94 matches
-
cu aceasta. Critica religioasă are o istorie îndelungată, datând încă din secolul 5 î.e.n în Grecia antică, cu Diagoras „ateul” din Melos și secolul 1 î.e.n în Roma, cu „De Rerum Natura” scrisă de Titus Lucretius Carus și continuând până în prezent cu afirmarea noului ateism, reprezentat de autori și jurnaliști precum Sam Harris, Daniel C. Dennett, Richard Dawkins, Victor J. Stenger și Christopher Hitchens. Alternativ, „critica religioasă” a fost utilizată de criticul literar Harold Bloom pentru a
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
copiilor, vindecarea prin credință, circumcizia), dăunătoare societății (războaie sfinte, terorism, risipa resurselor), împiedică progresul științific și încurajează acțiunile imorale (cum ar fi jertfa de sânge, discriminarea împotriva homosexualilor și femeilor). În secolul 1 î.e.n, poetul roman Titus Lucretius Carus își expune concepția în magnum opus „De Rerum Natura”. Epicureanul Lucretius considera că lumea era compusă numai din materie și vid și că toate fenomenele pot fi înțelese ca fiind rezultatul unor cauze pur naturale. Lucretius, ca și Epicur, era
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
un loc important și portretelor, nu numai narațiunii. Gaius Sallustius Crispus a lăsat opere cu conținut istoric, iar Cornelius Nepos este primul biograf roman important. Poezia este reprezentată de Caius Valerius Catullus (c. 87- c. 54 î.e.n.) și Titus Lucretius Carus (c. 99 - c. 55 î.Hr.), autorul celebrului poem filozofic "De rerum natura". Acesta este un poem cosmogonic și sociogonic conceput în maniera lui Epicur. Publius Vergilius Maro scrie Bucolicele, numite ulterior Ecloge (care au ca model idilele rustice ale lui
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
M. Aurelius Probus Augustus III, Nonius Paternus ÎI 280 Messalla, Gratus<br> 281 Imp. Caesar M. Aurelius Probus Augustus IV, C. Iunius Tiberianus<br> 282 Imp. Caesar M. Aurelius Probus Augustus V, Pomponius Victorinus<br> 283 Imp. Caesar M. Aurelius Carus Augustus ÎI, Imp. Caesar M. Aurelius Carinus Augustus<br> 284 Imp. Caesar M. Aurelius Carinus Augustus ÎI, Imp. Caesar M. Aurelius Numerius Numerianus Augustus 285 Imp. Caesar M. Aurelius Carinus Augustus III, Ț. Claudius M. Aurelius Aristobulus, Imp. Caesar C.
Listă de consuli ai Imperiului Roman târziu () [Corola-website/Science/302164_a_303493]
-
al topografilor romani era groma, o alidadă dublă cu pinule, cu două brațe legate printr-un unghi drept pentru marcarea unghiurilor drepte si aliniamentelor. Totuși, din punct de vedere teoretic au fost puține realizări în lumea romană. Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) (circa 99 î.Hr.- circa 55 î.Hr.), poet și filozof, abordează și problema formei Pământului în singura sa lucrare cunoscută, poemul filozofic "„De Rerum Natura”" ("Despre natura lucrurilor"). Lucrețiu s-a opus conceptului de Pământ sferic, pentru că el a considerat că
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
recent înființatul în 1827. Regele Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei i-a vizitat prăvălia în 1844 și a acumpărat un schelet de ihtiozaur pentru vasta sa colecție de istorie naturală. Medicul și consilierul regelui, , scria în jurnalu său: Carus i-a cerut lui Anning să-și scrie numele și adresa în carnețelul lui pentru a putea fi contactată ulterior—ea l-a scris ca „Mary Annins”—și când i-a înmânat înapoi carnețelul, i-a spus: „sunt bine cunoscută
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
să se mulțumească cu un post de profesor secundar. Tot mai izolat de societatea artistică din Dresda, Friedrich se închide în sine. Artistul realizează că lucrările sale nu ajung la public, ele nu mai plac. În 1829, prietenul pictorului, doctorul Carus, observă la el o "dispoziție aparte, tot mai posomorâtă și mai rigidă". Crede că este victima unei conspirații. În 1830 scrie un ciclu de aforisme în care își exprimă convingerea că întreaga lume a încheiat un complot împotriva lui. Cu
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
Ctesiphon a rămas câmpul de bătălie al celor două mari imperii: Imperiul Roman și Imperiul Sasanid. Alexandru Sever (222-235) a avansat spre Ctesiphon cu o armată, dar a suferit o înfrângere umilitoare din partea șahului Ardashir I. În anul 283, împăratul Carus (282-283) a reușit să cucerească orașul pentru scurt timp și să-l jefuiască într-o perioadă de revolte civile. În anul 295, Galerius (293-305) (pe atunci tetrah sub Dioclețian) a fost învins în apropierea Ctesiphonului, dar s-a întors cu
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
fixitatea speciilor biologice și ajunge chiar la concluzia că acestea se adaptează în funcție de cerințele mediului în care trăiesc. La taoism, umanul, natura și cerul erau văzute ca aflate într-o continuă transformare, spre deosebire de gândirea vestica europeana. Filozoful atomist Titus Lucretius Carus (d. 50 i.Hr.), în poemul său "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor") ne înfațișează clar ideile lui Epicur privind evoluția cosmosului, a Pământului, a ființelor și a societății umane și aceasta făcând apel la rațiuni mecaniciste fără referință la implicarea
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
cu prilejul canonizării Mitropolitului Varlaam, Neamț, 29-30 august, 2007. 39. Ortografierea numelui Iisus Hristos și implicațiile sale confesionale, conferința prezentată la Academia Română, București, în cadrul ciclului «Limba română și relațiile ei cu istoria românească», joi, 29 noiembrie 2007. 1. Sextus Propertius Carus, Elegii, traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 1, p. 1984, 1984, p. 16. 2. Aurelius Augustinus, Despre limbaj și educație (Confessiones. I, 13 23), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 5 6, 1984, p.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
grosime de 3,6 m si o inaltime de 6 metri. În drum spre Orient, în vederea începerii unei campanii împotriva Imperiului Sasanid, Aurelian este asasinat de secretarul său, la Byzantion, ca urmare a unui obscur complot de palat. În 282, Carus, când a ajuns împărat, a neglijat recunoașterea din partea senatului. Pur și simplu le-a trimis o scrisoare senatorilor prin care i-a informat de accederea sa la putere, fără a le mai cere recunoașterea, ceea ce semnifică decăderea totală a senatului
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
membrii palatului imperial, extinsă la întreagă populație sub pedeapsa închisorii. Prevedea pedeapsa capitală pentru cei care refuzau vechile religii, iar lăcașele creștine erau dărâmate, iar creștinilor le erau confiscate proprietățile. Împărații ilyri, ca Claudius al II-lea Gothicus, Aurelian, Probus, Carus și fii săi au încercat să rezolve criză. Claudius al II-lea s-a preocupat de stoparea năvălirilor goților, victoria de la Naissus aducându-i "cognomen-ul" de "Gothicus". Aurelian a structurat religios imperiul, creând o ierarhie divină, în vârful căreia
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
pe Galerius, Maximian pe Constantius I. Dar în decembrie 284, Sabinus Iulianus, comandant din zona Dunării Superioare, a fost proclamat "Augustus" sun numele de M. Aurelius Iulianus, a cărei uzurpare era îndreptată împotriva lui Carinus, ultimul membru al familiei lui Carus, ce era Cezar în Occident. În anul 285 a pornit la invazia Italiei pentru a-și susține pretențiile imperiale, dar a fost înfrânt și ucis de către Carinus. La rândul său, Carinus este ucis de proprii săi soldați în timpul bătăliei de pe
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
mai multe categorii: Critica religioasă are o istorie îndelungată, datând încă din secolul 5 î.e.n în Grecia antică, cu Diagoras "ateul" din Melos și secolul 1 î.e.n în Roma, cu De Rerum Natura lui Titus Lucretius Carus și continuând până în prezent cu afirmarea noului ateism, reprezentat de autori și jurnaliști precum Sam Harris, Daniel C. Dennett, Richard Dawkins, Victor J. Stenger și Christopher Hitchens. Criticii consideră că religia este depășită, dăunătoare individului (îndoctrinarea copiilor, vindecarea prin credință
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
a avut loc în martie 285, în apropiere de Margus, azi Požarevac, în Republica Serbia, pe malurile râului "Margus", actuala Velika Morava. În bătălie au fost opuse armatele împăraților romani rivali Dioclețian și Carinus. În 282, când împăratul Carus a acces la putere, și-a ridicat pe cei doi fii ai săi, Carinus și Numerian, la demnitatea de "caesar". La moartea lui Carus (25 decembrie 283), Carinus, desemnat de tatăl său drept succesor, a devenit împărat. Dar Numerian, proclamat
Bătălia de la Margus () [Corola-website/Science/322744_a_324073]
-
În bătălie au fost opuse armatele împăraților romani rivali Dioclețian și Carinus. În 282, când împăratul Carus a acces la putere, și-a ridicat pe cei doi fii ai săi, Carinus și Numerian, la demnitatea de "caesar". La moartea lui Carus (25 decembrie 283), Carinus, desemnat de tatăl său drept succesor, a devenit împărat. Dar Numerian, proclamat împărat de soldații "armatei din Răsărit", a primit sprijinul lui Dioclețian, șeful gărzii imperiale. În 284, "Numerian", poate otrăvit, a fost găsit mort de către
Bătălia de la Margus () [Corola-website/Science/322744_a_324073]
-
are ca model pe înțeleptul Epicur, el însuși avizat în ceea ce privește modelul superior oferit de zei, Philodemos demonstrează că transcendența nu pare niciodată mai dezirabilă ca atunci când provoacă imanența... XIII LUCREȚIU și „voluptatea divină” -1- Huiduieli creștine la adresa filosofului! Titus Lucretius Carus, zis Lucrețiu î~90 - ~50 î. Hr.), târăște după el o proastă reputație - cu atât mai nefondată cu cât nu ne-a rămas nimic despre existența lui... Nimeni nu pare să mai respecte ca el litera principiului epicurian care îndeamnă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
are ca model pe înțeleptul Epicur, el însuși avizat în ceea ce privește modelul superior oferit de zei, Philodemos demonstrează că transcendența nu pare niciodată mai dezirabilă ca atunci când provoacă imanența... XIII LUCREȚIU și „voluptatea divină” -1- Huiduieli creștine la adresa filosofului! Titus Lucretius Carus, zis Lucrețiu î~90 - ~50 î. Hr.), târăște după el o proastă reputație - cu atât mai nefondată cu cât nu ne-a rămas nimic despre existența lui... Nimeni nu pare să mai respecte ca el litera principiului epicurian care îndeamnă să
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
of global terrorism. 39 Ryan, Chris B. Tourism, Terrorism, and violence, Conflict studies no. 24. London: Research Institute for the Study of Conflict and Terrorism. 40 Richard A. Posner, Security versus civil liberties, în The Atlantic Monthly. 41 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 42 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
liberties, în The Atlantic Monthly. 41 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 42 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 43 *** Buletinul Neproliferări 2008 al Agenției Naționale de Control al Exporturilor, http
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 43 *** Buletinul Neproliferări 2008 al Agenției Naționale de Control al Exporturilor, http://www.ancex.ro/upload/BUL.inf 2008 fi nal.pdf. 44 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 45 George W. Christopher, Theodore J. Cieslak, Julie A. Pavlin and Edward
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
deschisă față de cultura burgheză a epocii wilhelmiene, față de viziunea pozitivistă asupra lumii și față de încrederea optimistă în progres, care caracterizau "la Belle Époque". E de ajuns să ne gândim la iraționalismul tulbure și opac, inspirat de filozofia romantică a lui Carus, la cercetările de mitologie ale lui Bachofen și la concepția tragică asupra vieții a lui Nietzsche, care anima viziunile dionisiace ale cercului așa-numiților "cosmici" inițiat de Alfred Schuler și de tânărul Ludwig Klages în München, la sfârșitul secolului al
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
R. / 202 C Cacciari, M. / 257, 304 Caillois, R. / 213 Calasso, R. / 285, 304 Campioni, G. / 84, 302, 304 Camus, A. / 205, 207, 219, 290 Caracciolo, A. / 257, 304 Caraco, A. / 211-212, 214, 216-217, 291 Carnap, R. / 113, 168, 291 Carus, C. G. / 119 Casanova, G. G. / 54 Cattaneo, C. / 256, 291 Cernâșevski, N. G. / 65 Chamberlain, H. S. / 135 Cioran, E. M. / 79, 209210, 219, 291 Claudius, M. / 31 Cloots, A. (pseud. lui J.-B. du Val-de- Grâce, baron de) / 27
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
el însuși avizat în ceea ce privește modelul superior oferit de zei, Philodem demonstrează că transcendența nu pare niciodată mai dezirabilă ca atunci când provoacă imanența... XIIItc "XIII" LUCREȚIU și „voluptatea divină”tc "LUCREȚIU și „voluptatea divină”" 1 Huiduieli creștine la adresa filosofului! Titus Lucretius Carus, zis Lucrețiu (cca 99 - cca 55 î.Hr.), târăște după el o proastă reputație - cu atât mai nefondată cu cât nu ne-a rămas nimic despre existența lui... Nimeni nu pare să mai respecte ca el litera principiului epicurian care îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
n. 1948, Verneuil-sur Avre) renunță la orice angajament (învățământ universitar, lector editorial ș.a.) spre a se dedica exclusiv scrisului. Pasionat de muzică, de antichitatea greco-romană, dar și de Extremul Orient, Pascal Quignard debuta în 1976 cu "Le lecteur", urmat de "Carus" (1979), "Le voeu de silence" (1985), "Le salon de Wurtemberg" (1986), "Les escaliers de Chambord" (1989). Faima sa depășește granițele lumii literare, o dată cu ecranizarea romanului " Tous les matins du monde" (1991), apărut și în limba română la Editura Humanitas. După
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]