203 matches
-
copie" (Piatra Teiului). (în traducerea stîngace a lui Sadoveanu, precizia formulărilor franceze se estompează, dar farmecul și firul demonstrației rămîn.) Toți prozatorii pașoptiști moldoveni (Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi) au privit Iașul cu sentimente amestecate, insistînd asupra contrastelor ridicole din oraș și caricaturizînd pe locuitorii lui. Russo a îndrăznit, singurul, să-și exprime - alături de privirea amuzat-critică - și iubirea față de acest oraș, pe care l-a înțeles ca nimeni altul. Mai mult, el s-a autodefinit pe fondul orașului de care se simțea atît
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
spectaculoase. Scoase din rețeaua lor intertextuală, unele par absurde, nemotivate, inexplicabile; sensul se reconstituie doar prin raportare la întregul inventar existent. Un tipar figurativ destul de bine reprezentat în româna populară este cel al comparației complexe (cu agent și plasare spațială), caricaturizînd starea de perplexitate sau rîsul necontrolat. Ambele atitudini - considerate manifestări ale prostiei - beneficiază în imaginarul popular de scenarii comice, preponderent animaliere. Cea mai veche și mai cunoscută imagine este, probabil, "a se uita ca vițelul la poarta nouă, în care
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
este cu adevărat înspăimîntător, nu utilizarea forței brute, ci programul savant de dezalcătuire a ființei umane, transformarea ei într-un deșeu. Sistematizarea, disciplinarea, programul fascinează, fiecărui act, fiecărui detaliu îi este atribuit o semnificație precisă, integrat într-o Ťarmonieť artificială, caricaturizînd ordinea domestică a burghezului. Povestitoarele sunt îmbrăcate corect, chiar cu distincție, ca și acești gentlemani sadieni, aluzie a respectabilității burgheze conlucrînd la desfășurarea monstruozității. Distrugerea se face cu artă, poveștile pornografice sunt însoțite de partitura pianului, povestitoarele ușor fanate apelează
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
în interviurile tale". Încercam să-mi apăr textele cu argumentele lui. "Partidul a cerut să nu tolerăm lipsurile. Scrie și-n statut că un "membru" (suna, cred, destul de ironic!) nu are voie să nu fie critic". "Tu te răfuiești, tu caricaturizezi și nu-i bine. Îți lipsește optimismul revoluționar. (Și ochii frumoși, albaștri i se abureau de emoție.) Activistul nu-i corp străin în literatura nouă, e parte din ea". "Sigur, e organul". Cu Turcitu, o, era cu mult mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se văd cu ochiul liber. Mai mult, chiar protagoniștii (Congar, Daniélou, viitorul Ioan Paul al II-lea, dar mai cu seamă De Lubac) și-au arătat foarte repede dezamăgirea pentru felul în care clerul și laicatul catolic au ajuns să caricaturizeze - ori să deformeze - esența importantului aggiornamento, care viza pur și simplu reîmprospătarea credinței pe model patristic, nu altceva. Dar, dincolo de aceste dezamăgiri, aș spune inerente, așteptate oarecum, rămâne, ca un dat incontestabil, manifestarea Duhului Sfânt prin coridorul redeschis lumii al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Aparent, într-o lume machiavelică marcată de oportunismul agenților, aceasta n-ar putea să existe. Dar această manieră de a vedea lucrurile este eronată, deoarece ea confundă realitatea cu caracterul ipotetic al lui homo contractor. Ceea ce fac economiștii atunci cînd caricaturizează comportamentul actorilor economici nu este, într-adevăr, o descriere a realului. Homo oeconomicus nu există mai mult decît homo contractor, dar aceste ipoteze nerealiste permit scoaterea la lumină a elementelor cheie ale vieții în societate. În primul caz putem descoperi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Măgarul era n rând cu zeii. E drept, a mai greșit și el, a mai dat de pământ cu câte un viitor sfânt, dar și-a răscumpărat cu demnitate greșeala (episodul Toma d'Aquino, nu-i singurul!). Shakespeare l-a caricaturizat - meteahnă de dramaturg! -, transformându-l pe Bottom n măgar, nmuindu-i inima Titaniei. În schimb, Fra Angelico l-a imortalizat n uimitoarea-i simplitate, n scenele biblice din chiliile Mănăstirii San Marco. L-aș fi preferat pictat n ipostaze de care
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
la o scenă de o frumusețe insuportabilă. Paginile 499-505 detaliază disecția, deopotrivă cu vorbăria autopsierului și cu reacțiile mamei distruse. În acest plan mai adânc al romanului, inamicul principal nu mai este societatea românească de azi, demnă de a fi caricaturizată, ci moartea, simțită prin toți porii, acoperită de blesteme și descrisă plastic: "o babă descărnată, fără dinți, un schelet din oase putrede și puturoase, jucând peste case, prin grădini, printre oameni, o moimă cu mustăți, înfiptă, ca o țață, în
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
dată de micile plăceri ale vieții și marea bucurie, atît de rară, a clipelor de fericire totală, pînă la emoțiile provocate de amintirile vechi ale copilăriei. Citită cu un ochi estetic, și nu cu reaua-voință a celui care vrea să caricaturizeze detalii ale intimității dezvăluite în carte, Scrisori către fiul meu pare scrisă cu calmul elegiac al unei nostalgii așezate. Tonul amintește de detașarea din Tratat despre lupta zadarnică a Margueritei Yourcenar. Poate cele mai consistente pagini ale cărții aparțin capitolului
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
pradă lor cu o anumită voluptate. Acum nu le căutam, dar nici nu încercam să fug de ele. Când soseau erau binevenite. Pe cât de furios eram când îmi aminteam în mod obișnuit de Marga, dând curs impulsului de a o caricaturiza necruțător, pe atât de calin și înțelegător eram în astfel de momente. Cumva, printr-un subterfugiu, relația noastră continua să existe. Ori poate nu era decât viclenia firii mele iscoditoare care încerca, cu uneltele semiconștientului și cu disimulată tenacitate, să
Cum să uiți o femeie by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/7575_a_8900]
-
Sartre a fost și a rămas „o formidabilă mașină de gândit, cu biele și pistoane fabulos de bine unse, a cărei putere creștea până la randamentul maxim. Dușmanii lui Sartre își băteau joc de urâțenia lui, de strabismul lui, l-au caricaturizat ca pe o broască, un gnom, o creatură imundă și malefică... Eu găseam la el frumusețe, un farmec puternic, îmi plăcea energia extraordinară cu care pășea, curajul lui fizic și mai presus de toate această voce de oțel inoxidabil, întrupare
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
politic, Why Scots Should Rule Scotland (1992, 1997). Jurnalul lui Tunnock 2002 Deprimare. Aș avea nevoie de un capitol în care să descriu un spectacol cu Norii, dar oricât m-aș concentra asupra acestei piese, nui pot înțelege poantele. Îl caricaturizează pe Socrate, din care face un meteorolog șiret, îmbogățit de pe urma împrăștierii ceții în mințile discipolilor. La fel ca în toate piesele lui, Aristofan satirizează un aspect al democrației - în acest caz pe experții care-i învățau pe tinerii eleganți ideile
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
gravității situației, ci mai degrabă din pricina ezitării prozatorului, care nu se poate hotărî asupra tipului de roman vizat. Căci, deși pare că ar vrea să adâncească traumele personajului, scriitorul nu face decât să le aglutineze fără sens și să le caricaturizeze atât de strident, încât proza începe să respire la tot pasul un aer de burlesc involuntar. Nimic nu poate fi, practic, bănuit de autenticitate sau de originalitate în cartea lui Ciprian Măceșaru. În primul rând, pentru că prozatorul n-are deloc
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
și-a renegat succesiv toate aceste pasiuni și revelații parțiale, pentru a-și afla într-un târziu refugiul în sânul credinței catolice, adoptate în anii exilului său elvețian. Talentul său, mult comentat de contemporani, de a imita și de a caricaturiza cu o forță de-a dreptul demonică figuri și pesonaje se întrevede și în pregnanța cu care reînvie aici atmosfera inedită a unei întâlniri a lui Tolstoi cu elita științelor socio-umane a universității moscovite, în rânduri de o rară concentrare
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
la Bacovia aveam a face cu o reacție a interiorizării abulice a unei ființe ce se îmbiba de mediul apăsător aidoma unui burete muiat în apa necontenitelor ploi, iar la Ovidiu Genaru cu o bună dispoziție care lua peste picior, caricaturiza cu cinică dezinvoltură contextul în cauză, aici e o situație aparte. Lucian Scurtu învederează un temperament vital, o dîrzenie pe care o pune coerent în scenă. E aidoma unui luptător în ring care ține a-și etala musculatura bine dezvoltată
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
însuși a unui regim cu nimic mai tolerant decât cel al fundamentaliștilor islamiști). O poveste din care nu lipsește nici un cântăreț precum Cat Stevens - care ceruse fără ezitare moartea lui Rushdie: motivul nu era pur religios, ci și pentru că fusese caricaturizat în cartea scriitorului indian. Aproape întreg establishment-ul britanic își arată nemulțumirea față de faptul că „blasfemia” lui Rushdie punea în pericol fragila punte de legătură dintre Regatul Unit și forțele care controlau, din exterior, mișcările musulmanilor stabiliți în Londra și
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]
-
sketch care a fost difuzat în emisiunea Mondenii. Celor care vor începe să urle că am întinat imaginea unei mari actrițe le zic de pe acum să ia o gură de aer și să se calmeze. E doar un sketch, care caricaturizează imaginea mai mereu dramatică pe care această actrița o afișează. Eu sunt convinsă că ea s-ar amuză. E o femeie inteligență, care știe că ăsta e ideea unei caricaturi: să îngroașe niște trăsături care există deja. INTERIOR BAIE - DAY
Maia la toaleta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19079_a_20404]
-
care a fost scris pentru o emisiune TV. Celor care vor începe să urle că am întinat imaginea unei mari actrițe le zic de pe acum să ia o gură de aer și să se calmeze. E doar un sketch, care caricaturizează imaginea mai mereu dramatică pe care această actriță o afișează. Eu sunt convinsă că ea s-ar amuza. E o femeie inteligentă, care știe că asta e ideea unei caricaturi: să îngroașe niște trăsături care există deja.
Maia la epilat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19153_a_20478]
-
în contiunare că transumanii vor fi atunci destul de numeroși și de organizați pentru a limita pierderile provocate de primul val al viitorului și pentru a-l neutraliza complet pe cel de-al doilea. Mai vreau să cred că dictaturile ce caricaturizează hiperdemocrația vor dura mai puțin decât cele care au caricaturizat socialismul. Mai vreau să cred că religiile vor găsi o modalitate de a se tolera și de a se îmbogăți reciproc. în sfârșit, vreau să cred că oroarea față de viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de organizați pentru a limita pierderile provocate de primul val al viitorului și pentru a-l neutraliza complet pe cel de-al doilea. Mai vreau să cred că dictaturile ce caricaturizează hiperdemocrația vor dura mai puțin decât cele care au caricaturizat socialismul. Mai vreau să cred că religiile vor găsi o modalitate de a se tolera și de a se îmbogăți reciproc. în sfârșit, vreau să cred că oroarea față de viitorul prezis în această carte va contribui la dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
modelului exploatat mai târziu de Epicur, ci pozitiv: ea presupune căutarea activă a satisfacțiilor și elaborarea jubilării. Binele suveran, ceea ce este bun și plăcerea avansează identificate și identificabile. Oare de ce, în loc să discute această teză, Socrate, adus pe scenă de Platon, caricaturizează opțiunea hedonistă, pentru a se mulțumi, într-un mod foarte așteptat și obișnuit la antihedoniști, să recurgă la animale, figuri emblematice ale plăcerii fără conștiință, brută și brutală, bestială, instinctivă, inumană? De îndată ce un partizan al idealului ascetic vrea să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
califica excelența plăcerii? Nimeni în afară de polemiștii preocupați să evite lectura textelor și examinarea argumentelor demne de acest nume. -3Dincolo de caricatură. Platon forțează nota, și o știe. Boxer, luptător și polemist de rea-credință, aici ca și în altă parte, el caricaturizează poziții filosofice pe care le cunoaște pentru a evita să le critice în mod serios și nu le dă interlocutorilor șansa să-și apere realmente poziția. Probitatea intelectuală? O lasă în seama altora... Pentru că Platon îl știe pe Aristip din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cunoașterii - perspectivism și relativism -, se va fi aplecat oare asupra subiectului aparenței și adevărului - subiectivitate și individualitate - de vreme ce făcea din porc un model etic? Nu cred... Interzicându-le hedoniștilor să-și apere teza, atribuindu-le o inconsistență teoretică a priori, caricaturizându-i, prinzându-i în capcane retorice făcute pe măsură, nerecunoscând grandoarea, excelența și calitatea filosofică a interlocuitorilor săi, reducându-i la personaje ridicole, uzând de sofisticării puse la punct pentru lupte trucate și câștigate dinainte, Platon ne arată un chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fiecare și îi pune niște întrebări despre raportul pe care-l întreține cu zisa plăcere. Numai cei care se descurcă prost cu dorințele lor și obțin cu greu puțină plăcere au interes să refuze cuvântul și ocurențele sale, să-l caricaturizeze, să împiedice dezbaterile asupra lui, să umble cu șiretlicuri pentru a evita confruntarea, să recuze validitatea sau chiar posibilitatea tezelor hedoniste. Proasta reputație a lui Epicur nu ne aduce informații atât asupra adevăratei naturi a filosofiei Grădinii, cât asupra inhibiției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
CREDE ȘI NU CERCETA! Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1140 din 13 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Nu doresc să comentez expresia „crede și nu cerceta”, așa cum spunea filosoful grec Celsus în secolul II. Cuvintele erau menite a caricaturiza creștinii care, împinși de la spate de către Biserică, sunt sfătuiți să creadă întocmai învățăturile biblice, fără a mai cerceta existența lui Dumnezeu. Deși aici putem avea o întreagă discuție pe acest subiect, dat fiind caracterul sensibil și subiectiv al problemei, voi
CREDE ŞI NU CERCETA! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364049_a_365378]