385 matches
-
serios! ironia domniei sale este uneori atât de fină încât e greu de perceput! oricum, “stânga” pare a fi un nume ridicol predestinat (sic!)! Cum poate fi o femeie păstoasa? :)) Există și femei spumante? Sau poate abrazive? Acest “haiku” elastic și carnavalesc al domnului scriitor m-a complexat teribil.
Cum să scriem elaborat despre nimic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82501_a_83826]
-
roman polițist, mai rar - vizionarea unei piese de teatru, plimbări prin grădina orașului - singur sau în compania "câinelui de aer", îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite cu prietenii sau cu diverse "zeițe"), mopeteiana își dezvăluie treptat resursele carnavalești. Iar protagonistul, în ciuda aparenței sale umile se dovedește, până la sfârșit o figură nu doar ieșită din comun, ci și emblematică pentru un univers în care esențiale rămân răsturnarea ordinii prestabilite, schimbul de roluri, punerile în abis, simularea. Pentru a vedea
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
dihotomiei implicite dintre "realitate" și "ficționalitate", care deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc al măștilor comic-serioase, susținut, în planul texturii, de un limbaj căzut în profan și, tocmai de aceea, mai permisiv, mai accesibil și mai dispus să se lase remodelat, fără a păstra impresiile fixe. Mircea Ivănescu pare să încerce o adevărată
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
această săptămână dintr-un turneu în Franța, țară de care artiștii timișoreni se simt legați afectiv prin amintirea unor succese de poveste: „precum cel de la Festivalul de la Confolens, în care, au fost duși triumfal pe brațe, într-o adevărată frenezie carnavalescă“, își amintește, cu plăcere, prof. Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. În turneul recent încheiat, Ansamblul „Timișul“ a susținut zece spectacole în regiunea Poitiers. Cele 18 suite de dansuri românești prezentate de timișenii al căror nivel de
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
Iulian Raicu nu ajunge la cititor decât că o suferință teoretică. Pe de altă parte, autorul nu merge cu artificialitatea atât de departe încât să se elibereze de orice obligație de a fi verosimil și să ofere cititorilor un spectacol carnavalesc, ca Marquez. Lucian-Claudiu Amor (eu, unul, voi continua să-i spun astfel) este un scriitor înzestrat, care nu s-a decis încă pentru un gen de proza care să-l avantajeze. Observator distant al realității și, în același timp, visător
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
raportului dintre timp și vreme, dintre "pipăirea infinitului" și rană deschisă a duratei ce i s-a dat, în sfîrșit, în scrierea poeziei înseși, cu iluzia străbaterii unei pustietăți "în care fiecare pas e o întemeiere". Într-o atmosferă adesea carnavalesca, de piață publică, surpat în succesiunea halucinanta a duratelor ("Ce năpraznic îi crește barbă copilului bătrîn/ îi iese din obraji că iarbă printr-un mormînt/ primăvară un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile"), interogînd lumea
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
Atenția românilor asupra propriului lor trecut sumbru a fost distrasa, însă, de tranziția zgomotoasă de care are parte țara noastră. De Grand Guignolul zilelor noastre. De aceea, sînt prizate acum eseurile politologice care dezbat România actuala și nu retrospectivele moralizatoare. Carnavalescul decăzut depășește eticul sau îl diminuează prin infuzia de operă bufa. Sa ma intorc, însă, la țintă acestui articol. Cărțile despre Gulag (fie acesta românesc sau nu) nu mai au prospețimea impactului de odinioară și, de aceea, ele sînt comentate
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
personajele sînt într-o stare de excitație permanentă, de continuă ardere, ele se nasc pentru a muri într-o singură pagina numai (larva și fluturele!). Prozatorul nu caută subiectele, ele i se oferă într-o mișcare burlesca, într-o atmosferă carnavalesca, sfîrșind adesea în farsă. Protagonistul, ca și în alte cărți, e orașul, o geografie asumată, filtrată fin, pînă va fi devenit chiar fibră povestitorului care se lasă pradă unei magii a locului și, nu mai putin, a fantasmelor care îl
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
cum ar Exista: prin ganguri/ igrasioase temple aurii lucitori ochii/ defuncților răsar: semințe/ zadarnice pentru un Pămînt/ Eliberat într-o chietudine/ metafizică!" (Agamemnon șPrefațăț). În același timp însă fiorul dispariției e abordat pe un temei robust, poporan, într-un duh carnavalesc, licențios. Bardul pare a răspunde propoziției marchizului de Sade, după care: Nu există mijloc mai bun pentru a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia cu o idee libertină: "!ai mei au fugit de tine/ dar tu
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
față antinarcisismul și sinceritatea comunica. Ele concura la figură cinica pe care ține a o acredita asupră-si Livius Ciocârlie, la o treaptă surprinzător empirica, deoarece, în ciuda registrului speculativ și a monturii erudite, avem a face cu un efect "jos", carnavalesc, cum ar zice Bahtin. Înainte de-a trece la analiza scrierii de care ne ocupăm, fie-ne îngăduita pedanteria unui citat din P.Sloterdijk (apud Maria Fürst): "Apariția lui Diogene marchează momentul cel mai dramatic al evoluției problemei adevărului în
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
de evenimente la care a fost martor (unele importante, altele nu), autorul evita cenzură; ermetismul sau îi zăpăcea pe tăietorii textuali ceaușiști. Unul dintre aceștia din urmă îi spune la un moment dat: "Domnule doctor, maturizati-vă, dați dracului scriitura carnavalesca...". Așadar scriere obscurizantă ca replică dată limbajului de lemn, scrisori, pierdute sau interceptate, dedicate oamenilor regimului... Și toate semănînd atît de mult cu "derridările pe telquelie", cîndva la modă. destinată securității, iată o variantă pe care scriitorul nu o exclude
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
lovit de două chestiuni: una privitoare la adecvare, cealaltă la limbaj. Autorii noștri care-au scris despre fenomenul 1989 ori nu au înțeles asta, ori nu au reușit să le unifice. Mircea Cărtărescu, în Orbitor. Aripa dreaptă, alege calea parodicului carnavalesc, Radu Aldulescu, în Mirii nemuririi, scanează visceralitatea marginală, George Cușnarencu, în Trandafirul tăcerii depline, fructifică conspiraționismul spectacular. Sau Gheorghe Crăciun, în Pupa russa, folosea momentul istoric pentru anihilarea mecanismului revelat al corporalității. Ingenioasă era opțiunea lui Bogdan Suceavă din Noaptea
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
asemenea, Nicolae Stan are o știință a detaliului analizat în reacțiile spontane, un maestru, aș zice, al crizelor de moment, psihologii, care vasăzică, migăloase. Nicolae Stan are în vedere o umanitate ce refuză cunoașterea, pentru că, înrobită de bună dispoziție și carnavalesc, ea arată cel mai limpede pervertirea din istoria totalitară. „Crăsănenii învățaseră să tacă asupra marilor probleme, ca și când cuvintele deveniseră prea mici, prea strâmte pentru a cuprinde-n ele toată tărășenia acestor cumplite întâmplări”, sună una dintre concluziile naratorului. Starostele, Solomon
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
apar în Occident șirurile de bănci în catedrale și sinagogi. Nu mai vorbim deja de un cosmos, ci de o ORDINE newtoniana normata juridic și mecanicist. Ordinea Omului Tehnologic. În catedralele Evului mediu, nu existau bănci, în locul lor, un haos carnavalesc: se dansa, se cîntă, o lume pestrița trăia intens timpul sacru, suprapus peste cel omensc. În mod paradoxal, începînd cu secolul al XIX-lea, acest "suflet interconectiv" a fost reintrodus în știință și literatura. În 1840, Faraday lansează ideea de
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
al primărei municipiului București a patra ediție a „Festivalului Internațional de Teatru de Stradă B-FIT in the Street!” Autor: Diana-Monica Vulpescu Timp de patru zile, 20 de trupe de teatru din 5 țări vor transforma spațiul urban într-un univers carnavalesc. Personajele desprinse din lumea extraordinarului vor interacționa cu spectatorii pentru a le fura un zâmbet, o emoție, o atitudine. În acest sens, artiștii se vor folosi de principiile artei contemporane pentru a crea o altă receptare a spațiului, timpului și
Festivalul Internațional B-FIT in the Street, în septembrie () [Corola-journal/Journalistic/21345_a_22670]
-
îl oferă întîlnirea umanului cu sine însuși, cu zoologicul și cu vegetalul. Animate cromatic și expresionist-baroce ca viziune, lucrările ei sînt vaste comentarii pe marginea ceremonialului vieții care implică, simultan, o componentă grotescă, la limita tragicului uneori, și una bufă, carnavalescă și jubilatorie. Anne Cathrine Nesa combină, oarecum, cele două momente anterioare, depășin- du-le, însă, pe amîndouă. Există, în lucrările ei de un lirism înalt și de o sensibilitate fremătătoare, atît memoria unei vitalități ocultate, a unei aluviuni preistorice stocate
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
păr/ și o țigancă mi-a ghicit/ destinul într-un glob de cristal: /"Vei fi pămînt"" (Desincronizare); și: "Sîngerînd mi se scurg/ mîinile/ printre degete/ Și, nefiind, își adună/ moleculele/ în altcineva". Cealaltă temă, a realului care oprimă, capătă accente carnavalești și se circumscrie eternului motiv literar al "lumii pe dos". E aici toată ironia, sarcasmul și toată suferința unei ființe dipuse să înțeleagă, nu însă și să-și asume rosturile lumii pe dos. Figura care focalizează această lume "întoarsă" e
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
sub aspectul unui joc infantil, adumbrit de tristețe, actul mitologic este întors pe dos. Dacă, în plan grav, acesta indică originea fabuloasă a ființelor și lucrurilor, aci, în plan antifrastic, indică decăderea și pieirea lor. Avem a face cu un carnavalesc ce ia în derîdre nu doar sacralitatea, ci și fenomenologia a toate cîte sînt: Era război de candele aprinse/ Roze mureau pe trotuar prelinse/ Lăsînd în aer ochi de carnavale/ Și-n pasageri bătrîni uimiri ovale// Și biata mea, fireasca
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
viziune a subiectului ce se asumă fără adjuvante ocolitoare. Acum, Mariana Bojan se înveșmîntă în penitenta Haină de cînepă (titlul celui de-al doilea ciclu). Dacă în Phantastikon poeta coopera fertil cu pictorița, plăsmuind frenetice tablouri ludice, iscînd un turbion carnavalesc al unei satire contrase în imaginar, în textele mai noi d-sa se disociază de limbajul plastic, se denudează sufletește în vederea confesiunii. La ușa confesionalului, mitologia e părăsită precum o slăbiciune. Poetica înscrie, prin reducția sa la notația frugală, degajată
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
și chiar de a evada din sfera lor. Tăieturile de ziar (titluri și subtitluri de tot soiul, anunțuri publicitare, anunțuri matrimoniale) se fixează în versuri cu ritm și măsură variabilă, dar cu rimă perfectă; aceasta din urmă dă un aer carnavalesc întregii succesiuni, conferind o cursivitate stranie unei lumi haotice ("E.timpul ofertelor care pun lumea în mișcare! / Vând TV color cu mici defecțiuni, calitate germană./ Vând pisicuță persană./ Cumpăr mașină de despuiat porumb, capacitate mai mare"). Nu lipsește ingambamentul: "Neglijat
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
bună, minunată, de la Dumnezeu? (un epilog). Parodiat fiind, absurdul e aici, am zice, un absurd de gradul doi. De altminteri, poetul pare a se afla mereu, prin suprarealism, într-un mediu de șotii, de năzbîtii, de farse, altfel spus de carnavalesc arhaic, îmbogățit iar nu inovat de tehnicile absurdului jovial. Modalitatea în cauză e prefigurată de un grotesc poporan al zonei de obîrșie. Prototipul îl alcătuiește individul "bășcălios", nihilistul rural bine dispus care l-a inspirat și pe Sorescu. Totul are
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Leonid - nuclear, Patrizia - cancer, Beth - calorii, Charles - divorț; Chloé - lucernă (în amintirea unui fost client) restul se amuză: Brian - Palestina, Rachel - Woody Allen, Derek - Sadam Hussein iar Hal încheie en beauté, propunînd, în rîsetele comesenilor, viagra. Elemente grave în notă carnavalescă, heterotopie ca în celebra proză borgersiană citată de Foucault, o lume plurală, instabilă, amenințată de nenumărate primejdii dar care, conștientă de acest lucru, se expune într-o ,,apocalipsă veselă" ce frizează ficțiunea și care povestită și repetată își pierde orice
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
secvențele lugubre. Și, mai ales, prin atmofera fantastică. Atmosfera fantastică este creată (și recreată, ori de câte ori se volatilizează) prin cele mai diferite mijloace. Autorul a organizat pentru noi o paradă de ipostaze ale fantasticului, de la fantasticul sumbru, nordic și până la cel carnavalesc, specific temperamentului latin. Și de la fantasticul direct, epic și funambulesc, cum îl cunoaștem din proza lui Hoffmann, până la cel livresc, pe care nu-l mai putem disocia de geniul lui Borges. Nu lipsesc nici răsfrângerile unor idei din literatura SF.
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
Ochiul drept îi fugise spre ureche, nările i se despărțiseră, diferitele componente ale fizionomiei sale păreau a executa, ca într-o dementă pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah". Romanul lui Ion D. Sîrbu, antimimetic și deconstructiv, exaltă o viziune carnavalescă asupra lumii, o "lume pe dos", deformată, bolnavă (referirile intertextuale la Candide sau Laus stultitiae sunt frecvente), iar scopul, oricărei scrieri carnavalești rezidă în încercarea, în testarea ideii, a adevărului (discursurile lui Candid, ale Olimpiei, ale lui Sommer, Winter, Bura
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah". Romanul lui Ion D. Sîrbu, antimimetic și deconstructiv, exaltă o viziune carnavalescă asupra lumii, o "lume pe dos", deformată, bolnavă (referirile intertextuale la Candide sau Laus stultitiae sunt frecvente), iar scopul, oricărei scrieri carnavalești rezidă în încercarea, în testarea ideii, a adevărului (discursurile lui Candid, ale Olimpiei, ale lui Sommer, Winter, Bura, Tutilă I. etc. au tocmai un asemenea rol, datorită perspectivelor multiple care se proiectează asupra uneia și aceleiași realități) și nu a
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]