105 matches
-
nu poate lucra decât caricaturizând arhetipul frumuseții, al binelui și al adevărului, împotriva căruia se găsește în stare de revoltă. Istoria modernă a filosofiei descreștinate, a artei descreștinate, a științei și politicii descreștinate nu este altceva decât opera negativă de caricaturizare a Bisericii lui Hristos și a idealului de cultură, pe care ea îl afirmă în legătură cu destinul spiritual al omului. Dacă Biserica n-ar exista, demonii n-ar avea împotriva cui să lucreze și nici inteligența demonizată. Iisus Hristos a adus
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
afle originea lumii și a sa proprie. Pornite să nege total adevărul revelat, ipotezele în chestiune, demascate apoi și respinse de știința exactă, nu rămân mai puțin caricaturile diabolice ale afirmației biblice. Căci în toată cultura modernă nu este altă caricaturizare mai demonică decât aceea de a prezenta pe om, din făptură a lui Dumnezeu, fiu natural al maimuței, pentru a justifica toate formele ateismului și ale decadenței spirituale. Din câmpul filosofiei, negația cea mai caracteristică o reprezintă pseudoreligia inventată de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
comedie antică, renunță la elementul purificator, la conceptul nemuririi și construiește ideea de teatru în care spectatorul vede alter-egoul său. Adrian Marino definește burlescul drept „un comic excesiv, extravagant și adesea vulgar” sau „un tip de teatru comic, caracterizat prin caricaturizare și parodiere”. Timpul prezent, mai cu seamă, secolul al XXI lea a readus în atenție noțiunea grotesc, ca o categorie estetică a cărei trăsătură specifică este sinteza dintre umorul negru, polemică și tragism, cu accente variate, în funcție de epocă. Există opere
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii dracul, simbol al lumii fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă forme tragice: „... de-i pocnește lui Dănilă un ochi din cap. Săracul Prepeleac! Se vede că i-a fost scris tot el să răsplătească și păcatele iepei frățâne-său, a caprei, a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
apare ea în enciclopedii și manuale, așa cum este predată și modelată în universitate, așa cum este editată, difuzată și promovată, se confundă cu cea a învingătorilor. Nicio milă pentru învinși, care sunt disprețuiți, uitați, neglijați. Mai rău: care sunt discreditați prin caricaturizare. Astfel încât corpusul presocratic în versiunea lui hedonistă este ruda săracă atât în învățământ, cât și în editare. Drept urmare, conceptele esențiale care-l definesc nu sunt abordate cu seninătate: cum să interpretezi cuvântul materie? Cum să gândești atomul? În ce termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Împotrivindu-se voinței zeilor, primește pedeapsa nebuniei. bă Nebunul ca personaj comic, sub Înfățișarea bufonului, apare În Renaștere și, odată cu acesta, apare și nebunia, ca „personaj critic”, care arată și comentează defectele caracteriale ale oamenilor, având prin acest rol de caricaturizare o funcție de catharsis social. Însuși Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi umane care distrează asistența dar strecurând Însă În acest context și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să afle că aceștia erau doar niște impostori indecenți, care o supun unei hărțuiri sexuale ofensatoare, fără a se interesa câtuși de puțin de rezolvarea plângerii în discuție. Sunt evidente grija pentru restituirea exactă a particularităților de limbaj, intenția de caricaturizare prin descriere, dialog, notații sarcastice. Narațiunea, o modestă încercare de pamflet social, e și mai puțin izbutită literar, de unde și o receptare ambiguă. Pe de o parte, P. este apreciată de Tudor Arghezi (pentru „pana, îndrăzneala și sinceritățile” cu care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
tip SWOTtc "7.1.2. Modele de analiză tip SWOT" Literatura de specialitate prezintă numeroase modele de analiză care se reclamă, cel puțin prin acronimul folosit ca etichetă, ca fiind de tipul celui prezentat anterior. Unele dintre acestea reprezintă o caricaturizare a ideii originale, altele, chiar dacă nu utilizează un algoritm bine cunoscut, păstrează orientarea analitică esențială. Acronimul-titlu oferă, prin forma sa, o structură a modului de analiză: se fac niște liste de elemente cu un anumit specific, iar combinația acestora, filtrată
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lui Ion Gheorghe, cu care, de altfel, are comun - în Poema Patriei, de pildă - orgoliul țărănesc, ludicul profesat de T. are surse în folclorul autohton burlesc și în versul jocurilor de copii. Acolo se găsește, între altele, modelul originar al caricaturizării sacrului: „Ajunsese-ntr-un rai/ podit cu mălai” etc., ca și al rimării deșucheate și, în genere, al umorului gratuit, pur verbal, inocent „dadaistic”, de tipul: „Poetul e tibia/ regilor din Biblia,/ e călcâiul/ lui Ramses întâiul,/ e clavicula/ lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
pe o latură cu totul externă, supusă mereu contradicției” (G. Călinescu, despre Brățara nopților). Același critic scria În recenzia la Petre Schlemihl că: „D. Voronca duce abuzul de metaforism pînă la compararea unei imagini cu altă imagine sau pînă la caricaturizarea universului. Fiindcă gingiile sunt albe și dimineața scoate stelele nu se poate spune fără ridicul gingiile zăpezii și dimineața clește după cum nu se poate spune oglinzile sparte În buzunarul unui amurg sau gîfÎitul de trudă al legumei, fiindcă aceste expresii
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a autosugestionat că este de datoria lui să lupte împotriva prezenței evreilor în cultură, contra literaturii pornografice... Jocul ironic presupune identificare cu tipul uman prezentat, concomitent însă se produce dublarea punctelor de vedere preluate și îngroșate de o subtilă detașare. Caricaturizarea culminează cu prezentarea complexului genialității de care suferă "naționalistul" convins că aceasta e "soarta geniilor", aceea de a nu a fi apreciați de contemporani: Într-un avânt de înțelepciune optimistă îi vine să recite cu convingere pentru "gloata gregară": Trăind
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și galeriile de artă ale băncii, care au debutat cu vernisajul expoziției de pictură naivă semnată de Mihai Dascălu. Lucrările sale imagini din lumea satului cu sărbătorile și personajele ei de basm sau de snoavă, colorate cu ironii fine sau caricaturizări, dar și cu poezia inefabilă a ambientului privit cu ochi de copil sunt găzduite cu generozitate de elegantele saloane ale instituției...” Expoziția a fost un succes pentru mine, fiind și mulți amatori care au dorit să aibă în casele lor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
test obligatoriu și pentru cei lipsiți de înzestrare. În sfârșit, predarea unor subiecte de studiu, precum filozofia sau istoria religiilor, ar trebui făcută în alt spirit și cu ajutorul altor manuale decât cele aflate până astăzi în uz. Tendința apologetică de caricaturizare a filozofilor păgâni sau de satanizare a fondatorilor altor religii - portretizați ca niște simpli rătăciți sau dușmani necondiționați ai „dreptei credințe” - s-ar cuveni abandonată 1. Studiul acestor discipline istorice merită făcut doar în condițiile unei neutralități epistemologice (nelipsite, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
medic, convin să le rezolve împreună; - încercarea de a se asemăna cu părinții pacientului; - încercarea de a fi "amabil", permisiv, democratic; - prescrierea unor doze inadecvate de medicamente; - rezolvarea tuturor problemelor pacientului în locul său, sau a-l lăsa să facă totul; - caricaturizarea tehnicilor analitice; - atenție exagerată acordată propriilor sentimente fațăde pacient; - răspunsul la transfer ca și cum ar fi o realitate; - supraestimarea importanței psihoterapeutului pentru pacient; - încercarea de a întrerupe depresia pacientului prin tehnici inadecvate; - acapararea de către negativismul pacientului; - focalizarea excesivă asupra patologiei pacientului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
absolute, care provoacă contemplatorului - conform mitului - sucirea minții, orbirea, infirmitatea, sau, mai rar, în cazul personajelor de excepție, o irezistibilă nostalgie de absolut. în acest puternic sentiment al propriei valori, situată la mare distanță de restul lumii, aflăm mobilul teribilei caricaturizări grotești realizată prin fiecare personaj. Stau față în față superiorul, Inorogul, și inferiorii. Cunoaștem prin tradiție că resentimentul este de o agresivitate inimaginabilă, dar psihologia ne învață, de asemenea, că frustrarea îndelung reprimată duce tot la agresivitate. în consecință, vom
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
anii '50 și '70) cuprinzând scrieri ale lui Karl Deutsch, David Mitrany asociat teoriei funcționaliste a integrării , Ernst Haas (asociat teoriei neofuncționaliste și 1. Spațiul nu permite o detaliere exhaustivă a distincției necesare între conceptele școală și abordare. Cu riscul caricaturizării acestei dinstincții, este suficient în acest moment să considerăm că principalul criteriu care distinge o școală de o abordare este autoidentificarea apartenenței la un cadru mai mult sau mai puțin instituționalizat. 2. Chiar titlurile principalelor opere ale acestor autori oferă
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
-i separa de 1. Clasa de etichete peiorative desemnate să identifice alternativa liberală interbelică în domeniul Relațiilor Internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum legalism sau moralism, ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Idealismul utopic principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei Relațiilor Internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
vrei și cui nu vrei că „risca să fie Împușcat dacă s-ar Întoarce!”Ă Alții, scriitori sau nu, spuneau gogomănii și mai mari; or, regimul și administrația ceaușistă nu aveau decât de câștigat de pe urma unor astfel de Îngroșări și caricaturizări ale regimului, nu puțini ziariști vizitau România, iar marile puteri occidentale erau Încă În contacte strânse, aproape complice, cu prietenul lumii arabe, chineze, israelite sau extrem asiatice! Și, În general, concentrarea criticilor și a atacurilor numai asupra cuplului prezidențial mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
parte a clasei conducătoare! Fapt extraordinar în lumea comunistă postbelică, Ceaușescu a încercat și a reușit să clatine și să distrugă nu numai bazele tradiționale ale poporului român, Țăranul, Biserica, Cultura, Tradiția, în ce avea ea mai sacru (și prin caricaturizarea marilor Domni!Ă, dar și propriile „sale și ale lor” structuri: partidul, armata și, se pare, chiar și securitatea, care, după cum s-a văzut, nu a ezitat să-i grăbească pieirea, deși el a investit multe fonduri și încredere în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
țigani de exemplu și poate veți înțelege. În țările vestice nu numai țiganii sunt vinovații, dar asta-i altă căciulă. Oare nu observați pe creste avalanșa care irupe din ce în ce mai des în lumea occidentală: respingerea multiculturalismului, exacerbarea valorilor naționale, enclavizarea și caricaturizarea politicilor liberale? Sunt semne că istoria începe să se repete așa cum a făcut-o de atâtea ori în cursul mileniilor. Dar mă cutremur uneori când mă gândesc la gradul de intoleranță la care se va ajunge în noua ordine mondială
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
altfel) asociativă, pe o latură cu totul externă, supusă mereu contradicției” (G. Călinescu, despre Brățara nopților). Același critic scria în recenzia la Petre Schlemihl că: „D. Voronca duce abuzul de metaforism până la compararea unei imagini cu altă imagine sau până la caricaturizarea universului. Fiindcă gingiile sunt albe și dimineața scoate stelele nu se poate spune fără ridicul gingiile zăpezii și dimineața clește după cum nu se poate spune oglinzile sparte în buzunarul unui amurg sau gâfâitul de trudă al legumei, fiindcă aceste expresii
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Kurkov nu se lasă absorbit de tentația romanului politic ori măcar a celui social. El surprinde, aidoma unui regizor din școala neorealismului italian (nu mă miră informația că autorul scrie și scenarii de film pentru cărțile lui), fără excese de caricaturizare sau dramatizare, "normalitatea" unui spațiu esențialmente "anormal". Absurdul stupefiant al realității vine din descrierea frustă și nu din analiza ei. Lumea lui Kurkov s-a obișnuit cu iraționalul, pînă la a și-l asuma ca mod de viață. De aici
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
această natură este prin sine însuși rezultatul numeroaselor influențe. Răspunderea pentru inevitabilele erori aparține însă, desigur, celor care își pun semnătura pe acest material. Spațiul nu permite o detaliere exhaustivă a distincției necesare între conceptele „școală” și „abordare”. Cu riscul caricaturizării acestei dinstincții, este suficient în acest moment să considerăm că principalul criteriu care distinge o „școală” de o „abordare” este autoidentificarea aparteneței la un cadru mai mult sau mai puțin instituționalizat. Chiar titlurile principalelor opere ale acestor autori oferă o
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Jr. (1993, pp. 131-146). Clasa de etichete peiorative desemnate să identifice alternativa liberală interbelică în domeniul relațiilor internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum „legalism” sau „moralism”, ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Distincția analitică la care trimite calificativul „interbelic” nu are intenția de a nega influența ideilor din secolul anterior; intenția este mai degrabă aceea de a accentua diferențele dintre cele două categorii. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lucru straniu, tocmai ciudățeniile modului lor de comunicare îi fac seducători. Politicienii știu foarte bine acest lucru. Ei știu că întotdeauna le crește popularitatea atunci când sunt caricaturizați sau atunci când micile lor stângăcii sunt evidențiate în alt fel. Prin imitații și caricaturizări, partea cea mai umană a personalității lor iese la lumină și ne emoționează. Să luăm un exemplu. În Franța, la alegerile prezidențiale din 1995, mai mulți comentatori politici foarte serioși s-au întrebat dacă nu cumva caricaturizarea lui Jacques Chirac
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]