532,837 matches
-
farmecul, zdrențe-zdrențe, prin colții de buldozer. E momentul în care Gheorghe Parusi preferă să se oprească din consemnat: anul 1947. Nu fiindcă n-ar fi avut ce spune despre o schimbare la față pe care numai cine n-a avut case (ori amintiri...) de pierdut n-a blestemat-o, ci pentru că i-ar fi fost greu să selecteze niște surse acceptabile. Va călca regula doar din loc în loc, vorbind despre moartea cartierului Izvor-Uranus sau a Mănăstirii Văcărești. De altfel, partea documentară
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
-o și alții, în speță Mircea Toma - dacă spectatorii de la vremea aceea, care știau cât de cât ceva despre biografia personajelor (complet obturată de film), au putut să creadă ceva din ea. Faptul că unul dintre tâlhari ținea cranii în casă și că Igor Sevianu a mărturisit motivat doar de anchetatorul care i-a arătat armele sunt cel puțin nerealiste. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că, la vremea respectivă și după, se desfășurau și aveau să se mai desfășoare procese
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
am băgat de seamă nici că între românii și străinii aflați la Neptun ar fi fost o comunicare permanentă. Am schimbat anul acesta hotelul unde au fost găzduiți oaspeții de peste hotare din ideea ca el să fie cît mai aproape de Casa Scriitorilor, unde se aflau scriitorii români, și de a le permite să continue a fi împreună și după încheierea sesiunilor de comunicări ori a serilor de poezie. Urmarea este că voi condiționa anul viitor, mai în glumă, mai în serios
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
de care nu știi cum să scapi. Unii dintre acești bucureșteni care s-au simțit aruncați la marginea societății, au preferat să plece din Capitală. S-au mutat la țară. Au moștenit un petic de pămînt, și-au ridicat o casă acolo, închipuindu-și că vor fi în stare să-și facă o gospodărie. Printre acești orășeni strămutați la țară de bună voie sînt și niște veri ai mei prin alianță. S-au dus într-o comună pe lîngă Mostiștea. Și-
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
vor fi în stare să-și facă o gospodărie. Printre acești orășeni strămutați la țară de bună voie sînt și niște veri ai mei prin alianță. S-au dus într-o comună pe lîngă Mostiștea. Și-au făcut acolo o casă. Dar nu și o gospodărie de supraviețuire, cum au țăranii. Dacă vor legume, se duc să le cumpere de la Lehliu, dacă vor să mănînce brînză, bat la ușile celor cîtorva "producători" din sat, care-i taxează cu aceleași prețuri ca
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
pentru trecut, acela pe care nu-l poți schimba, dar îi poți recunoaște, cu sentimentul că tot ce se va fi întîmplat, atunci, rău, s-a ,clasat" fără să împiedice prezentul să urmeze, o cumsecădenie de bonom. Și trecutul înseamnă Casa Regală, apărată, în fraze emoționante, de orice impietăți, înseamnă vremurile de dreapta, înseamnă fum de tabac și filozofie. De altfel, cealaltă lume, cea care are mai puțin de-a face cu temele așa-zicînd sociale, cu un fel de rafinată, și
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
oricît de diferiți. Adică lucruri de apreciat, peste nepotriviri de gust, de ,ideologie", de simpatii. Și încă ceva: are, Ion Papuc, o ,tactică" aparte de-a-i recupera pe toți ,clasicii" pe care vrea, întorcînd capul, să-i vadă, pornind de la case, de la vizite, de la plimbări în parc, pe îndelete, în cartea cu verande și grădini. Un stil firesc de-a țese o arhivă din legături de viață ori de familie, în stare să estompeze anumite stridențe retorice, făcînd să sune mai
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
Dumitru Hurubă Fila unu. Dumnezeule! Din nou inundații, din nou imagini tv terifiante, cu ape învolburate și grozăvia de pe fețele oamenilor; din nou case transformate în locuințe lacustre sau ruine și oameni privind întrebători către un Dumnezeu care nu mai vrea, parcă, să fie de partea noastră, a românilor... Într-un singur an, în câteva luni, șase valuri de inundații cumplite. Până și imaginile
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
Cristian Ciocan Acest text a fost citit în cadrul ședinței din septembrie a Cenaclului Lovinescu, desfășurat sub coordonarea Ioanei Pârvulescu la Casa Lovinescu. În măsura în care unul dintre obiectivele cenaclului este acela de a arunca punți între literatură și filosofie, s-a propus discutarea abordării filosofice a unui text literar, în speță interpretarea lui Alexandru Dragomir la piesa lui Ioan Luca Caragiale, O scrisoare
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Mariana Sipoș "Iubiți-vă și fiți fericiți!" Sub acest generic, care reproduce un citat din Paul Gauguin, a fost lansat, la 2 aprilie 2003, la Casa Americii din Madrid, romanul El Paraíso en la otra esquina (Paradisul de după colț1). O lansare inedită, deoarece, simultan, a fost inaugurată expoziția Fotografiile Paradisului, realizată de fiica scriitorului, Morgana Vargas Llosa, și, totodată, a fost prezentat în premieră filmul documentar
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
ce face, care a venit să-mi propună aducerea, pe spezele Statului Român, a celor câteva mobile vechi din familie pe care le lăsasem în țară, de o oarecare valoare, până în gara cea mai apropiată de satul în care locuiesc. Casa mea din câmpia picardă este mică și foarte rustică, o iubesc mult așa cum este, mi-a fost ușor să refuz. Atunci mi s-au propus bani, aș fi devenit deci o vânzătoare de oseminte! în ciuda diversității mijloacelor prin care mi-
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
face muzică, de a comunica o afli și atunci când asculți Orchestra de la St. Martin in the Fields, celebru ansamblu londonez de muzică barocă și clasică, ansamblu a cărui geometrie variabilă se ordonează în funcție de repertoriul ales. Așa cum se face la marile case, Artexim l-a înlocuit pe indisponibilul Murray Perahia cu minunatul Christian Zaccharias. Nu pot spune că a fost un câștig, a fost o fericită salvare a situației; a fost un concert minunat, o apologie a valorilor clasicismului muzical vienez pre-beethovenian
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
întrerupt colaborarea cu postul de radio Europa Liberă, dar implicarea lor în viața culturală și politică din țară nu s-a diminuat. }in rubrici permanente la România literară și la postul de radio Deutsche Welle, telefonul lor sună aproape non-stop, casa din rue François Pinton rămîne un loc de pelerinaj pentru românii aflați în capitala Franței (tot mai mulți!), din țară sosesc zilnic, pe diverse căi (prin poștă sau prin curier) scrisori, reviste literare și cărți de scriitori mai mult sau
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
care le-au marcat tinerețea și anii exilului. Christinel Eliade, Ion Ioanid, Adriana Georgescu, Theodor Cazaban, Simone Boué sînt atinși de boli care fac dificilă comunicarea. Uneori, Monica Lovinescu trăiește o dureroasă nostalgie. Cîte o stradă veche sau cîte o casă din București ori din Paris îi dă, pentru o secundă, senzația că întoarcerea în trecut este posibilă. Rațiunea îi spune însă imediat că oamenii legați în amintirea ei de acel loc nu mai există sau sînt cu totul altfel decît
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
urmă de Jela Doina) și dezbaterile din Franța și România pentru punerea pe același plan și judecarea cu aceeași măsură a crimelor săvîrșite de fasciști și de comuniști. Dificultățile pe care le întîmpină Monica Lovinescu pentru a reintra în posesia casei părintești, chiar și după schimbarea de putere din 1996, în pofida abuzului judiciar evident căruia i-a căzut victimă mama sa, dă o idee despre relativismul sistemului juridic românesc și, în fond, despre fragilitatea democrației instaurate după căderea regimului Ceaușescu. Deși
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
sistemului juridic românesc și, în fond, despre fragilitatea democrației instaurate după căderea regimului Ceaușescu. Deși beneficiază de serviciile unuia dintre cei mai importanți avocați ai momentului respectiv - regretatul, astăzi, Doru Cosma - Monica Lovinescu trăiește un coșmar kafkian legat de această casă. Ignorînd cu cinism legea și bunul simț, fostul procuror stalinist Ion Nistor s-a instalat confortabil în casa victimei sale și pare de neurnit. Încrederea Monicăi Lovinescu în posibilitatea justiției de a i se face dreptate ajunge să tindă spre
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
unuia dintre cei mai importanți avocați ai momentului respectiv - regretatul, astăzi, Doru Cosma - Monica Lovinescu trăiește un coșmar kafkian legat de această casă. Ignorînd cu cinism legea și bunul simț, fostul procuror stalinist Ion Nistor s-a instalat confortabil în casa victimei sale și pare de neurnit. Încrederea Monicăi Lovinescu în posibilitatea justiției de a i se face dreptate ajunge să tindă spre zero, este tentată să abandoneze interminabila luptă de uzură, singura motivație pentru a-și continua demersurile este nevoia
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
i se asociază lucruri de nereprodus prin tipar. Cu Gigi Marga ajungem la numele proprii generice feminine. Unele provin de la persoane reale ca Mița Biciclista (prostituată de lux de la început de secol XX, pe numele adevrat Maria Mihăescu, posesoarea unei case de lux ce există și azi) sau ca Mafalda, ghicitoare de renume, o Mama Omida mondială. Nu știm însă cine putea să fie, dacă a fost vreodată, Baba Vișa, simbolul decrepitudinii neputincioase. Ceva ce putea să facă pînă și Baba
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparați tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana Gianfranco LONGO 13 Sul confine. Letteratura europea tra identità e alterità Leonardo TERRUSI 45 Den Bajazzo ernst nehmen? Ursula OLLENDORF 59 Îl caso Kadare e la censura nei paesi comuniști Genți PUKA 79 Îl revival dei confini: una crisi di identità (o di crescita) dei princìpi democratici Ivan SCARCELLI 93 Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și limitele procesului de "europenizare" a Estului Gheorghe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
del mondo. Tuttavia non și può sostenere che la forma del mondo sia contraddizione di sé, giacché ogni contraddizione del mondo è legată alla sua temporalità. Peraltro le circostanze storiche rivelano gli elemenți discreți del senso del mondo; în tal caso și opera una temporalizzazione del tempo. L'evento nell'accadere continuo è formă della realtà. Nell'evento che îl concetto descrive, emerge ciò-che-può-divenire, condizione probabile di una trasformazione în atto, dunque "accadere del mondo". Îl mondo, tuttavia, non è unicamente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
caldo insopportabile. Eva Mysliwic, una quacchera, era anche lei presente con me. Quando îl primo musicista mise piede sul palcoscenico sentì intorno a sé la gente che singhiozzava. Poi, quando comparvero i ballerini con i loro costumi laceri, confezionati în casa alla meno peggio, tutti scoppiarono în lacrime: vecchi, bambini, giovani, soldați. Și sarebbe potuti uscire dal teatro în barca a remi. Quelli che mi sedevano accanto mi dissero: Pensavamo che fosse tutto perduto, che non avremmo mai più riascoltato la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di quello vero, mă nel cielo stesso, per comparire oră al cospetto di Dio în nostro favore, e non per offrire se stesso più volte, come îl sommo sacerdote che entra nel santuario ogni anno con sangue altrui.In questo caso, infatti, avrebbe dovuto soffrire più volte dalla fondazione del mondo. Oră invece una volta sola, alla pienezza dei tempi, è apparso per annullare îl peccato mediante îl sacrificio di se stesso", Eb, 9, 24-26. Imprescindibile ritengo qui l'ascolto di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
essa non possa che essersi sedimentata în una ben più longue durée, risalendo șino ad Omero e Cicerone e poi alla sintesi cristiano-medievale. Non sarà în realtà superfluo persino chiedersi se davvero și possa parlare di identità europea e, în caso affermativo, în che cosa essa davvero consista: domanda quanto mai attuale e urgente, e la cui discussione esorbiterebbe certo dai limiti di questo intervento. Mapuò în realtà affacciarsi un dubbio ancor più radicale, tale da învestire la liceità stessa del
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tema, un diverso modo di approcciare la questione consiste nel ricercare le tracce dell'identità europea sub specie testuale, nel corpo concreto di opere e di fenomeni linguistici e retorici. Un esempio eminente di questo approccio è, anche în questo caso, l'Europäische Literatur di Curtius, dedicată a rintracciare i topoi (tematici o discorsivi) comuni alla tradizione mediolatina, e insomma 'i luoghi comuni che fecero l'Europa', per parafrasare îl titolo di una recensione di Cesare Segre alla traduzione italiană dell
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nell'Europa coeva; dall' altra, piuttosto che limitarsi a mettere în guardia contro le differenze pericolose, allerta îl lettore șu quelli che sono più vicini e simili a noi stessi, insomma șu coloro che dovrebbero essere gli 'alfieri' - è îl caso di dire - della nostră identità22. Și potrà aggiungere che îl protagonista sembra soggetto a un'evoluzione, nell' arco del racconto, tra i due poli evocați da Bourdieu, scorrendo cioè della mera percezione iniziale di un'alterità alla sanzione finale di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]