215 matches
-
la daci și alte popoare peste care s-a suprapus sărbătoarea nașterii Domnului, soarele dreptății. Că e așa iată ultimele argumente. N. Iorga în traducerea în franceză a Ist. Românilor scrie despre Crăciun că e un zeu bătrân. Sf. Ciprian cartaginezul sec. III spunea că ziua în care soarele s-a născut... Hristos și el se naște. În 596 papă Grigore cel Mare cerea respectarea tradițiilor popoarelor și de a găsi cele mai bune părți din ritualurile specifice ale sărbătorilor solstițiului
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
și care atrage totul sufocând pe alții, nu sunt de acord. Roma e Roma, și dacă nu era Roma era Cartagina de pildă, dar marele Cato a înțeles la vremea sa acest pericol iar Scipionii au anihilat puterea crescândă a cartaginezilor. Ce era de făcut? spuse el desfăcându-și brațele cu palmele ridicate în sus. -Nu acuz politica Romei, mărite procurator, doresc însă să spun că în timp ce unii se îmbogățesc tot mai mult, ceilalți sărăcesc și ei și mai mult, între
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
un străin, amicul meu, Am dori să ne primească. {EminescuOpVIII 444} (TIMAS iese în stînga) BOMILKAR Fata asta, bag de seamă, S-a mirat peste măsură de-a mea piele de aramă. S-ar părea că niciodată n-a văzut cartaginez. PSAMIS A văzut și ea cam multe. Dar și tu ai ce să vezi. Iată un tripod de aur, iată vaze de argint, Astfel cum nu le mai afli nicăirea în Corint, Și podelele pestrițe, toate numai mozaic, 1 Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dară ceea ce te face la vedere mai frumoasă E-acel farmec fără seamăn din mișcare, din cuvinte. Ce cu buze dulci le spune a ta inimă și minte. LAIS O, ești prea, amabil, Doamne... BOMILKAR Pe cât poate ca să fie Un cartaginez ferice că se-nchina numai ție PSAMIS (aparte) Nu cumva vicleanul oaspe are gând să-mi șteargă prada? LAIS Ce mai e nou prin Carthago? {EminescuOpVIII 447} BOMILKAR Grâu și paie cu grămada. LAIS Știu. Acum e secerișul. Nu sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
literatura de specialitate<footnote Botez, O., Militaru, M., Comerțul internațional și comerțul exterior al României, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp. 13, 17-135. footnote> prin forma primară de „comerț mut” sub care se desfășura schimbul de mărfuri de către cartaginezi, care au dezvoltat comerțul pe mare, forme mai evoluate atribuite grecilor, romanilor, puternicelor state China și India din Asia, care au pus în mișcare caravanele pe distanțe foarte mari. Rămânând în zona Europei, în comerțul internațional se înscriu orașele-stat italiene
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
facă parte din imperiu. Așadar, istoria Romei este, în ultima sa parte, istoria imperiului creștin, după care va veni apoi sfârșitul lumii. Imperiul Roman este al patrulea și ultimul imperiu din istoria umanității după foarte vechiul imperiu babilonian, după cel cartaginez și cel macedonean. În această periodizare a istoriei umanității, Orosius reia și modifică doctrina celor patru imperii expusă în Cartea lui Daniel și supusă deja mai multor interpretări creștine. Cele patru fiare care, în viziunea profetului, ieșeau din mare, ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
precum Virgiliu, Ovidiu și Lucan; totodată, a folosit culegeri de exempla, adică de exemple istorice cu caracter moral folosite ca ilustrări ale virtuților și ale viciilor. În ce privește scriitorii creștini, pare că terminologia teologică a lui Draconțiu e influențată încă de cartaginezul Tertulian și că pasajele cu caracter imnic imită imnurile lui Ambrozie. Opera poetică a lui Draconțiu este foarte interesantă și din punct de vedere al lexicului și al evoluției limbii și metricii latine (aceasta din urmă era de-acum o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să facă parte din imperiu. Așadar, istoria Romei este, în ultima sa parte, istoria imperiului creștin, după care va veni sfîrșitul lumii. Imperiul Roman este al patrulea și ultimul imperiu din istoria omenirii, după foarte vechiul imperiu babilonian, după cel cartaginez și cel macedonean. în această periodizare a istoriei umanității, Orosius reia și modifică doctrina celor patru imperii expusă în Cartea lui Daniel și supusă deja mai multor interpretări creștine. Cele patru fiare care, în viziunea profetului, ieșeau din mare, ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Vergiliu, Ovidiu și Lucan; totodată, a utilizat culegeri de exempla, adică de exemple istorice cu caracter moral folosite ca ilustrări ale virtuților și ale viciilor. în ce privește scriitorii creștini, se pare că terminologia teologică a lui Draconțiu e influențată încă de cartaginezul Tertulian și că pasajele cu caracter imnic imită imnurile lui Ambrozie. Opera poetică a lui Draconțiu este foarte interesantă și din punctul de vedere al lexicului și al evoluției limbii și metricii latine (aceasta din urmă era de-acum o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de celelalte tradiții creștine prin accentul foarte puternic asupra conceptului de unitas Ecclesiae. Cu toate acestea, episcopul Hipponei nu rămâne niciodată prizonierul acestui particularism, foarte simțit la predecesorii săi. Nu există nici o îndoială că Augustin, păstrându‑și permanent caracterul de cartaginez autentic, depășește cu mult forma mentis de origine africană, grație personalității sale excepționale. Fervoarea și intoleranța predecesorilor săi, adeseori jenante, devin ingrediente asimilate și șlefuite de geniul său politropic. În ceea ce privește viziunea asupra Anticristului, Augustin reușește tocmai această sinteză între patriotismul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ci și „în exterior”. Henry S. Commager apreciază cu resemnare că „istoria este verdictul națiunii învingătoare”. Secole de-a rândul, remarcă el, istoria a fost scrisă de învingători, și nu de învinși. Romanii au scris istoria războaielor punice, și nu cartaginezii; creștinii au înregistrat triumful creștinismului asupra păgânismului, și nu păgânii; spanioliiauspus povestea cuceririi statelor Mexic și Peru, și nu aztecii sau incașii (Commager, 1966). Asupra acestor aspecte nu este cazul să se insiste mai mult. Un fenomen nou ar fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dinainte știut, soldații lui îi omorâră pe toți senatorii și pe oamenii cei mai bogați ai cetății. Aceștia fiind uciși, el ocupă și guvernă prin forță orașul, fără nici o luptă civilă. Și, cu toate că a fost de două ori învins de cartaginezi, iar la urmă asediat de ei, nu numai că a putut să-și apere cetatea, dar, lăsând acolo o parte din oameni, care trebuiau să reziste mai departe asediului, cu cealaltă parte a atacat Africa și, în scurtă vreme, a
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
numai că a putut să-și apere cetatea, dar, lăsând acolo o parte din oameni, care trebuiau să reziste mai departe asediului, cu cealaltă parte a atacat Africa și, în scurtă vreme, a despresurat Siracuza și i-a adus pe cartaginezi într-o situație disperată, încât au fost nevoiți să ajungă la o înțelegere cu el, mulțumindu-se cu stăpânirile lor din Africa și lăsându-i lui Agatocle Sicilia. Cel care ar analiza, așadar, faptele și însușirile acestuia, ar constata că
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
tiran ieșit dintre cetățenii ei decât o republică nevoită să folosească armate străine. Roma și Sparta au fost, multe secole, state înarmate și libere. Elvețienii au armată foarte bună și sunt oameni liberi. În ceea ce privește armatele mercenare din antichitate, avem exemplul cartaginezilor, care, după ce au sfârșit primul război cu romanii, au fost pe punctul de a fi doborâți de soldații lor mercenari, deși aveau drept comandanți pe propriii lor cetățeni. După moartea lui Epaminonda, tebanii l-au ales pe Filip al Macedoniei
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Dacii i-ar fi «sfârâmat precum și pe aliații lor, Tauriscii.» Boii erau o poporație celtică care locuise mai înainte în Galia cisalpină și, fiind bătută de Romani după al 2-lea război punic, în care ei luaseră parte alături cu Cartaginezii contra Romanilor, ieșise din țara lor și veniseră pe cursul Dunării în jos până pe la Porțile de Fier, unde se unise cu Tauriscii și se războise cu Dacii. Ei fuseseră cu totul nimiciți de Boerebiste, așa că țara, locuită mai înainte de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
rădăcinile și, în scurt timp, iarba se va face galbenă ca în deșert. Apoi m-a mustrat cu degetul ca atunci când mă învăța ebraica și eu greșeam forma literelor. - Nu-ți aduci aminte ce-au făcut romanii ca să pustiiască pământul cartaginezilor? Au dat cu sarea asta pe câmpii. Mă mir că ție, Stiliano, nu ți-a trecut prin cap, deoarece ai văzut urmările cel puțin o dată. Așa se face că mi-am adus aminte ziua în care tatăl meu pusese să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de nard și cuișoare. Sirienilor le rămăsese comerțul cu vin și cu alte băuturi precum costum, un vin fiert și condimentat, cu alimente tip ulei, măsline, curmale, smochine uscate și fistic. Evreii importau papirus și metale neprelucrate, prețioase sau obișnuite. Cartaginezii, având ei sânge vandal în vene, făceau încă negoț cu grâu și mei, chiar dacă nu ca pe timpuri. Ceea ce m-a pus pe gânduri a fost negoțul cu relicve și ierburi, și mai ales cu orez, pe care tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
invita la ședere în aer liber și își găsi loc pe o terasă, la lumina unei reclame luminoase mari. Ceru un whisky, aprinse o țigară și deschise cartea la prima pagină. „Cu mai bine de două mii de ani în urmă, cartaginezii au echipat o flotă cu scopul de a întemeia colonii pe coasta de Vest a Africii. Cu șaizeci de ambarcațiuni, au plecat din Cartagina în jur de treizeci de mii de bărbați și de femei. Comandantul era Hannon, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
acelasi joc dublu, aceleași cuvinte lunecoase, aceleași trăgănări se făceau pe atunci ca și astăzi. Dacă prințul Muntenegrului s-ar putea asemăna cu Masinissa, regele Numidiei, atunci tabloul devine complet. Acest Masinissa avea numai rolul de a provoca vecinic pe cartaginezi, iar aceștia n-aveau voie să se miște, pentru a nu se pomeni c-o declarație de război din partea Romei. În fine totuși a trebuit să se opuie cu armele regelui Numidiei și apoi s-a început un șir de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu se pomeni c-o declarație de război din partea Romei. În fine totuși a trebuit să se opuie cu armele regelui Numidiei și apoi s-a început un șir de tratări diplomatice în care romanii au făcut diferite presiuni asupra cartaginezilor, care n-aveau de scop decât a-i face incapabili de a rezista. Cartaginezii au îndeplinit toate condițiile Romei - până și dezarmarea generală și estradarea tuturor armelor în mâini romane, când iată că se ivește ultima, neînlăturabila condiție a Romei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuit să se opuie cu armele regelui Numidiei și apoi s-a început un șir de tratări diplomatice în care romanii au făcut diferite presiuni asupra cartaginezilor, care n-aveau de scop decât a-i face incapabili de a rezista. Cartaginezii au îndeplinit toate condițiile Romei - până și dezarmarea generală și estradarea tuturor armelor în mâini romane, când iată că se ivește ultima, neînlăturabila condiție a Romei: "că orașul Cartago trebuie risipit din fundament și că orășenii să se strămute într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se ivește ultima, neînlăturabila condiție a Romei: "că orașul Cartago trebuie risipit din fundament și că orășenii să se strămute într-o mare depărtare de la port". Atunci s-au început războiul al treilea, în care romanii aveau toate avantagele, iar cartaginezii numai desperarea lor. Sfârșitul e cunoscut de toți. Și astăzi e cam același lucru. Regele Masinissa se află în Peninsula Balcanică în mai multe exemplare. Turcia simte că-i este păstrată soarta Cartaginei și că ultima "condiție de pace" va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De aceea nici nu sunt dispuși să iscălească sentința lor sub forma unui protocol care hotărăște că ei vor trebui să realizeze în mod "sincer" reformele. Căci cine judecă dacă e sinceră sau nu realizarea? Cabinetul din St. Petersburg, Roma. Cartaginezii erau foarte sinceri în îndeplinirea condițiilor tractatului după al doilea război. Aceasta nu i-au oprit pe romani de a zice că ei nu sunt sinceri și de a desființa înfloritorul stat african. [1 aprilie 1877] CONCERTUL MICHERU ["ALALTAIERI VIOLONISTUL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de stâncă; dintr-o dată se va ivi, necunoscută muritorilor, o insulă. Iar cel mai puternic, sub loviturile Înverșunate ale celor slabi, va ceda”. Și, Într-adevăr, Într-un scurt răstimp, romanii, Învingându-l pe Hannibal, (D) Îi Învinseră și pe cartaginezi, iar regele Filip a fost și el Învins 2 În războiul cu etolienii și cu romanii și, În fine, din fundul mării, o insulă a răsărit În mijlocul valurilor clocotinde, Înconjurată de limbi de foc. Nu este cu putință să atribui
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
funcționarul public, și, repetând integral gândirea acestuia, sfântul Maxim spunea că: Nu este rău să-ți asumi o funcție publică, însă e rău să administrezi o funcție publică ca și cum s-ar administra ceva ce ar aparține propriei familii. Asemenea sfântului cartaginez, aprecia și elogia legea care stabilea un stipendiu soldaților, privându-i de scuza că trebuie să fure pentru a putea trăi. Maxim rostește regula principală a creștinului, potrivit căreia: În toți creștinii prima cinste, trebuie să fie serviciul militar, și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]