79 matches
-
elefanți urbani. Se întâmplă, câteodată, să îl întâlnești în locurile de adăpare, parcările de mall sau supermarket, ocupând cele mai apropiate poziții de intrare, chiar dacă sunt special marcate pentru ființe cu mai puține abilități de adaptare la savană. Șacalul - alt carnasier, de astă dată de talie medie, care circulă în vecinătatea turmelor numeroase de ierbivore, atât de talie medie, cât și de talie mică precum zebrele și gazelele, pe care le găsim pe benzile unu și doi, pe un sens, ale
tipuri de șoferi în savana bucureșteană () [Corola-blog/BlogPost/338502_a_339831]
-
sale. Este imparțial, privitor la modul lui de șofat și la greșelile pe care le-ar putea face în trafic. Își asumă adeseori riscuri, depășind limita de viteză în savană, dar și alte autovehicule, indiferent că sunt conduse de alți carnasieri ori erbivore. Îl găsim oriunde în București. Poate conduce orice tip de mașină, de la taximetrele galbene la limuzine de lux. Cel mai ușor este recunoscut pe mașinile de intervenție rapidă ale salvărilor și pompierilor. Zebra - un ierbivor de talie medie
tipuri de șoferi în savana bucureșteană () [Corola-blog/BlogPost/338502_a_339831]
-
H. Jeanmarie, 1939; P. Vidal-Naquet, 1985). Dar ele nu sunt o simplă povestire a scenariilor ceremoniale. Unele elemente narative pot fi asociate cu acțiuni rituale: retragerea În natură și imitarea Înfățișării (prin acoperirea cu blană) și a comportamentului unui animal carnasier, metaforă a vânătorului și războinicului (prin consumul de carne crudă, vânătoarea fără arme sofisticate, atacarea satului); răgetele Înfiorătoare, cursele nocturne, transa și moartea și renașterea rituală (vezi M. Eliade, 1995, pp. 11-29). În acest sens, eroul și inițiatul se află
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 83), sau ursul ori cerbul (129, p. 7) etc. Poate că, inițial, era bourul. în unele colinde românești, eroul răpune cu mâinile goale un „leu” bovimorf, înzestrat cu coarne (109, p. 279). În alte versiuni, „leul” este rumegător, nu carnasier (130). Poate că leul, necunoscut propriu-zis de români, a coborât de pe frescele bisericilor, din reprezentările iconografice ale lui Samson. Ceea ce mă interesează acum este faptul că, în colindele românești, „leul” este o ființă zoomorfă cu conotație mitologică precisă, dar cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
retrospectivă nu exclude cinismul: „Mătăluță ești vegetarian”, sună ca o sentință verdictul prozatorului când poetul își amintește că în plin triumfalism stalinist zeci de mii de români „mai și mureau... nu chiar într-o stare de totală libertate”. Vegetarian sau carnasier, unica soluție ar fi fost să te aperi prin a fi mereu tu însuți. Este exact ce a făcut M. de la Mituri (1967), Destinele intermediare (1968) și Cartea regilor (1970) la Cartea prințului (1973), Roman (1975), Piatra palidă (1977) până la
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
ființe încă mai sunt în libertate sub cerul scump al patriei socialiste, ai cărei cetățeni făceau cumplită foame și exemplare acte dăruire Revoluționară, spre a-și achita și ultimile datorii externe. Criticul lansase formularea, devenită în scurt timp marca scriitorului: „Carnasierul băltit Burtăncureanu.“ Încetul cu încetul s-au născut astfel poveștile care stârneau teamă. Multă vreme s-a spus că el însuși trimitea în târg feluritele zvonuri despre posibilele sale fapte, mai ales după evenimente, când o vreme a stat cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ceea ce pare. Oroarea de indiscreție (Hagienuș?), postura nepotrivită de voyeuri fără voie nu ar fi dat un asemenea impuls energetic retragerii lor. Scopul este vehicularea grabnică a imaginii în sine, desprinsă parcă de autor din romanul Donnei Alba scena sărutului carnasier. În suita raporturilor de ironie cu personajul central se înscrie și natura eredității negative, ilustrate deopotrivă de Tudorel și de Pica. Pentru propriul său genitor, "băiatul era voluntar ca și Ioanide, în forma inferioară a obstinației (credea arhitectul)..." Tocmai de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu pas În urma ei alunecă-n odaie”, țesînd cu recile-i scîntei, o mreajă de văpaie” ... Iată plasa, textura, cea sintactică, cea fenomenală ... imaginea pînzei, a năvodului este preluată de imaginarul poetic din recuzita, din simbolistica vînătorului, a predatorului, a carnasierului, cel care aruncă plasa, cel care țese o „mreajă” pentru a captura, a imobiliza Imaginea eminesciană ,simbolistica gestului poetic de a prinde, de a Învălui, strălucitoare imagine poetică diafană și aeriană ,simbolizînd imaterialitatea, dar și ambiguitatea semantică Între mreajă și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
tânărului abandonat festinului canibal. Unul dintre acești vampiri femeli privește dezabuzat, o melancolie generată poate de o sterilă sațietate, roșul de sânge și vin al buzelor și floarea prinsă în păr nu mai reprezintă acordul unui ludic plasirist, campestru. Tumultul carnasier, febricitat al corpurilor care aglomerează scena camuflând corpul victimei intră în contrast cu aerul de expectativă dezolată a vampirului izolat. În cronica pe care i-o face lui Theodor Pallady cu ocazia expoziției de Ateneu din 1913, Arghezi sesizează poate cel mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
certați cu justiția, dând târcoale ca lupii și trăind din pradă”. O a treia ipoteză, susceptibilă de a explica originea numelui dacilor, susține capacitatea acestei populații de a se transforma În lup. Aceștia acționau sub impulsul brutal al unei firi carnasiere ce mai poate fi numită și „furor lycantropicus”. O asemena transformare poate fi legată fie de lycantropia propriu-zisă, fenomen foarte răspândit mai ales În zona balcanică, fie de o imitare rituală a comportamentului și aspectului exterior al lupului. Imitarea aceasta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
este vorba de curaj sau de putere, ci „de o experiență magico religioasă care modifică radical felul de a fi al tânătului războinic. Acesta trebuie să-și transmită umanitatea printr-un acces de furie agresivă și terifiantă, care Îl asimila carnasierelor turbate.” De reținut este faptul că pentru a deveni războinic se asimila magic comportamentul fiarei și, de asemenea, tânărul era Îmbrăcat ritual În pielea lupului pentru a semnifica preschimbarea În lup. Se realizează o interesantă substituție În care fiara ia
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
șuiere aerul În gura lui deschisă și să freamăte solzii de metal. Dacă adăugăm că luptătorii din jurul stegarului purtau măști de tipul tecta galea (de lupi și de urși, pe care le trăgeau pe cap și mormăiau fioroși ca niște carnasieri, putem să intuim teroarea pe care o exercita acest corp de elită al armatei dace, temut de altfel pentru vitejia și cruzimea sa.” Ca o rămășiță a riturilor inițiatice arhaice, În perioada dintre Crăciun și Bobotează există Încă ceremonii În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a tinerilor. „Sursa primară a acestor ritualuri se află probabil În universul religios al vânătorului primitiv dominat de solidaritatea mistică vânat-vânător” care implică o relație deosebită Între om și animal. O asemenea concepție are la bază mitul descendenței dintr-un carnasier, un mit justificativ: „animalul primordial ucidea oameni (... Animalul a fost În cele din urmă doborât și acest eveniment este ritual reactualizat”. Originile practicilor rituale ale celor mai multe sărbători se pierd În negura timpului, aparțin unor altor vremuri, Însă cu toate acestea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pe lângă Colea) și satisfacția crudă a lui Diomo, viitorul rival. Ciprian îi aruncă doar o privire vag compătimitoare, prin monoclu, pe când Diomo își manifestă sentimentele prin aplauze zgomotoase și mișcarea nervoasă a gurii, dezvelind niște dinți "rari și puternici", de carnasier. Salvarea pare să vină până la urmă, ca și altădată, tot din partea unei femei, ce intervine în discuție doar pentru a suspina, nostalgic, după trecutul evocat cu patos viril de aprigul general. Însă lamento-ul doamnei ("Ah, cneazule, unde-s vremurile
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ăștia... Cât s-a foit el nehotărât, lângă motopompă, flăcăul cu jiletcă și pantalonii ca măslina nemurată a și deschis larg poarta de la intrarea în ogradă. Se întoarse, rotindu-se pe călcâie, către Vartolomei și descoperindu-și buzele vineții de pe carnasierii prelungi, a amiciție și a pașnice intenții, utiliză formula cunoscută prin partea locului: Oameni buni cer găzduire, în fapt de seară. Mașina, albă ca laptele, cu un număr de înmatriculare mâzgălit în semne ciudate, a intrat pe poartă, legănându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a se apropia hipnotizat de flăcări ca un fluture de lampă. Majoritatea cadrelor tăiate cu o precizie chirurgicală baleiază între tabloul naturalist și tușa expresionistă care redă forța absorbantă a elementarului. O sclipire a privirii sau a dentiției cu ceva carnasier răzbat din întuneric, rîsul ca un scrîșnet de balama adăugînd o intensitate stranie acestor scene, precum cea în care cei doi frați discută și în care Daniel ridică puțin cortina asupra caracterului său. Muzica excelentă a lui Jonny Greenwood își
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
ele, dacă ziceai că nu, atunci de ce râzi de alții. "N-ai înțeles, zisei, e vorba de talent, doamnă!" Mersesem prea departe cu sugestiile mele și mă înfundase. Ea izbucni în hohote, își dădu capul pe spate. Dinți lați, colți carnasieri, expresie brusc de o imbecilitate absolută și totală. Avui, o clipă, o senzație de coșmar. Doamne-Dumnezeule, cum putusem, încă de la început, să-i spun ceea ce îi spusesem? Nu-mi aminteam să fi fost vreodată atât de vulgar, nu față de cineva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
om, prin incapacitatea lor de a înghiți, să zicem, când din una când din alta. Numai rața ajunsese pe undeva pe aproape, fiindcă își vâra ciocul când în mâncare, când în apă. Ițic primește ordin de chemare, începu prietenul meu carnasier... Și îl apucă groaza și fuga la rabi... Aoleo, rabi, ce mă fac, o să mor... De ce, Ițic? Am primit ordin să plec pe front... (Anecdota, după cum vezi, e veche, din timpul primului război mondial, fiindcă în al doilea mareșalul le-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
parte, dorisem doar să le urăm în trecere la mulți ani și... Mă uitai la Suzy să-i sugerez retragerea, dar observai pe chipul ei că nici n-avea de gând, dimpotrivă, o țintuia cu o privire ucigașă, ași zice carnasieră, pe doamna Cucu, care clămpănea din gură și avea aerul că nici nu ne cunoștea... Niciodată n-o surprinsesem pe Suzy stăpânită de o astfel de furie rece și orgolioasă... Atunci văzui cum timida și micuța fiică a doamnei Cucu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fie pe mâna unor amatori, fie pe cea a unor vedete obosite, care să redezbată vechile noutăți despre efectul de seră și codul roșu. Și, deodată, un prim-plan cu un reporter abia abținându-și jovialitatea, fremătându-și nările de carnasier. Începe victorios, cu aerul celui care a dat de apă în deșert: „Am o veste proastă!“. „Băi, să vezi că s-a accidentat și Bănel Nicoliță și n-o să joace în meciul cu Zaglebie“, îmi zic. Dar nu, n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
cu disperare, prompterul. După momente bune de tăcere, fără reacție, cineva mai inspirat a scos-o din încurcătură și i-a postat spre lectură un CV. Apoi, „vestea proastă“ s-a transformat într-un spectacol pe toate posturile de televiziune. Carnasierii toropiți de soare s-au trezit la viață. Ce-am văzut vreo câteva zile pe ecran nu avea nici o legătură cu informarea opiniei publice, era un soi de necrofagie prin care au supraviețuit știriștii. A fost aproape imposibil să zapezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
bac, a fost doar o apreciere a unei realități. Dar a nenorocit-o. Nu mai poate da în vară admiterea la facultate. Mă uit la frumusețea aceea de femeie. Buzele sînt aproape albe și dințișorii aceia delicați îi văd drept carnasieri de jivină. Neîncrezător, m-am dus la o clinică din Iași. De acolo, de la fata aia superbă, n-am mai luat rezultatele. Doctorul, jovial, m-a anunțat telefonic că nu-i nimic grav. După 35 de ani. Medicul, celebru în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acces la folosirea limbii materne în școală, administrație, justiție; nu li se restituie proprietățile, etc. Atunci se plângeau la Societatea Națiunilor, acum se plâng la U.E. Întreaga propagandă ungurească a cultivat ura, minciuna, crima, șantajul, declanșând instinctele primare ale migratorului carnasier. Expresie a șovinismului și urii, broșura lui Dücso Csaba intitulată „Nincs Kegyelem” (Fără îndurare), îndemna la exterminarea românilor: „Nația ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaște decât victoria. În noi fierbe sângele lui Attila
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ați uitat pe Cofariu, bătut bestial de unguri? Culmea mistificării. Ca să apară ca victime ale românilor șovini, au avut grijă să umple ecranele apusene cu un Cofariu ungur. Îi las în pace pe cei care cred că gena de vânător carnasier poate fi îmblânzită prin toleranță condamnabilă. Nu propun răzbunare, considerând că cea mai temută răzbunare e neuitarea. 23 martie 2009 Solidaritate cu cântec Motto: „...Ci săltați-mi, labe ale lunii, Ciutura tristeților la cer!” (Serghei Esenin) Dacă și după ultimele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se lasă ușor desființat. După mai multe milenii de la triumful economiei agricole, Weltanschauung-uvânătorului primitiv se va face din nou resimțit în istorie, într-adevăr, invaziile și cuceririle indo-euro-penilor și ale turco-mongolilor vor fi întreprinse sub semnul vânătorului prin excelență, al carnasierului. Membrii confreriilor militare (Mănnerbunde) indo-europene și cavalerii nomazi ai Asiei Centrale se comportau față de populațiile sedentare pe care le atacau asemeni carnasierelor care vânează, sugrumă și devoră erbivorele stepei sau vitele țăranilor. Numeroase triburi indo-europene și turco-mongole aveau ca eponimi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]