157 matches
-
Publice, 1879. LIns = Barbu Lăzăreanu, "Însemnări istoriografice", în revistă "Adam", nr. 114 (anul X), 14 ianuarie 1938. R = "Ramuri" (Craiova, serie nouă), nr. 10, octombrie 1968. ȘAm = I. Slavici, "Amintiri", București, Editura pentru Literatură, 1967. TCS, I = I. E. Torouțiu, Gh. Cardaș, "Studii și documente literare", vol. I, București, 1931. TS, III, IV = I. E. Torouțiu, "Studii și documente literare," București - vol. III, 1932 (vol. IV, 1933).
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Tadeus Wronski, Octavian Nicolaevici, Gaby Grubea, Daniel Podlovschi, Albert Kocsis, Nina Mihailovna Beilina, Etar Christoskov, Robesrt Soetens, Liana Isakadze, Yuriko Kuronuma, Cornelia Vasile, Ivan Straus, Ștefan Ruha, Ernest Fischer, Tamâș Vesmas, Valentin Gheorghiu, Corneliu Gheorghiu, Mîndru Katz, Alexandru Demetriad, Maria Cardaș, Dorina Popovici, Magda Nicolau, Grețe Miletineanu, Lidia Cristian, Aurelia Cionca, Mărgărita Fedorova, Gheorghe Halmos, Herald Enghiurliu, Ferenc Rados, Amadeus Webersinke, Dan Mizrahy, Gorgeta Ștefănescu Barnea, Dan Grigore, Sofia Cosma, Nicolae Brânduș, Annerose Schmit, Gabor Gabos, Toma Schwarz, Gabriel Amiraș, Sebastian
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
persoane nu era suficientă deoarece îmi da a înțelege că erau publicate în întregime, iar în realitate sunt numai rezumate. Am urmat de asemeni sfatul tău și am trimis câte-o ilustrată de mulțumire d[omni]lor Chebap 4 și Cardaș 5. Ce mai faci? Ce gândești, ce nădăjduiești, ce construiești? Am auzit de succese fulminante, de victorii strălucitoare. Ori de câte ori încerc să aflu ceva despre tine, mi se răspunde cu generalități remarcabile prin lipsa lor de conținut real. Pentru numele lui
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Liov, unde autorul s-a stins în 1820) avea să fie halucinant de potrivnică. Țiganiada ( în prima ei versiune) avea să fie publicată într-o revistă puțin difuzată, abia în anii 1875-1877 trei generații umane mai târziu Ediția lui Gh. Cardaș, în 1925, redă versiunea din 1812 ( cu deplorabile neglijențe spune Al. Piru), primul ei editor critic, în 1953, fiind Jacques Byck, înainte de marea ediție de referință a lui Florea Fugariu. Ion Budai-Deleanu rămâne un întârziat uriaș, de două ori. Mai
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
zootehnie din cadrul Facultății de Științe din Iași. Din 1925 a devenit profesor titular atât la Facultatea de Științe, cât și la Institutul Agronomic din aceeași localitate, numărându-se și printre întemeietorii acestuia. În 1918, după Unirea Basarabiei cu România, Agricola Cardaș a fost director al agriculturii din Basarabia. În această poziție publică, a înaintat în anul 1926 Ministerului Instrucțiunii Publice un memoriu prin care solicita transferul învățămantului agronomic de la Iași la Chișinău, capitala unei regiuni cu mare potențial agricol. În M.
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
1933 s-a publicat Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova. În 1920, Agricola Cardaș a înființat publicația de popularizare "Foaia Plugarilor", care a apărut, cu întreruperi impuse de împrejurări, până în 1940. Ca o recunoaștere oficială a meritelor sale științifice, în anul 1940 a fost ales membru al "Academiei de Științe a României", și funcția
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
de la catedră timp de patru ani, de regimul comunist, a revenit în 1952 ca profesor la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic ieșean. Pentru activitatea sa în domeniul agricol a fost distins cu titlulrile: Principalele sale lucrări sunt: Profesorul Agricola Cardaș a elaborat peste 70 de lucrări privind materialul zootehnic autohton și influența mediului asupra organismului animalelor domestice.
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
se hotăra asupra prețului, te amîna cu răspunsul și adesea te refuza, sub cuvînt că vrea și el să o citească. La Casa Anticarilor, un alt fost comisar, Vasilescu, frate cu Valjean, era dintre cei mai serviabili. Doi profesori, G. Cardaș și G. Potra, deschiseseră și ei anticariate pe numele soțiilor, primul la Casa Anticarilor, al doilea în coasta ei, cu cele mai rare și scumpe cărți, gravuri și documente. La G. Cardaș, în absență, venise, prin 1942, un tînăr, oferind
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
era dintre cei mai serviabili. Doi profesori, G. Cardaș și G. Potra, deschiseseră și ei anticariate pe numele soțiilor, primul la Casa Anticarilor, al doilea în coasta ei, cu cele mai rare și scumpe cărți, gravuri și documente. La G. Cardaș, în absență, venise, prin 1942, un tînăr, oferind spre vînzare soției profesorului un exemplar de trei ori rar, ediția princeps a Poesiilor lui Eminescu, legată în pergament, cu inițialele fostului suveran și cu semnătura autografă a lui Mihai Eminescu. Cerea
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
de trei ori rar, ediția princeps a Poesiilor lui Eminescu, legată în pergament, cu inițialele fostului suveran și cu semnătura autografă a lui Mihai Eminescu. Cerea un preț exorbitant: una sută mii lei. Pus să vorbească la telefon cu G. Cardaș, acasă la el, acesta s-a oferit să vină la anticariat, dar tînărul, politicos, a pretins că datoria lui era să se deranjeze, că va lua un taxi și-i va prezenta cartea. - Cum nu l-ai văzut dumneata, îmi
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
oferit să vină la anticariat, dar tînărul, politicos, a pretins că datoria lui era să se deranjeze, că va lua un taxi și-i va prezenta cartea. - Cum nu l-ai văzut dumneata, îmi spunea cu mare părere de rău Cardaș, nu l-am văzut nici eu. S-a răzgîndit. Se vede că s-a temut să nu-i rețin cartea cu forța. Presupun că era un fost legionar, că furgăsise cartea și că a socotit mai prudent să nu dea
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
am văzut nici eu. S-a răzgîndit. Se vede că s-a temut să nu-i rețin cartea cu forța. Presupun că era un fost legionar, că furgăsise cartea și că a socotit mai prudent să nu dea ochii cu Cardaș. Oricum ar fi, era singurul exemplar al cărții semnat de marele poet, la cererea lui A. C. Cuza, care apoi l-a dăruit regelui, în legătura cuvenită. Anticarii subțiri și bibliofilii în genere pot așadar parafraza dictonul și suspina cuvintele: - Sunt
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
București, Institutul de istorie literară și folclor, 1940, p.20. CARACOSTEA 1988: D. Caracostea, "Scrieri alese", Editura Minerva, București, 1988 CAZACU 1967: Mihai Cazacu, "Ștefan Petică, teoretician literar", în „Analele Universității din Timișoara”, Seria Științe Filologice, V, 1967, pp.103-115. CARDAȘ 1937: Gh. Cardaș, "Poezia românească dela origine până în zilele noastre. Antologie și studiu" (vol. 2), Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, București, 1937, pp. 523-526 CĂLIN 1974: Liviu Călin, "Un trubadur. (Ștefan Petică)", în „Săptămâna”, nr. 173, 29 mart. 1974
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
istorie literară și folclor, 1940, p.20. CARACOSTEA 1988: D. Caracostea, "Scrieri alese", Editura Minerva, București, 1988 CAZACU 1967: Mihai Cazacu, "Ștefan Petică, teoretician literar", în „Analele Universității din Timișoara”, Seria Științe Filologice, V, 1967, pp.103-115. CARDAȘ 1937: Gh. Cardaș, "Poezia românească dela origine până în zilele noastre. Antologie și studiu" (vol. 2), Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, București, 1937, pp. 523-526 CĂLIN 1974: Liviu Călin, "Un trubadur. (Ștefan Petică)", în „Săptămâna”, nr. 173, 29 mart. 1974, p. 5, în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Bartók, Cântece poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
sau Palavre și anecdote, pref. M.E. [M. Eminescu], București, 1882; Obiceiuri la români, București, 1884; Spânul și omul cu barba roșie, București, 1898. Repere bibliografice: Ov. Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 332; Gh. Cardaș, E. Baican, DCL, I, 111-113; Dicț. lit. 1900, 71; Datcu, Dicț. etnolog., I, 52-53. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
094666260 705 BUJOR SORIN (n. 1952) Botoșani, Aleea Liceului nr. 16 bl. G 4, et. I ap. 7 țel. 521040 094155680 752 BULIGA IOAN (n. 1944) Botoșani, Str. Primăverii nr. 23 bl. 23 sc. C ap. 14 țel. 581994 090784357 755 CARDAȘ IOAN (n. 1941) Botoșani, Calea Națională nr. 152 bl. E 3 sc. C ap. 4 țel. 513258 095823211 757 CIMPANU MIHAI (n. 1956) Botoșani, Str. Ștefan Luchian nr. 15 țel. 533239 767 CORJAAUTANU CONSTANTIN (n. 1954) Botoșani, str. Marchian, nr. 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
a lui Titu Maiorescu. SCRIERI: Poezie și proză, Oradea, 1870. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 120, 135-136, 168-169; Pop, Conspect, II, 190-191; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 38-43; Teodor Neș, Figuri bihorene - Iustin Popfiu (1841-1882), F, 1936, 4; Gh. Cardaș, Iustin Popfiu, PAU, 180; Vasile Vartolomei, Iustin Popfiu. La centenarul nașterii, Cluj, 1941; Dicț. lit. 1900, 697; Popa, Tectonica, 251-253. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
elementelor evreiești care fac oficiul de legătură între detașamentele de lucru și restul țărei. Primiți vă rugăm, Domnule Guvernator, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. SECRETAR GENERAL AL PREȘEDINȚIEI CONSILIULUI DE MINIȘTRI Ovidiu Al. Vlădescu Pentru conformitate, Șeful Biroului Evrei Căpitan, V. Cardaș ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 181, dosar 3002, fila 108. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 346, pp. 708-709. Document nr. 106 No. 3205
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
către Batalionul 7 Drumuri Strejnicu Prahova Am onoare a transmite mai jos în copie Ord. M.St.M. Nr. 516.633 din 20 Mai 1944, rugându-vă să binevoiți a-l executa întocmai. ȘEFUL PERMANENȚEI C.3.T. Căpitan, V. Cardaș COPIE Cu onoare se face cunoscut că Marele Stat Major a aprobat ca evreilor sinistrați depe urma bombardamentelor să li se acorde o permisie de 5 zile pentru a-și face reparații necesare sau a-și găsi un alt domiciliu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de istorie și critică literară, București, 1936; Exegeza eminesciană, îngr. Doina Rizea, pref. Nicolae C. Georgescu, București, 2002. Ediții: A fost odată..., Cluj, 1911; Frunză verde..., Solca, 1914; Studii și documente literare, vol. I, București, 1931 (în colaborare cu Gh. Cardaș), vol. II-XIII, București, 1932-1946; Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, îngr. și introd. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, 2003. Traduceri: Friedrich Hebbel, Maria Magdalena, Cluj, 1909; Platon, Apologia lui Socrates, Cluj, 1910; Matthias Friedwagner, Mihail Sadoveanu, Cluj, 1913; Franz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
semințe, mașini, unelte agricole), practicând o agricultură rațională (prin amenajarea de câmpuri experimentale, pepiniere, ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]