509 matches
-
-i "transcrie" romanul, Marie Lopez (Olatz Lopez Garmendia). Regizorul a evitat patetismele, dar și reflecțiile sulfuroase pe marginea cazului, însă, uneori ai impresia că reacțiile firești sunt surdinizate, excesiv liricizate poate și pentru că trecerea de la frustarea primelor momente de vid carceral spre respirația calmă, de amplitudine a scriitorului în fața mării se face prea repede. Schnabel evită tocmai autenticismul situațiilor bizar-rizibile care decurg din condiția de imolat a pacientului în favoarea unei poezii a nostalgiei și a jocului viu și liber al imaginației
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
să scrie o variantă cu erou feminin al romanului dumasian, Contele de Monte-Cristo, în al cărui personaj, bătrînul Noirtier paralizat pe lîngă care caritabila Valentine joacă rolul de interpret, scriitorul se vede. Tot în acest registru al subtilităților în contrast cu imobilizarea carcerală a redactorului se află lucrurile volatile, de la fîlfîirea diafană a perdelelor și rochiile fluturînde în freamătul brizei care dezvelește coapsele lui Céline la zborul mătăsos al fluturilor și cuvîntul pe care cam pripit Marie Lopez, devenită secretarul său literar îl
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
-i pe toți ceilalți cu măsura lui. Dimpotrivă, în timp ce inchizitorii de școală nouă vorbesc in abstracto și judecă circular pe baza unor transcendentalii morale, evitând sistematic întâlnirea cu planul concret, foștii deținuți politici se mențin în sfera lor de experiență carcerală, într-un câmp al referinței directe. E motivul pentru care îi citim cu ochii larg deschiși pe N. Steinhardt și Ion D. Sîrbu, Paul Goma și Ion Ioanid, Florin Constantin Pavlovici sau Oana Orlea, în dialog cu regretata Mariana Marin
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
an, continuăm, într-un ritm susținut, prin programul de investigații arheologice, identificarea locurilor din preajma fostelor penitenciare în care au murit deținuții politici. După Aiud, șantierul de la Târgu Ocna reprezintă un demers important întrucât închisoarea s-a evidențiat printr-un regim carceral special. Prin această acțiune, sperăm să putem localiza cât mai precis și așeza pe harta represiunii acest spațiu încărcat de memorie, cu toate dovezile materiale care vor rezulta de aici”, a declarat președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru. Cercetările arheologice
IICCMER, demers arheologic pentru căutarea deținuților politici decedați la Târgu Ocna by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77867_a_79192]
-
cartea, autorul nu-i nici așa, nici altminteri. Unii îl vor respinge mascând vinovății, alții îl vor accepta cu totul, ca pe un guru. Personajul principal li se va părea incomod, dar rândurile ieșite din mâna lui (o binevoitoare confesiune carcerală pricinuită de-un fleac), nu. Aceștia vor afla de pildă cum stau lucrurile cu thy-mos-ul care-l duce sistematic la pierzanie pe Ralph. Și vor avea la îndemână un comod țap ispășitor (ba încă unul cu vechi rădăcini culturale) în
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
reconstituit fictiv de Eugen Simion prin extrase din opera marelui scriitor), ci prin opinii exprimate în timp despre el, care conduc nemijlocit la biografie (v. volumul de interviuri Spectacolul personalității, alcătuit de I. Oprișan). Una dintre puținele scrieri consacrate spațiului carceral și nu numai, de care se ocupă C. Coroiu i se datorează lui Petre Pandrea - Memoriile mandarinului valah. Este apreciată, pe bună dreptate, excelenta portretistică, în genere, negativă, a autorului, care "îl poate face gelos pe orice prozator de mare
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
de G. Ardeleanu. El ne lasă această speranță ici-colo în voluminosul opus. Va reveni cu documente noi și va epuiza dosare rămase deschise. Un astfel de demers este anunțat: "Desigur, se poate glosa la nesfârșit pe tema experienței și "filozofiei" carcerale ale lui N. Steinhardt (ne rezervăm aceasta pentru, eventual, alt volum)"9. O altă carte în perspectivă ar putea fi referitoare la fauna mizerabilă a informatorilor, alta la chestiunea evreiască și "corectitudinea politică". Abandonând la un moment dat, stilul neutru
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
mai spun care e acest cântec). Lecția acestui melanj înduioșător, Radu Paraschivescu trebuie s-o fi deprins chiar de la sursă, din proza lui James Joyce (el fiind și traducătorul Oamenilor din Dublin). Următorul mare capitol, Porțile Iadului, conține exclusiv memoriile carcerale ale lui Michael. Redactate cu o neverosimilă acuratețe, acestea funcționează testamentar. Din ele aflăm că tratamentul cumplit care le era aplicat deținuților (ca și faima de adevărat Guantanamo de secol al XIXlea a locului) îl determină pe irlandez să încerce
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
că e deajuns". Iată linii calde care-i îndulcesc autoportretul, făcându-l să fie mai aproape de imaginea omului cunoscut. în privința literatului, epistolierul devine de-a dreptul caustic, autodistructiv, așa cum nu ne-ar veni să credem. Probabil și în urma dramaticei experiențe carcerale, când un principal cap de acuzare fusese ultimul său roman, rămas în manuscris și în arhivele Securității, în așteptarea ceasului de apoi, și datorită faptului că de la Moartea cotidiană îi fusese imposibil să mai scrie sub zodia nefastă a realismului
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
negative și istoriile grotești. În prima parte, Sir Henry Basingstoke-Templeton, împreună cu administratorii săi de la calea ferată - Douglas Pennyman, Bernard Trickshaw, Malcolm Potteridge - sunt simboluri ale manipulării politice și sociale, însă, dincolo de comicul onomastic, remarcăm intenția satirică, reținută, dar sugestivă. Lumea carcerală din partea a doua este susținută în întregime de asemenea personaje, de la primitivul Joe Larkins, la Hobbs călăul și, mai ales, de eroii istoriilor narate de alți deținuți. Irlanda neînfrântă din sufletul lui Michael se transformă la capătul lumii într-o
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
Popa sunt mărcile unui sistem compact, neabandonat, în ciuda unor intermitențe tematice din anii nouăzeci. Apărut de curând, romanul Sfinți, vânturi și alte întâmplări face rocada cu imaginarul de dinainte de exil, marcând în plus acele zone interzise altădată; între acestea, lumea carcerală, cinismul totalitarismului și chipurile infernului social. Aventura cunoașterii, călătoria și fisura vor fi, așadar, metafore fertile ale cărților semnate de Dumitru Radu Popa, la care nu a renunțat, indiferent de context. Între două literaturi ce se războiesc și se împacă
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
Dante)? E simplu. Mă aflam sub impresia unor discuții febrile cu foști deținuți politici din organizația AFDPR-Arad. La 14 septembrie 1994, am vizitat împreună închisoare de la Aiud. În tren sau prin curtea temniței, le ascultam poveștile extrase din experiența lor carcerală, pe care o evocau candid, netrăind frisonul camaraderiei, dar și momentele destinse, povestite cu umor. Eram doar unul dintre miile de elevi care urmăreau cu ochii încordați, uneori cu lacrimi în ochi, „Memorialul Durerii”, a povestit Neamțu și pe pagina
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
îi stârniseră perplexitatea, s-a încheiat în acea seară memorabilă: cenzura va constata că se mersese prea departe și le va interzice. Există, privind raporturile mele, rare, dar excepționale, cu Steinhardt, și o urmare a debarcării proaspătului eliberat din infernul carceral în paradisul (sau, poate, purgatoriul) modernității: înainte de a ne cunoaște personal, mi-a citit Contradicția lui Maiorescu și a luat-o cu el la Rohia, unde am regăsito, ani buni după moartea lui, când am fost eu însumi la mănăstirea
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
de ani. În plus, corpurile folosite în sus-numita expoziție proveneau din China și s-a presupus că erau ale unor foști deținuți, poate deținuți politici. Prelegerea a conținut și alte multe idei demne de discutat, precum cele privitoare la societatea carcerală către care am evoluat treptat, dar povestea expoziției Corpul nostru a fost strâns legată de "spectacolul" prezentat după această prelegere la CNDB, conceput de Ion Dumitrescu: Ceea ce am convenit noi a fi hazard. Un personaj gol, întins cu fața în
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
cartea lui Adrian Oprescu. Morala ei este una singură: viața nu poate fi gustată estetic, ci numai cărțile despre ea. Volumul conține 19 povestiri din care 15 sunt despre experiența detenției politice a autorului (1949-1951). Așadar un volum de literatură carcerală. Primul gînd care îți vine în minte este: genul de cărți pe care nu le citim ca să ne delectăm, ci ca să aflăm pînă la ce prag de suferință poate fi împinsă ființa umană. E o constatare pe care am făcut
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
precădere una documentară și nu una literară. Ce spune autorul contează, nu maniera în care o face. Ultimul lucru pe care i l-ai cere este să se mai gîndească la dozaje estetice și la tehnici scriitoricești. Iată de ce literatura carcerală nu e scrisă pentru criticii literari, ci pentru istorici. O depoziție istorică e întîi de toate o mărturie, iar nu o trufanda atîrnată în galantarul topurilor literare. Paradoxul cărții lui Adrian Oprescu este că se adresează atît istoricilor, cît și
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
bănuiești o clipă că nu relatează adevărul. Spun asta fiindcă, citindu-i cartea, am comparat-o mereu în minte cu memorialistica lui Petre Pandrea și cu cartea lui Dumitru Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării. Acești doi autori reprezintă extremele literaturii carcerale. De o parte, un virtuoz al stilului, de cealaltă parte un mărturisitor căruia nu-i pasă de stil. Drama este că, în cazul lui Petre Pandrea, valoarea literară urcă peste calitatea documentară a volumelor sale. Cu alte cuvinte, Pandrea scrie
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
să fie o natură afectivă: din dispozițiile fondului său sufletesc, ironia e umoarea predilectă, umorul salvîndu-l de pericolul de a aluneca în zone vindicative. Adrian Oprescu are tactul de a nu-și chinui cititorul printr-o etalare drastică a atrocităților carcerale. Nu are nimic din directețea frustă a lui Bordeianu, păstrîndu-și în schimb acuitatea unui ochi atent la detalii. Autorul ne prezintă suferința protagoniștilor într-o formă atenuată, trecînd-o prin sita unei evocări făcute de un om care privește detașat, de la
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
în mod firesc, coeziunea tărâmului natal, unde fiecare își găsește semenii cu atâta ușurință, contrastând cu alienarea tipică, alteori, spiței umane. În majoritatea poemelor din a doua parte a cărții, bunăoară, golul se adâncește, tonul devine sarcastic, nemișcarea, plumbul, senzația carcerală, pigmentată cu scene grotești și străbătută de o mare oboseală, de blazare, domină, în poeme precum: Orașul ("Oh, atâta oboseală/ În oftatul uriaș/ Al orașului"), Istm ("Înstrăinați de tot, iubito,/ Alături ne aflăm în țara nimănui/ Sub cer de gheață
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
Un muzeu al Piteștiului cu redarea plastică a tuturor mijloacelor de tortură aplicate acolo ar depăși, ca efect răscolitor, impresia pe care o lasă vizitatorilor uneltele de tortură inchizitoriale din muzeele din Occident. Și o ultimă remarcă pe marginea literaturii carcerale. Lectura ei te face să te îndoiești de valabilitatea principiului autonomiei esteticului. Nu cred că cineva poate gusta estetic asemenea cărți. Lumea Fenomenului Pitești te izbește atît de direct cu cruzimea ei încît ori o închizi repede renunțînd să o
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se înfiripă natural, chiar dacă deceptiv. Filmul are două finaluri ca și cum regizorul ar fi ezitat, unul magistral și unul total neinspirat, adăugat celuilalt. Ultima scenă îi înfățișează pe cei doi în același spațiu însă, chiar dacă aparatul nu survolează nicio ieșire, tensiunea carcerală a dispărut complet, iar relaxarea celor doi tineri se simte numaidecît. Are loc o discuție adolescentină despre sex, cel chestionat fiind tînărul mai "experimentat", dezvăluirea inițiatică trece drept un cadou pentru fata care în curînd va împlini 18 ani. Dialogul
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
firesc, natural, el este cel mai reușit moment al filmului. Ai sentimentul unui spațiu al libertății, al unei reale destinderi după momentele de teroare consumate anterior. Într-o atmosferă detensionată, cu o poveste de dragoste avînd ca fundal același spațiu carceral, momentul creează o breșă în timpul narațiunii, o buclă temporală, o posibilitate relativizînd întreaga versiune traumatică. Nu există nicio certitudine, s-a întîmplat înainte de încarcerarea celor doi sau constituie doar o borgesiană alternativă a potecilor ce se bifurcă, o altă versiune
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
versiune traumatică. Nu există nicio certitudine, s-a întîmplat înainte de încarcerarea celor doi sau constituie doar o borgesiană alternativă a potecilor ce se bifurcă, o altă versiune. Mi-ar plăcea să cred că regizorul a intuit și altceva, că spațiul carceral și angoasa puternică generează un explicabil instinct erotic pe care regizorul îl aduce în discuție abia la sfîrșit, cînd dragostea și moartea se regăsesc. Însă acesta nu reprezintă chiar sfîrșitul, regizorul a simțit nevoia să pună punctul pe I și
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]