74 matches
-
tipul celei politice se întemeiază tot mai mult pe sistemul de schimburi de imagini și valori simbolice. Mediatizarea imaginii transformă cîmpul electoral într-un adevărat univers de semne în cadrul căruia ucenicii vrăjitori ai conținutului latent au înlocuit raționaliștii de tip cartezian"339. Acești ucenici, nu chiar așa de vrăjitori, aplică cu conștiinciozitate strategii care și-au dovedit valabilitatea. Nu li se cere să participe la o înfruntare de idei, la o confruntare dintre bărbați și femei, ci li se cere să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de prejudecăți evocă - mai mult decât sigiliul intact al discursivității - determinarea istorică a ființei întrebătoare. Topologia paradoxuluitc "Topologia paradoxului" Refuzul principiului autorității de către filozofia Luminilor este solidar cu negarea tradiției și dezavuarea prejudecății. Modelul cardinal al epistemei Aufklärung derivă din cartezianul „refuz al precipitării”, asumat ca normă pentru evitarea falsității. Gadamer va susține altceva: chiar dacă evaluarea critică a argumentelor de autoritate nu trebuie exclusă din forul judecății personale, există totuși câțiva factori esențiali care predetermină deciziile rațiunii practice. Modernitatea, mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Lucrările lui Weber valorizează puterea "rațional-legală" a ierarhiilor pentru a evita situațiile de leadership informal și carismatic. Aceste concepții se bazează pe o neîncredere implicită în ceea ce privește subiectivismul și luarea în considerare a dimensiunilor umane, percepute ca fiind neraționale în raport cu sistemul "cartezian" de valori ce domină în tehnocrația tradițională. Această tendință a condus la apariția riscului de a respinge orice idee nouă care ar integra alte dimensiuni decât cele conținute în procedurile standardizate. • Teamă de risc Fiind formați și obișnuiți cu aplicarea
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cu un număr mai mic de rânduri. c) Operatori de extensie Compunerea (Join) În timp ce produsul cartezian reprezenta o fuziune necondiționată a două relații, compunerea reprezintă fuziunea condiționată a două relații, fiind de fapt rezultatul aplicării operatorului de selecție asupra produsului cartezian dintre două relații. Operatorul de compunere prezintă mai multe abordări, dintre care, cea mai generală este thetacompunerea. Astfel, fie două relații R1(A1, A2, ...., An) și R2(B1, B2, ..., Bm), care au cel puțin cate un atribut comun Ai și
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
În istoria gândirii de până la Descartes, ea a zăcut, nedezvăluindu-și potențialul, până când a fost pusă cu toată acuitatea În lumină, și până când a fost exploatată la maxima ei capacitate de către filosoful nostru. Analiza obiecțiilor ce s-au adus cogito-ului cartezian se grupează În principal În jurul a două tendințe. Una dintre ele susține că enunțul ne este decât un simplu silogism și trebuie tratat ca atare, iar o alta susține că, dimpotrivă, enunțul este expresia unei intuiții, exprimând o experiență inanalizabilă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pus-o În ele. Referindu-se la acest argument ontologic cartezian, Henri Hude, În lucrarea Prolégomènes (p. 190), după ce-l categorisește ca fiind unul panteist, afirmă totuși că dacă panteismul ar fi adevărat, În mod evident argumentul ontologic a priori cartezian trebuie să fie posibil, căci altfel o ființă gânditoare nu ar putea să-l exprime pe Dumnezeu și În același timp să fie constituită de către acesta, fără a-l cunoaște sau fără a avea o cunoaștere oarecare despre el. Iar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Chiar dacă suspiciunea de panteism În cazul cartezianismului nu este de susținut, considerăm totuși rămâne demnă de luat În seamă opinia referitoare la consecința produsă de argumentul a priori, așa cum Îl impune Descartes, sub forma ideilor Înnăscute. Argumentul ontologic a priori cartezian poate fi interpretat În acest caz ca o aplicare a cauzalității lui Dumnezeu Însuși, aplicare ce traduce În mod strălucit inspirația sintetică a doctrinei carteziene - cea despre care am vorbit la capitolul rezervat cogito-ului - și care poate să nu fie
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
continuă, dar și necesitatea unui criteriu de certitudine de fundal. Pentru Descartes, fundamentul Întregului edificiu al științelor este metafizica, ea singură fiind capabilă să garanteze, prin principiile sale, adevărurile celorlalte științe. Chiar dacă În urma criticii kantiene edificiul baroc al argumentului ontologic cartezian al existenței lui Dumnezeu a fost demolat, metafizica nu a primit alte principii mai consistente. Să nu uităm că Întrebării carteziene „este posibilă cunoașterea adevărată?”, filosofia inaugurată de Kant nu face decât să-i mute mai departe ținta: „cum este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fapt patologic crimă lui Castel, pictorul ermetic din Buenos Aires, "oraș rece și străin", dar care implică deja un element de bază surprinzător, pentru că Pablo Castel, amantul dezamăgit ce-și omoară iubita, nu ucide, ca la alți autori de crime pasionale, cartezian, "deși" iubește, ci dostoievskian, "fiindcă" iubește. Și aceasta, precizează Sábato, deoarece, pentru pictorul Castel, a iubi și a ucide "se înșira în continuare pe linia aceleiași sete de absolut"86. Castel își asasinează amantă și își mărturisește faptă, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de pierderea libertăților politice odată cu înlocuirea polisurilor cu formațiuni de tip monarhic și imperial, adoptate de Filip și mai ales de către fiul său Alexandru cel Mare. În Evul Mediu, misticii, scolastici ca Occam și adepții au încurajat individualismul. Descartes și cartezienii i-au dat coloratura subiectivistă extremă, în modernitate, propunând criterii ale adevărului precum claritatea și distincția. Leibniz a reluat în monadologia sa criteriile clarității și distincției, iar Locke a promovat în silă ideea că noi cunoaștem acordul sau dezacordul dintre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de versiuni din ce in ce mai îndepărtate de probabilitate. În acest punct, Blake introduce în ecuație un deus ex machina de sorginte metafizica, chiar dacă nu-l exprimă niciodată ca atare: tradusă în limbaj filosofic, teza să este că subiectul cunoașterii (acel res cogitans cartezian) poate deveni obiect al cunoașterii (cogitatum) în măsura în care este parte integrantă a substanței divine, ultima fiind aptă de a dizolva paradoxurile și contradicțiile. Teza o extinde pe cea a lui Schelling, care crede, măi modest, ca res cogitans devine cogitatum doar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ca sursă de cunoaștere, descoperire și asimilare a datelor experienței, vrea secolul mai unitar decât oricare altul. Dar acesta nu poate fi. Fiecare crede că are dreptate. Curentele se încrucișează stimulativ. Unele își dau mâna, altele se resping. Dubito ul cartezian este încă operant. Entuziasmul e pândit de scepticism. Absolutizarea, alimentată de cultul rațiunii speculative, creează riscuri, uneori deziluzii. Invocarea eticului, omului, poporului, de către advocații secolului, în alertă istorică, are ecou mai mult în marginea societății. Adevărata morală nu se lasă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dar gândirea științifică, în virtutea unei obiectivități imperturbabile, a respins orice alte variante de reprezentare a lumii, a omului și a universului, fără a mai vorbi de alte căi spre cunoaștere. Cunoașterea științifică rămâne unica magistrală către desăvârșirea umanității. De la primii cartezieni, cu aportul masiv adus de către iluminiștii secolului al XVIII-lea și culminând cu secolul al XIX-lea scientist, asistăm nu doar la o laicizare a științei, în toate ariile sale, naturale sau umane, dar chiar la o alungare a perspectivei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de filateliști". Așa că raționamentele lui Benda despre un "om european" sînt din start false (o "construcție de cugetător cartezian"), pentru că "un om european nu există și nu a existat" vreodată; și, în cel mai neaoș stil năist, Sebastian îi opune cartezianului Benda contraargumentul suprem: viața, viața "tumultoasă și prost crescută", nu are nimic de-a face cu "confederația ideală" a Europei despre care e vorbit Benda. Tot sarcastic comentează Sebastian și declarația din vara anului 1933 a Pencluburilor, că vor apăra
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
drept extensie tuplurile din R1 și R2 luate împreu nă, o singură dată. Diferența - definită pe două relații R1 și R2, având ace eași schemă, având drept extensie tupluri ale relației R1 care nu se regăsesc în relația R2. Produs cartezian - definit pe două relații R1 și R2, operație care constă din construirea unei noi relații R3, a că rei schemă se obține din concatenarea schemelor relațiilor R1 și R2, și a cărei extensie cuprinde toate combinațiile tuplurilor din R1 cu
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Rimbaud. Acela, aparent, pentru negustorie; românul pentru matematică. Întrebarea care se pune este însă dacă rezistența în fața criticii o datorăm doar autorului sau și operei. A fost lesnicios să se dea vina pe temperamentul scriitorului. Asta înseamnă, totodată, să desparți, cartezian, opera de om, așa cum a procedat decenii întregi estetica secolului al XX-lea, stipulând schizofrenia celor două euri: empiric și creator. Asemenea ruptură nu mai este validă în noul eon al transdisciplinarității." (p 6 sq.), eon ce se relevă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
coordonate se recomandă sistemul în care una din suprafețele determinate de axele de coordonate coincide cu suprafața conductorului. Un astfel de sistem se numește atașat, fiindcă suprafața conductorului generează sistemul de coordonate. Pentru placă, dreptunghi etc. sistemul atașat este cel cartezian; pentru conductorul cu secțiune circulară sau sector de cerc-cel cilindric circular etc. Metoda imaginilor magnetice Această metodă corespunde dual metodei imaginilor electrice. Se consideră o suprafață Σ (a cărei urmă în plan este conturul Γ închis și de lungime finită
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
doctrinei pedagogice a lui Rousseau descind mai cu seamă din: filosofia lui Platon, lucrările scriitorilor și moraliștilor antici romani, umanismul lui Montaigne, scrierile lui Locke și Fénelon despre educație, precum și unele scrieri de căpătîi, contemporane lui, ca cea a oratorianului cartezian Bernard Lamy. La confluența acestor izvoare se situează experiența lui educațională, care, deși limitată, se înscria pe orbita gîndirii și preocupărilor sale."40 3.1. Blîndețea în educație Educatorul trebuie să fie o figură blîndă afirma Erasmus din Rotterdam fiindcă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut telefonul) și tipul temperamental-psihologic, Messinger a stabilit opt profiluri psihogestuale, care generează fluxuri energetice pozitive sau negative: • cartezian: braț stâng dominant, deget mare drept dominant, ureche stângă la telefon; • challenger: braț drept dominant, deget mare drept dominant, ureche dreaptă la telefon; • creativ: braț drept dominant, deget mare stâng dominant, ureche stângă la telefon; • idealist: braț stâng dominant, deget
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
eu" poate fi în același timp judecător și judecat, actor pe scenă și totodată spectator în sală. Sunt limitele indicate (Mueller) ca fiind cele proprii pentru pozitivismul rațional al filosofiei kantiene, care au negat legitimitatea trecerii conștiinței de la "eu"-l cartezian la activitatea conceptuală, gândită, care au negat "eu"-lui reprezentativitatea pentru raportul spirit corp, pentru a-i recunoaște acestuia doar o dimensiune eternă și absolută. Este locul unde "eu"-l se face dependent de un imperativ moral absolut, dumnezeiesc, de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
între lumea materială și cea a reflectării psihice, Wundt a negat existența unei alte legături decât cea care trece prin conștiință. Un dualism clar care, deși separă corpul de suflet, realizează acest lucru diferit de demersul platonic, diferit de cel cartezian, un dualism care are doar rol metodologic. Deși Wundt a declarat existența a două "lumi paralele", din rațiuni metodologice, pe cea fiziologică a subordonat-o celei psihologice. Astfel, se ajunge ca evidențele fiziologice să aibă rațiune existențială doar în raport cu cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
inclusiv existența necesară. În mod analogic, nu este necesar să ne gândim la un triunghi dar când o facem trebuie în mod necesar să îi atribuim cele trei laturi 107. Revenind la asemănările și deosebirile dintre argumentul anselmian și cel cartezian putem observa că Descartes înlocuiește conceptul de "ființă decât care altceva mai mare nu poate fi conceput" cu cel de "ființă perfectă". Această modificare poate fi observată mai bine urmărind structura argumentativă a celor două variante (anselmiană și carteziană) ale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acum, aflat Încă În construcție. Proiectul se dezvoltă pe conceptual de palimpsest, Eisenman suprapunând aici trei straturi (Fig. 12). Primul strat reprezintă planul centrului medieval din Santiago, suprapus peste harta topografică a sitului deluros. Al doilea strat este un grid cartezian modern așezat peste traseele medievale, iar al treilea strat permite distorsionarea cu ajutorul computerului a celor două geometrii plane, a gridului și a centrului medieval, prin intermediul topografiei, generând o suprafață topologică ce repoziționează noul și vechiul Într-un mod nemaiîntâlnit până
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
fie așa. Decorul, prea ambițios să explice vizual ce se Întâmpla, dădea impresia de masivitate puțin greoaie, și nu de sugestie onirică, riscând să sufoce imaginația. Spiritul de ansamblu al actorilor francezi s-a dovedit și el prea analitic, prea cartezian pentru un text a cărui logică atinge zone misterioase, dincolo de Înțelegerea mentală. Deși foarte diferite, cele două montări mi-au lăsat gustul unei aventuri neterminate. Câte Încercări mi-ar trebui ca să Înțeleg enigma ascunsă În acest text...?! Între două lumi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sînt praf și pulbere"; Rațiunea, un ghimpe-n trupul Revelației"*; "patul îngroșat al Revelației cei sumbre"; "Cum să venerăm Zeități necunoscute?"** [*Reason, a thorn in Revelation's side: prin această idee Chatterton pare a fi de partea neoclasicilor și a cartezienilor, care proslăveau rațiunea; totuși, se cuvine să privim această concepție în contextul celorlalte afirmații privitoare la Biserica oficială, care din perspectiva lui Chatterton nu a făcut decît să preia o moștenire pe care nu a înțeles-o și, mai ales
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]