47 matches
-
mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 5 Teoria generală a sistemelor a fost formulată de Bertalanffy în 1949 dar a fost difuzată mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 6 Un termen oarecum similar este cel de hipertrofiere, extindere spațială excesivă a unor centre urbane care conduce la aceeași blocare a funcționalității 7 Situație vizibilă încă în Europa, mai ales în statele care au suportat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în concluzie, singurul lucru neîndoielnic este principiul metafizic al gândirii, Cogito, și numai prin el putem deduce anumite adevăruri. Prin această metodă a deducției filosofice se poate ajunge la anumite axiome, cum este de fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul naturii
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ai „intelighenției” să alunece Într-un soi de orgoliu nemăsurat, de autosuficiență spirituală, mărginindu-se la o raționalitatea proprie pe care și-o fac normă, măsurând totul prin prisma „spiritului” lor „exemplar”, generat tautologic. Intelectualii sunt niște adepți ai liniei „carteziene” În cultură, urmărind cu Îndârjire categorii clar definibile, cum ar fi Adevărul, Certitudinea, Cunoscutul, Concretul etc. Or, În religie se operează și cu alte categorii, mai puțin teoretizabile, accesibile individual prin credință și profesate pe cont propriu. Unii așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ist ein nichts und uebernichts, s. 111). Poetul aderă și la alte antinomii dogmatice: „Dumnezeu se întemeiază fără temei” (Gott gruendt sich ohne grund, s. 42). Este o afirmație care contestă definiția lui Dumnezeu ca „prim motor” aristotelic, „substanță primă” carteziană, natura naturans spinozistă ori causa sui leibniziană. Această perspectivă deschisă de teologia numelor divine confirmă posibilitatea unui discurs care rezistă voinței de reprezentare conceptuală a „esenței” divinității (Gottheit). Apofatismul este radical și normativ. Pe Martin Heidegger l-a fascinat din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o putere colonială în care se adunau bogățiile aduse pe calea apelor. Un reprezentant distinct al creației spirituale a acestor locuri a fost Spinoza (1632-1677). Originar dintr-o familie de evrei, Spinoza a cunoscut în întregime, și a împărtășit, gândirea, carteziană a vremii, căreia a încercat să-i corecteze dualismul. Contribuțiile sale au avut darul să facă acest lucru într-un fel care a tulburat profund ordinea ideologică scolastică a vremii, fapt pentru care el a plătit scump, a fost excomunicat
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Hartley întrevede posibilitatea realizării unei legături între urma de pe creier a acțiunii anterioare și reacția musculară actuală, ca și posibilitatea metamorfozării acestei legături, ca urmare a repetabilității ei pe calea asociației: ceea ce reprezintă o a doua încercare, diferită de cea carteziană, de explicare a reflexului. De data aceasta, reacția reflexă inițiată are loc pe un plan superior, de suprapunere și unificare a acțiunii reflexe în raport cu semnificația actului, realizată pe calea asociației. O explicație care a luat în considerare producerea activității pe
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putem spune că un fenomen poate fi sau nu adevărat sau fals. Acest lucru a fost un argument în plus pentru declararea cauzalității intrinseci fenomenelor psihice. În acest fel, schema leibnitzeană ajunge față în față și în opoziție cu cea carteziană, în acord cu care, de la începuturile sale conform căreia psihicul este determinat de influențele agenților stimulatori externi. Potrivit concepției lui Leibniz, sufletul nu este o tabula rasa, ci un aparat preformat. Nu este vorba aici de înțelegerea predeterminată a adevărului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
incipientă, de Prochaska, schema arcului reflex, reper metodologic de bază în interpretarea vieții psihice, schemă realizată pe baza activității sistemului nervos. Meritul lui Prochaska a fost acela de a fi dat categoriei de reflex o interpretare mai completă decât cea carteziană. Pentru el, reflexul reprezintă de acum un principiu general al activității nervoase, însă explicarea acestei activități s-a completat cu considerații făcute asupra unor fenomene psihice. Acest lucru a fost confirmat când Prochaska a făcut referire la fenomenul senzorialității generale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost luat de „intenționalitatea” husserliană. Fenomenologii caută o „cunoaștere originară”, o „precomprehensiune”, care s-ar afla în adâncurile conștiinței și ar putea fi izvorul unic pentru gnosis, epistemé și mathesis. Primele aplicații fenomenologice la teoria curriculumului au fost inițiate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din Orăștie cuprindea gramatica, retorica, logica, psihologia, metafizica, istoria și algebra, iar colegiul din Alba-Iulia, fondat în 1622, era organizat pe trei facultăți: teologică, filosofică și literară, cu programe școlare conforme practicii pedagogice europene din acele timpuri. Elementele de fizică carteziană se susțineau în cadrul colegiilor reformate din Aiud și cel din Târgu Mureș. Școala de la Sf. Sava din București, reorganizată ca o academie de către Constantin Brâncoveanu, se ghida după o programă adoptată din anul 1707 și care cuprindea studiul logicii, retoricii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
COR 241205, Iași, 2008; Comunicări științifice deosebite: * studii și articole publicate în reviste precum “Spiritul critic” ( 2006- 2008), “Caiete pedagogice”(2006), “Acces” (2001); * sesiunea interjudețeana de comunicări științifice: referatul :” Unele aspecte cu privire la ideile clare și distincte din metafizica carteziana:, 2007, Seminarul Teologic Ortodox, “Sf Vasile Cel Mare” Iași; * sesiunea interjudețeana de comunicări științifice: referatul „Unele considerații cu privire la conceptele de libertate și datorie în filosofia lui Immanuel Kant”, iunie 2008, Seminarul Teologic Ortodox, “Sf Vasile Cel Mare” Iași. b) în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Descartes trebuie spus de la bun început este dualismul ideologic și conceptual (nu rareori antinomic, cu mici valențe oximoronice chiar), practicat de filozof, dualism pe care se întemeiază o întreagă tradiție epistemologică (greu recognoscibilă, de altfel, astăzi, dato rită supralicitării, drept "carteziană"). Tradiția menționată a dus în psihologie și, prin iradiere, în neurologia de pionierat la convingerea că, în interiorul creierului, siste me neurale diferite sînt responsabile pentru emoții și, respectiv, pentru rațiune, identitatea emoțională a indivi dului fiind una, iar identitatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lumea modernă (și, aici, formația sociologică a lui Mircea Vulcănescu are o contribuție importantă). Impresionează, firește, argumentaț ia limpede, împânzită de numeroase referințe culturale și teologice, dar și profunzimea de gânditor creștin care problematizează fin în altă logică decât aceea carteziană, într-o logică a inimii: „Cum poate creștinul, care trăiește în timp, afirma, în fața exigențelor aprige ale timpului, adeziunea lui la ordinea altei lumi, fără să purceadă la luptă cruntă aici, împotriva a ceea ce i se pare că este dușmanul
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
-n vicii. M-am gîndit la secolul 20. La subconștientul sau, supraaglomerat. La căile lui de eliberare... Pe lîngă el, secolul XVII al lui Choderlos de Laclos, intrigă amoroasă diabolica a vicontelui de Valmont mi se păru o simplă deviere carteziana, o retorică flamboaianta.
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
de inteligentă, pe atât de perifrastică. Este și situația celei în care, cum anunțam, se amorsează titlul: „Nu, noi nu ne punem problema adevărului în felul în care... în felul în care și-o pune o minte... logică, să spunem, carteziană. În cazul Lui, deoarece te-ai referit la El, adevărul, cât îndrăznesc eu să aproximez, și puterile mele, mai ales în acest caz, sunt îngrijorător de limitate, dar... să trecem - adevărul și, ține cont că eu îndrăznesc rar să pronunț
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
fără menajamente și fără nuanțe. La întrebarea pusă cu sufletul la gură „a fost sau n-a fost ?”, Herta Müller a privit în globul de cristal al vieții ei - și a noastre - și a răspuns ca un soi de Pitie carteziană : n-a fost ! Punct. Cum, Herta, chiar așa ? - s-au revoltat rapid unii și alții. Mai uită-te o dată, ce naiba, că doar sîntem intelectuali cu toții ! Nu mă vezi și pe mine, acolo, în colțul ăla învolburat al globului tău de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și corp, fiindcă aceasta nu decurge din actul de gîndire. Așadar, după Moore, raționalismul nu poate oferi nici criteriul universal al adevărului și nici principiul elementar al întemeierii lui. În "filozofia simțului comun" concepută de el, îndoielile de tipul celei carteziene (dubito ergo cogito) sînt respinse în mod simplu, precum, de exemplu, dovada că mîinile există este faptul că ele pot fi expuse ca atare. Prin urmare, experiența ne furnizează o bună parte din cunoașterea despre constituenții lumii independente de spiritul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dezvoltare importantă legată de aceste schimbări și analizată în ultimul capitol, o reprezintă creșterea grupărilor intermunicipale. Drept consecință, departamentele se simt acum strânse la mijloc, între aceste grupări și regiuni. Este puțin probabil ca francezii, în ciuda mentalității lor așa-zis carteziene, să ofere o concluzie logică acestor procese și să suprime departamentul! Partea a III-a Funcționarea instituțiilor Capitolul 6 Politica guvernării teritoriale franceze Introducere Expresia "politici teritoriale" se referă la modul în care teritoriul se raportează la sistemul politic, la
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
i a unei produc? îi industriale extraordinare, oamenii erau �n continuare fl? m�nzi ? i goi, tr? g�nd concluzia c? truda uman? submina fericirea oamenilor ca urmare a Revolu? iei Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum ? i a logicii carteziene. Individul era l? sat liber, prad? poftelor s? lbatice ? i incapacit?? îi lui de a se adapta ? i de a prevedea viitorul. �Nebunia individului, care distruge materia prim? , va duce nu numai la nimicirea civiliza? iei, ci ? i la lucruri ? i mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ridicând ecluze, degajând terenul și, mai ales, impulsionând cercetările din domeniu. Așa se cristalizează insidios, dar neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu orientarea materialistă, care a tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este cel de frică terifiantă, cu adânci rădăcini arhetipale, care în momentele de cumpănă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cartezian în plan, coordonatele unui │ │2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a│vector în plan; coordonatele sumei vectoriale, │ │relațiilor de paralelism și de perpendicularitate │coordonatele produsului dintre un vector și un 3. Utilizarea informațiilor oferite de o │număr real coordonate carteziene ale unui punct │ │configurație geometrică pentru deducerea unor │din plan, distanța dintre două puncte în plan │ │proprietăți ale acesteia și calcularea unor ● Ecuații ale dreptei în plan determinată de un │ │distanțe și a unor arii │punct și de o direcție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]