990 matches
-
să gândească, partea rușinoasă a căsătoriei!56. Contactul sexual este prea frumos ca să-1 pierzi 57, el găsindu-și împlinirea numai în comunitatea ecclezială 58. Dacă sexualitatea există pentru că Ziditorul este Treime 59, atunci scopul ei ultim este transcenderea experienței carnale și concentrarea în întregime asupra lui Dumnezeu 60, ceea ce arată că dorința sexuală trebuie trăită ca iubire spre celălalt, adică a-L iubi pe Dumnezeu, fie nemijlocit, cum fac monahii, fie mijlocit, prin soțul sau soția dăruită de Dumnezeu, iubire
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
manifestărilor sale. Cel stăpânit de filavtie, iubește de fapt păcatul. El caută să-și satisfacă toate poftele pătimașe, căutând astfel fericirea, dar dând de masca fericirii, ce din moartea ei se naște, și o clipă ține poate 77. Satisfacerea plăcerii carnale a trupului în mod egoist, provoacă întristare sufletului, după cum disciplinarea trupului ajută mult creșterii spirituale. Aceasta nu înseamnă eliminarea bucuriei trupului, ci spiritualizarea și înduhovnicirea ei78, filtrarea din sufletul nostru a cât mai mult din ceea ce este pământesc, pentru a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ca scop în sine devine pentru om un absolut, care-L exclude pe Dumnezeu și-I ia locul 127, iar din această pricină se ajunge la transformarea dorinței de absolut, care înainte era îndreptată spre Dumnezeu, într-o dorință exclusiv carnală, pătimașă, impersonală ce devine o formă de autoidolatrie 128. După păcatul originar, omul își îndreaptă atenția spre corpul său și îl consideră materie, simplă carne sensibilă, pradă pasiunilor și concupiscenței ce îi împiedică intrarea în Împărăția Cerurilor: Carnea și sângele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
devine pentru om un obstacol în calea întâlnirii cu Dumnezeu. Ea încetează de a mai fi expresia pe plan trupesc a iubirii ancorate în sfințenia Duhului, de asemenea încetează de a mai fi un act spiritual, devenind un act pur carnal, mărginit la trup144. Se poate ajunge la o împletire a patimii cu dragostea. Astfel unii oameni, profund răvășiți de faptul că au fost înșelați pe când trăiau o iubire veșnică, nu mai cred în iubirea sinceră și jertfelnică, ci se refugiază
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trup care se dă la cuvinte// Mirosul proaspăt de hîrtie, cerneală/ îmi dă amețeli. Cînd citesc eu mă/ pot înmulți prin spori// Te mîngîi cu creionul în mînă/ și-ți tai răsuflarea/ (atît de floare și totuși carnivoră)". Textul e carnal și se naște aidoma unui prunc: Va trebui să-mi fac cuvîntul cu carne din carnea mea/ și sînge din sîngele meu/ El mă va umple. Cuvîntul acesta va fi sufletul meu/ îl voi naște pe gură". "Bolborosind cuvinte nerușinate
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
am devenit nerăbdător. / secretul meu este scrisul. nu sexul." (|l iau de mână pe Sergiu) Dacă până acum sexualul, cu întregul arsenal simbolic himenal, falic, masturbator etc., ținea de însăși esența traumei și, implicit, de impulsul scriptural, în aceste poezii carnalul și sexualul nu mai sunt afirmate cu aceeași violență repulsivă ca în Cocoșul s-a ascuns în tăietură (Cartea Românească, 1996), ci au fost acceptate firesc și definitiv într-un corpus obsesional identitar. Poezia Angelei Marinescu este, în acest prim
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
incapaciate de a sugera și de a stăpăni două registre printr-un semnal unitar. În locul celor două planuri, unul istoric și unul transcendent, imposibil de ignorat ăntr-un asemenea proiect, ni se oferă, fără nici un complex, tot două planuri, dar unul carnal, de un naturalism împins pănă la grotesc, și unul scenic, de teatru în aer liber. Dacă acestora le mai adăugăm și desele evadări în spectral, momente în care apare un fel de androgin drapat în negru și cu priviri de
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
se joacă ironic (uneori mult prea evident autoironic) cu ideea de scriitură feminină. Antonia nu e o metaforă, dar seamănă cu scrisul unui roman. Are mii de chipuri și prin urmare nici unul, e un fel de promisiune dorită cu ardoare carnală, niciodată atinsă, doar schițată în nenumărate, infinite, obsesive portrete. Secvențele care alcătuiesc cartea au uneori aer de jurnal, alteori ritm de confesiune, de discuție intimă între prieteni sau de mîzgălitură adolescentină, plictisită și frustrată. Dacă în pseudoromanul Lilianei Corobca există
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
-va Iisus...” (Așteptare). Sau o argheziană, minunată, de referință: „Au Încremenit / brațele / pe cadranul rotund / al bătrânului ceas. / Nu mai colindă / ungherele casei, / tic-tac-ul sunând / ca potcoava./ Acum sângele / coboară și urcă / În artere / rotindu-se singur...” (Singur). Dispariția ființei carnale este trecută În mitologia popoarelor care au sacralizat apa sau focul. Întoarcerea În natură, prin contopirea organică, este supravegheată de Soare, chemat mioritic să-i vegheze somnul. Mai mult, păstrarea sub giulgiul luminii va rămâne continuă sub „nesfârșitele liniști” ale
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
umană”. În contrast cu aceste trăiri care se petrec În spații adecvate, lumea lui Cătălin relevă „un spațiu geometric Închis, fix”, lipsit de tensiuni existențiale. Pe de altă parte, spațiul său psihic corespunde omului comun, pentru care orizontul se reduce la iubirea carnală. Se cuvine menționat faptul că George Popa intuiește existența unui „spațiu ambiguu, mixt”, În care iubirea Cătălinei pentru astral și terestru se desfășoară simultan. Contemporani o vreme, Baudelaire și Eminescu au descoperit independent „dubla atracție a omului modern” spre teluric
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
din sine este realizată cumva într-o pasivitate specifică stării extatice. Nu este o părăsire a condiției ontologice, ci este o tensiune spre divin, tensiune a sufletului ce se exprimă prin cuvintele miresei din Cântarea Cântărilor. Tensiunea este resimțită dureros, carnal am spune spre a fi mai plastici, căci sub condiția erosului «simțurile spirituale» sunt mereu chinuite de așteptarea celui iubit, de nedeplinătatea specifică iubirii”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, București, Editura Asa
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și Îl va urma pentru a se putea întoarce la Tatăl de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în comuniune cu Duhul nu mai e carnal, ci spiritual, urcând neîncetat spre desăvârșire. Scopul este să devină dumnezeu<footnote Bineînțeles, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin harul Lui. footnote>. Îndumnezeirea nu e limitată de moarte, continuă și dincolo de ea, fiindcă moartea nu e decât o etapă a drumului de
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
sub care eu continuu să scad, piei crescute unele peste altele sub altele în altele, desfăcute mi-ar sfâșia carnea sub care s-ar putea să nu mai fi rămas nimic, amintiri ca niște doage nervoase îmbrățișând strâns un butoi carnal în care aerul vechi a devenit nociv... (trebuie să suport fie că strig fie că mă înec cu aceste vorbe mestecate în gând scuipate acum fără must le dur désir de durer îmi tot zic să fie asta o durere
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
că unele erau în beneficiul clienților săi. Ce pierdea într-o parte câștiga în alta, că nu era dispus să topească seul peste slănină, ci să aranjeze în așa fel treburile, ca numele lui să nu piară odată cu făptura sa carnală. Din orice inițiativă voia să aibă un profit, ca falimentul să nu-l pândească niciodată. Mai existau și alți întreprinzători, de vreme ce orașul colcăia de case de toleranță, dar năpasta cădea doar pe el, căci existau oameni care-i declaraseră război
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
Ioan F. Pop nopți prelinse peste zgura altor nopți. cu scîncete marine ce scormonesc în spatele frunții. nopți ce cresc din vechi amfore. din tăcerea carnală a aproapelui. din ceasul privirilor moi. ca o ghilotină cad storurile, grelele draperii ale ochilor. praful întins peste anotimpurile dimineții. pe pielea zidurilor apar primele semne de viață. prin preajmă trec funerare semne ale vîntului. rătăciri la îndemînă, cu umbrele
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
stilistice și de abordare majore. Sunt două vârste ale literaturii, două modalități de abordare a realității. George Steiner spune undeva că nimeni nu poate cuprinde toate gândurile celui cu care stă de vorbă, nici măcar intimii. În amintire și în "contextul carnal" al unui enunț există o infinitate de nuanțe. Atunci, spune George Steiner, oamenii descifrează pentru a încerca să înțeleagă. Altfel spus, comunicarea însăși devine un act de traducere. Iar bunicul din acest poem, cu întregul său imaginar candid-exploziv, este un
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
făcut asemenea trupurilor de dobitoace; trăiește o viață animalică, viața propriei sale naturi căzute. Cu toate acestea, cuvintele pe care le-am folosit nu sunt capabile să exprime întru totul pervertirea trupului nostru, de la înălțimea stării lui duhovnicești, la starea carnală de acum. După ce au căzut în păcat, primii oameni scoși din Eden, urmând să suporte consecințele păcatului. Bunătatea lui Dumnezeu i-a hărăzit lui Adam moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se în el simțurile înțelegătoare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
O interpretare alegorică a veșmintelor de piele găsim la Sfântul Grigorie de Nyssa. În viziunea acestuia, hainele nu sunt trupurile în sine din moment ce respinge preexistența sufletelor ci o anumită calitate a naturii noastre trupești care a urmat căderii, o înclinație carnală, care-l deosebește de omul ideal al creației. Același autor este de acord cu Origen în ceea ce privește presupunerea de bază cum că pielea simbolizează ceea ce omul are în comun cu animalele, iar veșmintele sunt astfel ceea ce s-a adăugat omului ca
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
divine, care face mai mare și mai capabil (δεχτιχότερον) pe cel în care ele se realizează, aducând o creștere a forței și a măreției celui care o primește, astfel încât cel hrănit crește și nu contenește nicicând să crească. Izvorul bunurilor carnală (de aici și traducerea lui Behr de care ne-am ocupat mai spre sfârșitul acestui capitol), dar și în sensul pozitiv al dorinței pentru Dumnezeu. Sfântul Grigorie poate utiliza chiar și un cuvânt ca πάθος, de obicei negativ, într-un
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
69 900 lei); Rosie Thomas: Fete rele, soții bune (Ed. Miron - 99 000 lei); Stephen King: Culoarul morții (Ed. Aqila ’93 - 269 000 lei); V.P. Borovička: Dosare ale poliției învăluite în mister (Ed. Niculescu - 70 000 lei); Nora Roberts: Inocența carnală (Ed. Miron - 99 000 lei); Noah Gordon: Șaman (Ed. Vivaldi - 300 000 lei). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziția studenților Facultății de Design din cadrul Universității Tibiscus; „Istoria Castelului Huniade“; Mineralogie estetică „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Sărbătoarea Paștelui
Agenda2003-26-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281180_a_282509]
-
tâmpla răzimată-n foi de vânt adorm căci ce te poate adormi mai tandru că suferință altuia care va fi a ta pot dănțui în jurul meu chiar goale și-n mov și-n vișiniu, cum le doresc, principii libere, temple carnale în care viermi că idoli asceza viețuiesc, visul meu orfic destinat îi ție de-aceea mă și sug încet, încet spre-mperecherea phytică asemeni a doi copii gemeni născuți lipiți ca-n veci,-n interioare meditații ne prezintă-n vis
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
În cifre absolute, în urmă cu un an au abandonat școala 73 505 de elevi, în urmă cu doi ani - 75 368 de elevi, iar în urmă cu trei ani - 60 947 de elevi. ( L. R.) Pictură „Între pietate și carnal“: acesta este titlul ales de artistul plastic Gheorghe Fikl pentru noua expoziție personală de pictură, al cărei vernisaj va avea loc în 20 ianuarie, de la ora 17, la Galeria Helios. Creații din perioada recentă, lucrările vor fi prezentate de universitarul
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
Special Party. Club Scarface, ora 21: Live Music. Coyote Ugly, ora 22: Mix Music. Expoziții Galleria 28: Expoziție de artă plastică Balkan Dulcinium Art (programări la tel. 246 599); Galeria Helios: Expoziție de pictură de Gheorghe Fikl (Între pietate și carnal) (9-18, S. 9-15, D. închis); Centrul Cultural German: Expoziție de fotografie de Mircea Gherase și Adrian Danciu (9-17); Sala de Marmură a Muzeului Banatului: Expoziție de figuri de ceară; Galeria Van Graph (Piața Unirii): Expoziție de oglinzi decorative, Barbu Bejan
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
interiorității corpului biologic și, după ce îi dezafectează mecanică organică, o restructurează paradoxal, prin motricitatea morții, în singura arhitectură fermă: cea necro-mecanică.Aici, nu carnalitatea corporală mai este suportul material pentru dispozitivul proteic al puștii sau mitralierei, ci moartea devine proteză "carnala" - deteriorată, dar omniprezentă - a mega-corpului războiului. În paranteză fie spus, deconstrucția relației organic / protetic în fluxul corporal productiv sugerat de nuvelă lui Rebreanu poate fi înțeleasă mai bine prin raportarea la echivalentul ei contemporan: deconstrucția cyborgică. În cazul cyborgilor (ființe
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
fizică, gen Cher, ci și cele de hibrizare identitara, de tipul Michael și Janet Jackson), ca și a protezelor "ornamentale" ale piercing-ului (inele și cercei, înfipte în diferite zone anatomice) și pocketing-ului ("mînere" și tije metalice mobile, cu extremitățile ancorate carnal) ridică mai multe probleme de ordonare spatio-corporală și identitara: biologia umană o precede pe cea cyborgică sau invers? sau, reformulînd în linia ideologică a Donnei Haraway, sîntem noi înșine cyborgi și am fost tot timpul, fără să știm acest lucru
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]