48 matches
-
pentru mine, căci mi-am pierdut părintele!». «Congregația Slujitorilor Săraci este o operă carmelită» Într-o scrisoare, din decembrie 1951, adresată cardinalului Adeodato Giovanni Piazza, secretarul Consistoriului, don Calabria scrie: «Eminență Reverendisimă... Vă amintesc în chip deosebit pentru că aparțineți Părinților Carmeliți față de care mă simt foarte atașat și cărora le datorez foarte mult, pentru că dragul Părinte Natale a fost cel care a dat viață Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe... Mă rog Domnului ca toți să ne putem întâlni, Carmeliți și Slujitori
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aparțineți Părinților Carmeliți față de care mă simt foarte atașat și cărora le datorez foarte mult, pentru că dragul Părinte Natale a fost cel care a dat viață Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe... Mă rog Domnului ca toți să ne putem întâlni, Carmeliți și Slujitori Săraci, a căror Operă e Operă carmelită, în familia lui Dumnezeu în cer». Și, în realitate, nu putem scinda spiritualitatea și carisma lui don Giovanni Calabria de carisma și spiritualitatea părintelui carmelit Natale al lui Isus. Acum, să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ca toți să ne putem întâlni, Carmeliți și Slujitori Săraci, a căror Operă e Operă carmelită, în familia lui Dumnezeu în cer». Și, în realitate, nu putem scinda spiritualitatea și carisma lui don Giovanni Calabria de carisma și spiritualitatea părintelui carmelit Natale al lui Isus. Acum, să încercăm să focalizăm mai bine personalitatea acestui frate care l-a condus pe Giovanni Calabria cu braț puternică și părintesc spre cele mai înalte culmi ale sfințeniei și l-a iluminat prin discernământul său
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Străduța Fontanelle. Aici am întâlnit alți doi camarazi mai vechi de școală, Meneghini Augusto [țigănelul] și Tarozzi Giuseppe. Am fost înscris la școlile elementare, Tarozzi a fost luat curând în Institutul don Bosco, iar Meneghini a fost primit de Frații Carmeliți Desculți. În timpul bolii mamei Angela am rămas singur în casă. Ajutam la cumpărături și mergeam adeseori pe la conții Perez să mă aprovizionez cu alimente. Fratele Gaetano se oprea pentru asistența nocturnă. Pe la 5 dimineața, mă trezea să-l înlocuiesc. El
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
uimire, perplexitate. Întâlnirea cu don Calabria era inevitabilă. Pentru prima oară s-au întâlnit la parohia San Lorenzo, unde tânărul Calabria asista copiii de la oratoriu. Dar cel mai frecvent au avut ocazia de a se revedea, amândoi penitenți, în bisericuța carmeliților desculți, în așteptarea rândului de a se spovedi la părintele Natale. Nu ar fi ciudat dacă ne-am gândi că Francesco, ca bărbat practic, s-ar fi informat de condițiile economice ale familiei Calabria și, prin părintele Natale, ar fi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
noi înșine buni, curați și sfinți. Până și părintele său spiritual i-a repetat-o de multe ori: «Faceți-vă sfânt și veți sfinți toată Opera». În 1953, cu un an înaintea morții sale, în Rivista di vita spirituale (a carmeliților) se publica un articol. Sfințenia sacerdotală, pe care don Calabria a citit-o cu aviditate, a asimilat-o și a inserat-o în testamentul său spiritual. În el era scris: «Cel sfânt este o predică vie. Preotul dacă nu e
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
s-a oferit să o evalueze și să-i aducă vreo modificare formală, fără a-i modifica substanța. Pentru a ajuta redactorii primei corecturi de tipar, părintele Leonardi le-a procurat un facsimil de Constituții scrise de părintele Clemente, un carmelit desculț. Până una alta, spunea, ar fi bine să-i se prezinte episcopului de Verona cererea aprobării diecezane. Don Calabria a cerut să-i se pregătească ciorna de către Școala tipografică Casa Buoni Fanciulli, reluând ca text de bază ceea ce redactase
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Roma, textul a fost respins, nemaifiind conform normelor Codului de Drept Canonic (1917). Între timp, s-au continuat demersurile pentru aprobarea diecezană. Responsabilitatea redactării a fost încredințată lui don Luigi Adami, care s-a folosit de sfaturile optime ale preotului carmelit desculț Adeodato Piazza, consultantul Sfintei Congregații a Religioșilor și, în continuare, cardinal patriarh de Venezia. Dar nici textul lui don Adami nu și-a atins scopul. Episcopul cardinal Bacilieri a murit la scurt timp după aceste evenimente, pe 14 februarie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și mulțime impunătoare de credincioși simpli. Aprobarea diecezană a Congregației Să urmărim traseul anevoios care a dus la redactarea definitivă a Constituțiilor. Don Luigi Pedrollo, în redactarea textului, folosește munca precedentă a lui don Luigi Adami și schema juridică a carmelitului desculț, părintele Clemente dei Santi Faustino e Giovita. Rezultatul este un compromis, între legea canonică și carisma Operei: exprimă finalitatea Operei în formă corectă, însă, în ceea ce privește raporturile dintre frații laici și preoți, prevalează caracterul clerical. Nu se mai face nici o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să-i cunoască mai bine gândirea ca să o poată codifica după dorințele sale. Apoi a fost sfătuit să aleagă un cardinal care să-și asume responsabilitatea de a-i prezenta cererea. L-au ales pe cardinalul Adeodato Piazza din Ordinul Carmeliților Desculți, care îl cunoștea și îl stima pe don Calabria. El a acceptat cu bucurie. La 18 martie Congregația Religioșilor i-a notificat abatelui Emanuele Caronti că Vizita Apostolică trebuia să se considere închisă. Odată isprăvite toate numeroasele practici și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
locuiesc Într-o zonă aparte. Cei bogați În altă zonă. Și așa privind și unele și altele am ajuns pe munte, la poarta mănăstirii. Pe acest munte este peștera Sf. Prooroc Ilie. Pe această peșteră este construită o biserică aparținând Carmeliților. Dar cât ne povestește părintele David de peșteră, iată, ne deschide poarta un călugăr. Ne invită În curtea mănăstirii. În curte este o statuie foarte Înaltă a Sf. Prooroc Ilie. Cred că are peste 7 m Înălțime. Pe un soclu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ea. Apoi ieșim din peșteră și intrăm În măreața și frumoasa biserică Steaua Mării. Așa i se spune, că-i În vârful muntelui cu o Înălțime de 546 m deasupra Mării Mediterane. Biserica este mare, frumoasă și curată. Ea aparține Carmeliților. Pe vârful crucii care este pe turla bisericii străjuiește o frumoasă stea galbenă de aur ce strălucește În razele soarelui arzător spărgând văzduhul albastru către cer, oglindindu-se În Mediterana. Este nemaipomenit de frumos! Privind biserica În vârful muntelui e
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
insolitului, a misterului, a suprasensibilului nu poate fi atinsă, în inaccesibilitatea ei conceptuală, altfel decât prin mijlocirea posibilităților analogice ale simbolului artistic. Starea poetului este oarecum asemănătoare, în această circumstanță, celei a misticului care experimentează extazul dacă îl credem pe carmelitul spaniol Ion al Crucii (Sân Juan de la Cruz) din veacul al XVI-lea -, descris ca o intrare într-un necunoscut ("Entréme donde no supe") și că o formă de a cunoaște "necunoscând" ("saber no sabiendo")214. Suspendată temporalitatea, eul artistului
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Daniel Stein este un evreu polonez care supraviețuiește Holocaustului lucrând ca traducător, atât pentru Gestapo cât și pentru NKVD, și salvând astfel viața a sute de oameni. Aidoma lui, după război, se convertește la catolicism, devine preot, intră în Ordinul Carmeliților Desculți și emigrează în Israel. Aidoma lui, „evreul-catolic“ clădește aici o biserică în care slujește în spirit ecumenic, fără a respecta întocmai canoanele. De aceea, el intră în conflict deopotrivă cu autoritățile ecleziastice și cu propriii conaționali. Și tocmai această
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
nici un adio, nici declarații ori reuniuni de familie. Își făcuse testamentul cu mulți ani în urmă. La răstimpuri, fără urmă de dramatism, în șoaptă, îmi spusese: „Poți păstra ce vrei din hainele și pantofii mei. Restul să-l dăruim parohiei Carmeliților din Sicuani 4. Îți las ție pendula mare de mahon. Poți s-o iei când se va termina totul." Nu era vorba niciodată de declarații dramatice, instrucțiunile erau veșnic precise, în vreme ce intra în mașină sau la sfârșitul unui telefon, puțin
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
Întoarse puțin spre bărbatul corpolent, așteptând parcă o confirmare. Important e să le luați orice scrisori sau documente pe care le au asupra lor și să le predați numaidecât. — Cui? Întrebă Alatriste. — Cuiva care va aștepta peste drum de Mănăstirea Carmeliților Desculți. Parola va fi Monteros și Suizos. În timp ce vorbea, omul cu capul rotund vârî o mână În mantia-i Întunecată care Îi acoperea complet Îmbrăcămintea și scoase o mică pungă. O clipă numai, lui Alatriste i se păru că Întrezărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
lumineze pe străini Înainte ca aceștia să apuce să-i vadă pe ei. Drumeagul acela, care cotea În unghi drept, pornea din strada Barquillo, de lângă palatul contelui de Guadalmedina și, după ce mergea paralel cu gardul de piatră al grădinii Mănăstirii Carmeliților Desculți, se sfârșea În fața Casei cu Șapte Hornuri, la Întretăierea străzii Torres cu cea a Infantelor. Locul ales pentru capcană era prima porțiune, cu cotul cel mai Întunecat, mai strâmt și mai singuratic, unde doi călăreți atacați prin surprindere puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
lui preferate, Înainte de a amuți din nou, cu fața ascunsă de borul amplu al pălăriei trase până pe sprâncene. O altă umbră se mișcă ușor la câțiva pași de locul lui de pândă, sub arcada unei portițe dând În grădina părinților carmeliți. Italianul era probabil la fel de Înțepenit ca el, după mai bine de o jumătate interminabilă de oră de nemișcare. Straniu personaj. Venise la Întâlnire Îmbrăcat de sus până jos În negru, Învăluit În capa-i neagră, cu pălărie neagră, iar chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu propria-i memorie, războiul, câmpul de luptă i se păreau În noaptea aceea ceva curat și Îndepărtat, unde inamicul era cel ce-ți stătea Înainte, iar Dumnezeu - se spunea - era mereu de partea ta. Bătu de opt În turla Carmeliților Desculți. Și aproape imediat, de parcă bătăile de clopot fuseseră un semnal, un zgomot de copite se făcu auzit la capătul drumeagului, după colțul gardului de piatră al mănăstirii. Diego Alatriste privi spre cealaltă umbră pitulată În cadrul portiței, iar fluieratul refrenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
din depărtare, precum cea mai sumbră dintre prevestiri. Cei doi englezi Cel mai tânăr nu era grav rănit. Însoțitorul lui și Diego Alatriste Îl duseră mai aproape de fanarul pe care Îl aprinseseră din nou; și acolo, sprijinit de zidul grădinii carmeliților, Îi cercetară rana făcută de italian: una din zgârieturile acelea superficiale, sângerând spectaculos dar fără consecințe, care le permiteau de obicei tinerilor filfizoni să se Împăuneze pe dinaintea doamnelor, cu brațul În eșarfă legată de gât, obținând astfel avantaje la preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ta. Și Dumnezeu să te aibă În pază. Întregul Madrid era Într-o sărbătoare continuă, iar curiozitatea populară transformase Casa cu Șapte Hornuri Într-un pitoresc loc de pelerinaj. Grupuri de curioși urcau pe strada Alcalá până la biserica și grădina Carmeliților Desculți, adunându-se peste drum de reședința ambasadorului englez, unde câțiva alguazili țineau fără prea mare convingere la distanță mulțimea care aplauda la trecerea fiecărei calești ce ieșea pe poartă sau se Întorcea la remizele de trăsuri ale casei. Lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mersesem să-l văd imediat după moartea Lysiei Verhareine. M-ar fi bucurat să-i revăd capul acela ca un nap, tenul cenușiu, ochii de câine plouat ce așteaptă o mână care să-l mângâie. M-am îndreptat spre Piața Carmeliților, unde se găsea clădirea Inspectoratului. Nu mă grăbeam. Simțeam că scăpasem de o greutate nedefinită, și revedeam figura lui Mierck când îl expediasem. Fără îndoială că era deja ocupat să-mi ceară capul superiorilor mei. Nu-mi păsa. Când l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
propovăduirea. Prin opoziție la călugării din celelalte ordine, călugării cerșetori sînt numiți "frați". Ei au jucat un rol primordial în orașele și universitățile secolului al XIII-lea. Principalele ordine de cerșetori sînt frații predicatori sau dominicani, frații minoriți sau franciscani, carmeliții și augustinii. Chasé, casé. Se spune în Evul Mediu despre un sclav instalat în afara locuinței stăpînului, într-o casă (casa casatus, cazat) sau pe un teren de care poate beneficia. Chevage (pron. șevaj). Redevență percepută de un senior asupra persoanei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]