o (pe terenuri cu pante sub 15 grade); Tn 0,75/2,0 + Gr. o (pe terenuri cu pante peste 15 grade si taluzuri). Desimea culturilor : 5 000 / ha (2 x 1 m
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de sol cu roca dar cu predominarea rocii la suprafața sau mase de pământ puternic fragmentate, provenite din surpări sau din curgeri noroioase, drenate. FD2A 6Df2, 5Df2 a.75 Sc 25 Sl (Ul.t, Vi.t, Cd) b.100 Sl (Cd) Sl- pe soluri carbonatice Mt + Gr.o a.5 000 b.6 700 25% revizuiri, descopleșiri, prașile: 2 + 2 + 1 FD2B 9Df2 100 Ct 6700 Regiunea G.S Forma de degradare TSd TVD Compoziții de împădurire Obs.; Schema de plantare Tehnici de împădurire Desimea Completări Întrețineri 56 Terenuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
În comunicarea despre „Trovanții de Buzău-Pietrele vii de la Ulmet-Bozioru”, istoricul Diana Gavrilă, ghid turistic în zonă, ne lămurește că termenul se referă la niște bolovani uriași (concrețiuni), „o adunătură de pietricele de dimensiuni diferite, legate între ele printr-un ciment carbonatic. În principiu sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Termenul de trovant este specific literaturii noastre și a apărut prima dată în 1907, în lucrarea Terțiarul din Oltenia , a naturalistului Gh. Munteanu Murgoci
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
cea mai mică în cuprinsul unității de producție analizate. Are profil: Aodi - Cdi, format pe aluviuni calcaroase, netru la slab alcalin cu pH = 7,0-7,4, slab humifer cu conținut de humus de 3,1% și grosimea de 20 cm, slab la moderat carbonatic (4,5-9,6%), mijlociu aprovizionat în azot total (0,16 g%), luto-prăfos la suprafață și nisipos în profunzime. Bonitate mijlocie pentru brad. Bonitatea mijlocie este dată de volumul edafic mijlociu ca urmare a prezenței scheletului pe profil (semischeletic 25-50%). Pe acest sol se
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
generale Compoziția optimă Tratament Compoziția de împădurire în terenuri goale 1 2 3 4 5 6 7 FD1 7.4.2.0. Etajul deluros de cvercete cu stejar Pm, brun edafic mijlociu. Versanți și locuri așezate cu substrat litologic constituit din depozite lutoase, carbonatice, cu soluri cenușii cambice, lutoase la luto-argiloase, moderat humifere mijlociu profunde, lipsite de schelet cu volum edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru stejărete de stejar pedunculat, stejăreto-goruneto-șleauri de deal cu minus de umiditate în sol T.IV-V, H.IV, Ue2 551.3
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
la adâncimi mai mari sau cu intensități care nu permit încadrarea la hidrisoluri sau andisoluri. Condițiile bioclimatice favorizează o puternică spălare a sărurilor, care sunt îndepărtate din profil (poate apărea cel mult orizont C cu carbonați reziduali, în cazul rocilor carbonatice), ca o alterare activă a substratului mineral cu formare de noi minerale. Circuitul biologic este activ, având o humificare și mineralizare relativ rapidă ale resturilor vegetale acumulate anual la suprafața solului, formându-se un orizont relativ subțire cu humus (A
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
în vedere importanța pentru conservare a acestor habitate, ele vor fi prezentate la punctul 3.4 , Alte specii de floră și faună. 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition 62C0* Stepe ponto-sarmatice 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae Aceste habitate sunt prezentate în Anexa 4. Habitate Natura 2000 și descrise
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
conservare a habitatului este U1 – Nefavorabil - inadecvat, acesta fiind afectat de practicile agricole din zonă. Principalele presiuni și amenințări sunt reprezentate de: ruderalizarea zonei, suprapășunat, cosit. Tabelul 3.19. Date generale ale tipului de habitat 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae - Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC – habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 6410 3. Denumire habitat Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase 4. Palaearctic
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae - Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC – habitat de importanță comunitară 2. Codul unic al tipului de habitat 6410 3. Denumire habitat Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase 4. Palaearctic Habitats - PalHab - 37.31 Molinia meadows on calcareous peaty or clayey-silt-laden soils - Molinion caeruleae - 5. Habitatele din România - HdR - R3710 Pajiști dacice de Molinia, R3711 Pajiști dacice de Nardus stricta și Molinia caerulea 6. Habitatele Natura
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
37.31 Molinia meadows on calcareous peaty or clayey-silt-laden soils - Molinion caeruleae - 5. Habitatele din România - HdR - R3710 Pajiști dacice de Molinia, R3711 Pajiști dacice de Nardus stricta și Molinia caerulea 6. Habitatele Natura 2000 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau lutoargiloase 7. Asociații vegetale - AV - Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae Boșcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soo 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958. În sit: Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954 8. Tipuri de pădure – TP
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Carex pallescens. Statutul de prezență: izolat Starea de conservare: inadecvată - rea Presiuni și amenințări: succesiunea fitocenozelor, pășunat. Perioada de colectare a datelor: octombrie 2017 și martie-septembrie 2018 Tabelul 3.20. Date specifice tipului de habitat 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae - la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 6410 2. Statutul de prezență [spațial] izolat 3. Statutul de prezență [management] degradat 4. Suprafața tipului de habitat 0,1 ha
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
se adaugă șisturi negre și apoi complexul conglomeratic. Subunitățile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în Sarmațian. ... – În zona deluroasă subcarpatică aflată în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se regăsesc depozite din miocen și sarmato-pliocene. Aici se găsesc roci siliciose, carbonatice și roci organogene. ... – La câmpie apar în general, roci arenitice și pelitice (bolovănișuri, pietrișuri, nisipuri, marne, argile și maluri), depozite ce datează din perioada începând din Paleozoic și până în Neozoic. ... Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița are o climă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
structură pelitică și textură compactă neorientată, culoare cenușie - gălbuie până la brună. Este o rocă moale, sfărâmicioasă și fină la pipăit. Este alcătuită în principal din feldspați la care se adaugă cuarț, mică, amfiboli, calcit și minerale argiloase. Prezintă concrețiuni carbonatice. Argilele. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice consolidate, la fel ca și loessul. Sunt roci cu structură pelitică formate prin tasarea particulelor foarte fine cu diametrul sub 0,001 mm și sunt cele mai răspândite roci cu acest tip de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
a Carpaților nord- vestici, Depresiunea Transilvaniei și văile și dealurile adiacente ale Carpaților Orientali și Meridionali și ale munților Apuseni, periferia sudică a bazinului panonic, platoul Moraviei, până la dealurile și văile din nordul Peninsulei Balcanice. Apar atât pe substraturi carbonatice cât și silicatice, formând o vegetație mozaicată compusă din pajiști stepice (6210) și elemente floristice de silvostepă sau specii de plante din pajiștile rupicole panonice (6190), adesea de-a lungul lizierelor de pădure. 10. Specii caracteristice Amygdalus nana (syn. Prunus
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Apă, Peștera din Valea Călianului -Peștera din Valea Stânii), Peștera Cioclovina Uscată, Avenul de la Știubei, Avenul de după Troian. Peștera din Valea Călianului -D=1541m, d=165m, se dezvoltă pe contactul litologic călcare-șist cristalin și în două tipuri de roci carbonatice -călcare cu silice rubanate și călcare recifale. Este cea mai concreționată peșteră din sistem. Proveniența celui de al doilea activ nu a fost identificată. Are statutul de rezervație științifică datorită particularităților de formare. Peștera Cioclovina Uscată -D = 2002.5m, d = 121.7m
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale, hidromorfe, rendzine și soluri roșii, Terra Rossa. Solurile aluviale apar în luncile Grădiștei, Luncanilor și Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneață umedă, apar insular pe văile Grădiștei, Petrosului și Tăii. Rocile carbonatice din zona Cioclovina - Ohaba Ponor - Bănița, au favorizat formarea rendzinelor și a solurilor roșii. Rendzinele s-au format pe călcare în condiții de umiditate ridicată, caracteristică solurilor de pădure și au un areal redus Dosul Vârtoapelor - Grădiște și Cioclovina. Pe
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
ariei naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea, nu putem exclude posibilitatea existenței ei deoarece prezența plantelor gazdă a fost confirmată. Planta gazdă Succisa pratensis se regăsește în cadrul habitatului 6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-nisipoase - Molinion caeruleae. Fluturele roșu de mlaștină, Lycaena dispar Specia a fost prezentă într-un singur pătrat din cele 5 pătrate în care s-a identificat habitatul potențial. Molia catax, Eriogaster catax Evaluarea speciei s-a realizat cu
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
de Bihor sau Domeniul de Bihor. Acesta se compune dintr-un soclu metamorfic și magmatic, deschis de eroziune pe mari suprafețe (mai ales în partea inclusă Munților Vlădeasa), peste care este dispusă o cuvertură de depozite permiene și mezozoice predominant carbonatice, numit învelișul sedimentar (specific mai ales arealului din Munții Pădurea Craiului). La acestea se adaugă depozitele Cuaternare periglaciare, corespunzătoare Pleisocenului și fluvio- periglaciare, corespunzătoare Holocenului. Soclul metamorfic al Autohtonului de Bihor include la rândul lui două serii de formațiuni cristaline
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
compuse dintr-o succesiune de roci care s-au depus în trei cicluri de sedimentare, cicluri corespunzătoare erelor geologice respective: Triasic, Jurasic și Cretacic. Fiecare ciclu începe cu o serie detritică (conglomerate, gresii și șisturi argiloase) după care urmează depozitele carbonatice. Formațiunile triasice, la partea lor inferioară corespunzătoare triasicului inferior, sunt alcătuite din conglomerate, gresii cuarțitice și șisturi argiloase. Acestea aflorează pe cca. 692.83 ha. care reprezintă 4.03% din totalul arealului în studiu și apar ca o fâșie transversală peste valea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]