521,591 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Am oftat adânc atunci Când mânjit era pământul Și în cute de durere Se strivea ușor cuvântul. Am pus liniștea să doarmă În cămara cea gătită, Primenită-mi este casa Și cu flori împodobită. Am aprins și lumânarea Cu nădejdea de mai bine Toate vin și trec prin lume Cu un scop și rost anume! Am ținut în palme fruntea Când cărunta așteptare Își făcuse drum la poarta Cea zidită
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420954434.html [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
oricât de multe laude i-am aduce Tatălui-Ceresc, - Creatorul și menținătorul echilibrului în tot și în toate, - niciodată nu va fi de ajuns. Preotul Radu Botiș, pe lângă faptul că a fost ales (chemat), să-l slujească pe Dumnezeu chiar în casa Lui (Sfânta Biserică), a mai fost înzestrat cu harul scrisului și, totodată a mai fost înzestrat cu iscusința de a aduna în jurul lui oameni cu același har. Astfel, prin „slovă creștină”, într-un „glas comun”, vor rămâne spre moștenire „copiilor
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
și mai tineri, între 40 și 50 de ani. Cică e din cauza stresului. Au rămas fără slujbă, bani nu mai au, datorii au pe la bănci, cu pământul nu se mai descurcă. Sărăcie lucie. Părintele nu mai prididește, aleargă de la o casă la alta cu cetitul, apoi de la o groapă la alta. Au rămas atâtea femei vădane, că te apucă dorul de ele. Ogoarele sunt asfixiate de bălării, n-are cine să le mai muncească, câinii urlă după stăpânii lor și stau
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
din măreția grădinii lor spirituale”. Am alăturat imaginile celor două cărți întrucât ambele sunt dialoguri cu conexiuni și inflexiuni din cele mai firești, cu noduri și coduri etice, estetice și-n aproximări măsurabile. E ceva vreme de când mi-am făcut casa la marginea Infinitului, pe scara Tympului, pe treapta sărbătorii veștilor bune. Cartea aceasta este o Veste Bună atât pentru că-i o carte scrisă cu inima, spre vindecarea rănilor, cât și pentru faptul că literatura și terapia merg mână-n mână
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
Titina Nica Țene O noapte palpitanta Într-o seară frumoasă de vară, nora mea Dana, a adus-o pe nepoata Anastasia să doarmă la mine pentru prima data. Avea doi ani și trei luni. Anastasia s-a uitat lung prin casă și s-a întors către mama: - Nu tău aici, nu pică, mamă...! - Anastasia, stai cu Titina și cu bunu câteva zile și apoi vine mama și te ia. Am o problemă de rezolvat... - Nu, nu ai, nu tău aici, vleau
O NOAPTE PALPITANTĂ, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noapte_palpitanta_povestire_de_titin_al_florin_tene_1358604110.html [Corola-blog/BlogPost/342409_a_343738]
-
vleau cu tine... Era foarte legată de mama ei pentru că stătuseră acasă doi ani, conform legilor în vigoare. Noi nu aveam decât trei luni și acelea neplătite. Așa se construia comunismul.. Dana îmi spune că punctul ei de reper din casă este lustra. Cand va vedea că nu seamănă cu a lor o să plângă dar trebuie să se învețe și cu bunicii. Cu chiu cu vai mama a plecat și am rămas cu Anastasia care plângea cu foc. Era așa de
O NOAPTE PALPITANTĂ, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noapte_palpitanta_povestire_de_titin_al_florin_tene_1358604110.html [Corola-blog/BlogPost/342409_a_343738]
-
Stârnind mireasma pâinii din cuptor, A morii piatră, ca să mă strecor Prin lanul verde, crud, iarăși în mine; Ieri dimineață roua m-a trezit Când îmbăia de zor o ciocârlie, Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit, Însă un nor spre casă m-a gonit Și cât de-aproape-am fost atunci de glie; Iar ca s-ajung mai repede în sat, Într-a fântânii roată m-am rotit Și-n stropi căzuți de ploaie m-am uscat Pe lutul prispei ce l-am
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1428588894.html [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
a doua filă din calendarul anului curent, Revista Zeit vă prezintă numărul 60, peste care s-a așternut generoasă zăpada mult așteptată, bucuria fără margini a copiilor, care, aflați într-o prelungită vacanță dintre semestre, uită să mai intre în case, fascinați fiind de imensitatea albă care tronează peste întreaga noastră patrie. După cum scrie domnul Cătălin Moldoveanu în Editorial, Zăpada noastră cea de toate iernile! a sosit și aici, în țara celor care se blochează atunci când vine sezonul foarte rece. Nu știu cum
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
monștri, care, mereu flămânzi, sunt în căutare de victime. Din păcate, foarte mulți oameni le cad în plasă, chiar dacă sunt conștienți de asta. Pare că nimic nu ne mai sensibilizează, poate doar lacrimile de deznădejde ale bătrânilor sechestrați în propriile case de către zăpada ce a căzut asupra lor de curând. Cine știe? Dacă ne vom aminti că avem și suflet, s-ar putea să redevenim mai toleranți și mai buni. Învățământul are onoarea de a găzdui un articol bine întocmit, de către
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
dormi cu cineva drag, stai în câmpul lui, te liniștește, te împlinește, te pierzi, e acolo, și trebăluiește la temeiul fiiniței celuilalt ca să-i fie bine. Respiri cu el, îi simți inima bătând, florile copacilor miros a primăvară în toată casa! Și ce poate fi mai minunat decât să poți pune mâna tandru pe pieptul celuilalt, să îl ții strâns, să știi că e acolo, e viu și toți porii ți-i simți pierduți prin catifeaua pielii, apoi să te liniștești
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
divin, Trandafiri albi de zăpadă, ninge ochi aquamarin. Se aude cum respiră-n taină stelei veșnicia, Renii tulbură omătul, viscolindu-mi nostalgia. În lumina născătoare de un alb imaculat, Îmbrăcată în turquaz de un fluture-mpărat, Mă visez copil în casa decorată cu icoane, Pe-un covor de turtă dulce, lângă bradul cu saloane. Țurțuri colorați de luna mi-au pictat în glastra flori, Prăjiturile-s pudrate cu migdale de ninsori, Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi, Moș Crăciun împarte
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1418681858.html [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
că un timp nu-l va mai vedea pe Maur, o sperie pe Oana. Sigur vor râde toți colegii de liceu, că Romeo și Julieta, (porecla lor) s-au certat. N-au decât să râdă, gândi Oana. Se grăbi spre casă, mai ales că Bacalaureatul bătea la ușă.Traversă aproape în fugă parcul, în care de sute de ori se plimbase cu Maur. Pe o alee îi întâlni pe Andrei și Dana, discutând cu aprindere; - Ce-i cu voi? Vă certati
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
să explice Dana. - Cum? nu e important? mai zise Andrei cu sarcasm. -Te rog încetează, n-are rost să discutăm acum. În loc să te preocupe examenele ... Oana își luă rămas bun în grabă și trecu pe altă alee, îndreptându-se spre casă. Era prea preocupată de întâmplarea cu Maur, ca să-și mai bată capul și cu ce se întâmpla cu prietenii lor. Dar un gând îi străfulgeră prin minte. -Dacă au și ei aceeași problemă? La asta chiar nu se gândise. Oricum
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
nimic nu se întâmplase. -Nu ... nu cred, răspunsese Oana. -Recunosc, m-am purtat ca un imbecil ... dar trebuie să stăm de vorbă, în seara asta. -Chiar dacă te-ai fi purtat ca un savant, în seara asta nu ies din casă Maur. Cu puțin noroc ... mâine. -Ești foarte suparată pe mine? -Nu numai pe tine și pe mine sunt suparată. Când sunt așa ... mă simt urâtă, Maur. -Nu vorbi prostii, tu nu poți fi urâtă, iubire ... Oana ! -Nu ies din casă
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
casă Maur. Cu puțin noroc ... mâine. -Ești foarte suparată pe mine? -Nu numai pe tine și pe mine sunt suparată. Când sunt așa ... mă simt urâtă, Maur. -Nu vorbi prostii, tu nu poți fi urâtă, iubire ... Oana ! -Nu ies din casă în seara asta, tocmai ca să nu te convingi de contrariu, spusese Oana cu o undă de amărăciune în glas. -Nu poți să mă ierți, nu-i așa? Uite dacă vrei ... încercase Maur ... -Nu, te rog, nu mai spune nimic, știi
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
grele materii se nimereau în ziua următoare. Curând se rupse de gândurile ce-i frământau mintea și se sili cu toată oboseala și ora înaintată, să-și termine temele. De preocupată ce era nu auzi când fratele ei intrase în casă și încuiase în urma lui. - Ce faci tu sora mea preferată ? tocești ? ai să ajungi să porți ochelari, ascultă-mă pe mine, mai adaugă Bogdan intrând în camera sa. - Și care este problema ta ? am să port ochelari și gata... - Da
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
avea de spus, sau s-o întrebe ce avea de întrebat. Abia se luminase bine de ziuă, când Oana se spălă cu multă apă rece pe față, se îmbrăcă în costum de sport și fugi la alergare în parcul din apropierea casei lor. Nu înconjurase întreg parcul, că în urmă la o distanță apreciabilă, încă o persoană se pusese pe alergat. Auzea Oana pașii în urmă, dar nu vroia să întoarcă capul, alergând din ce în ce mai tare. Sigur că oboseala o ajunse la un
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
mâncat o singură dată și m-a usturat de două ori. Gabi, ascultătoare, întoarce foaia și citește mai departe: - Țui-ca ca-sei. - Poftiim ? sărim deodată Cătălin și cu mine și comandăm câte un pahar. După ce gustăm, cădem de comun acord: “țuica casei” merită să devină a patra cacofonie permisă a limbii române. Gabi termină de citit și până ne aduce comenzile, începe să propună diverse jocuri: - Mami, eu sunt un iepuraș, tata regele animalelor și tu mama pădurii. Nu prea înțelege de ce
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
am făcut câteva partide de biliard. Pe toată perioada concediului am comparat fluidele fierbinți din Predeal. Vinul fiert cu scorțișoară de la telescaun e mai bun decât vinul fiert cu mere de la Fulg de Nea. Dar cea mai bună este “țuica casei” fiartă cu piper. În weekend au venit pentru două zile din București a doua fată cu soțul ei. Singurii care n-au putut veni au fost băiatul, detașat pentru o lună în Suedia și fata cea mică, elevă la liceu
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
mână o sacoșă plină de cărți iar în cealată sufletul său când mi-a întins o carte iscălită cu lacrimi i-am simțit în palmă bătaia inimii parcă era a unui pui de pasare cazut din cuib am alergat spre casă și i-am făcut loc lângă colecția de îngeri. **** o poezie ce preț are v-ați întrebat vreodată cât costa o lacrimă prelinsă din sufletul trist neâțeles al unui poet daca ți-a rămas ceva mărunțiș prin buzunare nu-l
CE PREŢ ARE O POEZIE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Dorina_stoica_1401198244.html [Corola-blog/BlogPost/350471_a_351800]
-
de-au putut face aceste necuvântătoare o asemenea frumusețe de biserică ! Pe sub geana razelor le-a privit uimit cum păsările paradisului; mierle, privighetori, rândunici, lopătari, pescăruși, și ciocârlii, porumbei și pelicani și-au unit aripile iarăși pereții bisericii arătau precum casele românești construite cândva, cu mușcate în ferestre. Ochișorii lor de diferite culori străluceau de parcă icoanele pictate aveau pietre nestemate pe ele. În vârful turlei, pelicanii au prins pană lângă pană făcând o sfântă cruce să nu paotă fi atinsă nici
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
în inima bătând, Ci el curge din adâncul Cerurilor înstelate, Nevăzut fior de viață în oricare vietate. Iar când vietatea moare, se dezleagă-ntreg misterul, Căci pământul ia țărâna, pe când sufletu-l ia Cerul, Cum, spărgând un bec ce face casa de lumină plină, Sfărmat este doar becul, nu izvorul de lumină ! ,, Iată, aici este capătul drumului meu spuse unul dintre îngeri, celorlalți. Și-a înfășurat strâns aripile și a coborât deasupra unei căsuțe mici așezată pe pietre de apă de
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
este doar becul, nu izvorul de lumină ! ,, Iată, aici este capătul drumului meu spuse unul dintre îngeri, celorlalți. Și-a înfășurat strâns aripile și a coborât deasupra unei căsuțe mici așezată pe pietre de apă de culoarea nisipului de mare. Casa era albă precum zăpada iarna. Construită din scândură și lut, ferestrele erau larg deschise să poată intra soarele, luna și stelele pentru a o lumina. Copilul care cânta poezia, uneori își mai ștergea lacrimile de pe obraz. Stătea cu privirea amintirilor
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate roșii la ferestre. Pe poteca din grădină, venea băiatul ei cel drag plecat demult. În acel moment, bătrânei, i se păru raiul pe pământ; pădurea își unduia foșnetul său ca în poveștile adevărate iar pe
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
retragere Aureliană”, atât de mincinos mediatizată?! n. a.) După sângeroasa lui prigoană, Dioclețian și-a pecetluit singur soarta când s-a socotit nevrednic de domnie și când și-a dat în vileag relele urmări ale nebuniei, închizându-se între pereții unei case de rând. Or- întreb eu atunci- la ce i-a folosit lui faptul de a fi pornit la luptă împotriva Dumnezeului nostru? Fiindcă- dacă nu mă înșel- tot restul vieții Dioclețian a tremurat de frică să nu moară cumva lovit
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]