80 matches
-
1.1.3. Condiții de deschidere a unei cariere Deschiderea unei cariere de anrocamente pentru baraje este precedată de studii și cercetări geologice. Prospectarea trebuie să furnizeze date privind compoziția petrografică, structura și textura rocii, fisurația, prezența fenomenelor tectonice, prezența carsturilor, etc. Toate aceste elemente se studiază corelat cu efectele economice asupra realizării cantităților necesare, urmărindu-se în mod deosebit: stratul de decopertă să fie minim, grosimea zăcământului util să fie suficient de mare, distanța de transport cât mai scurtă, folosirea
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
teritoriale a zonei urbane Monterrey care amenința integritatea naturii acestor locuri. Între atracțiile parcului se numără: Cerro de la Silla (o zonă muntoasă cu o altitudine de 1820m care este asociată adesea cu orașul Monterrey , declarată Monument Natural în anul 1991); carstul din zonă (cu forme variate incluzând atât exocarstul cât și endocarstul, între care se numără și peștera Garcia - una dintre cele mai mari peșteri din Mexic, neștiută până în anul 1843 când a fost descoperită, cu o valoare sporită de prezența
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
trei sectoare: Istria, Coasta Nordică și Dalmația. Croația insulară include peste 1000 de insule, cele mai mari fiind Cres și Krk (cu o suprafață de peste 405km2 fiecare). Insulele reprezintă două destinații populare pentru turiștii croați cât și pentru cei internaționali. Carstul ocupă peste 50% din suprafața țării (49 peșteri de peste 250m adâncime, din care 14 au adâncimi de peste 500m, iar din acestea 3 sunt cu adâncimi de peste 1000m). Peninsula Istria se suprapune în cea mai mare parte pe teritoriul croat, dar
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
unul din arealele cel mai complex explorate din punct de vedere speologic din Croația și din Europa. Până acum au fost inventariate 37 de peșteri și 39 de grote carstice, însă emblema parcului o reprezintă cele două canioane dezvoltate în carst: Canionul Velika Paklenica (14km lungime, 500-800m lățime, 50m în cel mai îngust sector, cu pereți abrupți ce ajung la 700m înălțime) și Canionul Mala Paklenica, ceva mai mic (12km lungime, 400-500m lățime, 10m în cel mai îngust sector, cu pereți
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Balta, Cheile Topolniței cu tufărișul de tip mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag - 56,8 ha) - Godeanu, Izbucul Isvernei și Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa (VÎlcea), etc. - Un loc aparte În cadrul atracțiilor turistice de ordin natural din Carpații Meridionali - rol care se va amplifica foarte mult În viitor - Îl constituie peșterile, care datorită elementelor lor componente sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Gărdăneasa; - m. arh. pop. - 7 mori de lemn și case țărănești; - m. n. - podul natural format din prăbușirea parțială a unei peșetri (61 m lungime și 12 m lățime); - m. n. - rezervația „Pădurea de Liliac” (20 ha); - m. n. - carstul de la Ponoarele - peșteră; - complexul carstic de la Ponoarele, unic În țară și În Europa; - m. n. lacurile carstice: Zătonul Mare și Zătonul Mic; - festival folcloric interjudețean În prima duminică din mai „Sărbătoarea Liliacului”; - ansamblu de dansuri laureat; - vatră folclorică; - elemente de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
MEUR) Peisajul variat din partea de vest a României și din partea de est a Ungariei conține ecosisteme deosebit de valoroase din punct de vedere al conservării biodiversității. Printre acestea, o mare parte se află în ecosistemele din Bihor. În ecosistemele muntoase prevalează carstul împădurit, care este caracteristic acestei zone, cu specii de animale și plante protejate atât la nivel național, cât și internațional, cu numeroase peșteri și alte elemente carstice care conferă o notă unică și care au o valoare deosebită din punct
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Ungaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-702), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164263_a_165592]
-
1. Studiul hidrogeologic preliminar Studiul hidrogeologic preliminar necesar alegerii unei surse acvifere pentru alimentarea cu apă în zonele costiere ale litoralului românesc cuprinde următoarele elemente: 2.1.1.1. În cazul apelor subterane care circulă prin roci fisurate, diaclazate sau carst: a) structura geologică a formațiunii acvifere și limitele acesteia; ... b) gradul de fisurare și carstificare; ... c) poziția zonelor unde fenomenul de fisurare și carstificare este cel mai dezvoltat și legătura acestora cu tectonica și geomorfologia zonei; ... d) modul de alimentare
HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
1. Studiul hidrogeologic preliminar Studiul hidrogeologic preliminar necesar alegerii unei surse acvifere pentru alimentarea cu apă în zonele costiere ale litoralului românesc cuprinde următoarele elemente: 2.1.1.1. În cazul apelor subterane care circulă prin roci fisurate, diaclazate sau carst: a) structura geologică a formațiunii acvifere și limitele acesteia; ... b) gradul de fisurare și carstificare; ... c) poziția zonelor unde fenomenul de fisurare și carstificare este cel mai dezvoltat și legătura acestora cu tectonica și geomorfologia zonei; ... d) modul de alimentare
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
în plan și în adâncime a zonei de influență depinde de tipul și de dimensiunile construcției, de încărcările transmise și de caracteristicile terenului de fundare. În cazul amplasamentelor situate în regiuni afectate de fenomene de instabilitate (alunecări de teren, sufozie, carst etc.), zona cercetată se va extinde în mod corespunzător, pentru localizarea, precizarea cauzelor și a modului de manifestare a acestor procese. În anexa nr. II.1 se dau indicații pentru stabilirea zonei investigate în terenul de fundare pentru construcții de
NORMATIV din 8 mai 2007 privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii - INDICATIV NP 074-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188248_a_189577]
-
2011 , pe baza studiilor de fundamentare științifică, propunând conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului emiterea unui ordin în acest sens; ... b) evaluează pe criterii științifice valoarea de patrimoniu a cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului din jurul peșterilor, în scopul clasificării bunurilor patrimoniului speologic; ... c) evidențiază elementele rare, fragile și/sau reprezentative pentru carstul românesc; ... d) monitorizează starea de conservare a bunurilor patrimoniului speologic și a rezervelor acestuia; ... e) identifică factorii de risc la adresa peșterii, carstului
REGULAMENT din 16 martie 2012 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240908_a_242237]
-
în acest sens; ... b) evaluează pe criterii științifice valoarea de patrimoniu a cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului din jurul peșterilor, în scopul clasificării bunurilor patrimoniului speologic; ... c) evidențiază elementele rare, fragile și/sau reprezentative pentru carstul românesc; ... d) monitorizează starea de conservare a bunurilor patrimoniului speologic și a rezervelor acestuia; ... e) identifică factorii de risc la adresa peșterii, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii omului: poluare, acțiuni industriale și economice, explorare neadecvată
REGULAMENT din 16 martie 2012 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240908_a_242237]
-
carstului din jurul peșterilor, în scopul clasificării bunurilor patrimoniului speologic; ... c) evidențiază elementele rare, fragile și/sau reprezentative pentru carstul românesc; ... d) monitorizează starea de conservare a bunurilor patrimoniului speologic și a rezervelor acestuia; ... e) identifică factorii de risc la adresa peșterii, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii omului: poluare, acțiuni industriale și economice, explorare neadecvată, modificarea factorilor climatici și ambientali; ... f) autorizează activitățile de explorare speologică, documentare și cercetare științifică în peșterile clasificate - clasele A, B și
REGULAMENT din 16 martie 2012 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240908_a_242237]
-
2011 , pe baza studiilor de fundamentare științifică, propunând conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului emiterea unui ordin în acest sens; ... b) evaluează pe criterii științifice valoarea de patrimoniu a cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului din jurul peșterilor, în scopul clasificării bunurilor patrimoniului speologic; ... c) evidențiază elementele rare, fragile și/sau reprezentative pentru carstul românesc; ... d) monitorizează starea de conservare a bunurilor patrimoniului speologic și a rezervelor acestuia; ... e) identifică factorii de risc la adresa peșterii, carstului
ORDIN nr. 1.044 din 16 martie 2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240907_a_242236]
-
în acest sens; ... b) evaluează pe criterii științifice valoarea de patrimoniu a cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului din jurul peșterilor, în scopul clasificării bunurilor patrimoniului speologic; ... c) evidențiază elementele rare, fragile și/sau reprezentative pentru carstul românesc; ... d) monitorizează starea de conservare a bunurilor patrimoniului speologic și a rezervelor acestuia; ... e) identifică factorii de risc la adresa peșterii, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii omului: poluare, acțiuni industriale și economice, explorare neadecvată
ORDIN nr. 1.044 din 16 martie 2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240907_a_242236]
-
carstului din jurul peșterilor, în scopul clasificării bunurilor patrimoniului speologic; ... c) evidențiază elementele rare, fragile și/sau reprezentative pentru carstul românesc; ... d) monitorizează starea de conservare a bunurilor patrimoniului speologic și a rezervelor acestuia; ... e) identifică factorii de risc la adresa peșterii, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii omului: poluare, acțiuni industriale și economice, explorare neadecvată, modificarea factorilor climatici și ambientali; ... f) autorizează activitățile de explorare speologică, documentare și cercetare științifică în peșterile clasificate - clasele A, B și
ORDIN nr. 1.044 din 16 martie 2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240907_a_242236]
-
infrastructurii pentru turism sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peșterilor cu clasă de protecție A, B, C, D și neclasificate; ... f) evaluează valorile de patrimoniu ale cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului, în scopul clasificării peșterilor; ... g) evidențiază elementele rare, vulnerabile sau reprezentative pentru peșteri și carstul românesc; ... h) identifică factorii de risc asupra peșterilor, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii umane, cum ar fi, dar fără
REGULAMENT din 21 noiembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278199_a_279528]
-
clasă de protecție A, B, C, D și neclasificate; ... f) evaluează valorile de patrimoniu ale cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului, în scopul clasificării peșterilor; ... g) evidențiază elementele rare, vulnerabile sau reprezentative pentru peșteri și carstul românesc; ... h) identifică factorii de risc asupra peșterilor, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii umane, cum ar fi, dar fără a se reduce la: poluare, activități industriale și economice, explorare neadecvată, modificarea factorilor climatici și
REGULAMENT din 21 noiembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278199_a_279528]
-
f) evaluează valorile de patrimoniu ale cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului, în scopul clasificării peșterilor; ... g) evidențiază elementele rare, vulnerabile sau reprezentative pentru peșteri și carstul românesc; ... h) identifică factorii de risc asupra peșterilor, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii umane, cum ar fi, dar fără a se reduce la: poluare, activități industriale și economice, explorare neadecvată, modificarea factorilor climatici și ambientali; ... i) monitorizează toate activitățile și intervențiile antropice în
REGULAMENT din 21 noiembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278199_a_279528]
-
special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) și formele de relief la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat inițial în Podișul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și fenomenele grefate pe ea. Apariția și dezvoltarea carstului sunt condiționate de trei procese principale: coroziunea (dizolvarea sau disoluția) apare ca
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat inițial în Podișul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și fenomenele grefate pe ea. Apariția și dezvoltarea carstului sunt condiționate de trei procese principale: coroziunea (dizolvarea sau disoluția) apare ca proces principal, datorându-se apei și bioxidului de carbon; eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic). În ceea ce privește
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea resturilor organice). Apele ținuturilor reci conțin mult CO2, fiind de 4 ori mai agresive decât cele din zona temperată. Totuși în zonele temperată, mediteraneeană, precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice (cu sifonaj, intermitente) se caracterizează prin erupții ale apei și se subîmpart în: izbucuri și estavele. - izbucurile au la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
apar îndeosebi datorită coroziunii superficiale, la secundele se conjugă procesele de coroziune cu cele de eroziune și tasare. Dolinele de prăbușire sau microavenele apar prin intervenția în plus a proceselor gravitaționale; acestea au pereții abrupți. Cele mai mari doline din carstul romanesc se găsesc în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de coroziune și eroziune, tectonice și de prăbușire. Au adâncimi foarte mari: Izvorul Taușoarelor (415m), Avenul din Stanul Foncii (325m). g)Văile și râurile carstice După lungimea văilor și stadiul de evoluție se pot distinge următoarele tipuri de văi în carst: oarbe, chei, defilee și canioane. Văile oarbe se termină spre avale, la baza unui abrupt, după care se continuă cu un sistem de galerii polietajate. Deasupra acestora se pot observa trepte antitetice. Cheile sunt văi înguste, adânci, cu fundul integral
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]