1,478 matches
-
Toate Articolele Autorului O , D O A M N E ! O Doamne, câte TU mi-ai dăruit, Cu ani în urmă nici n-aș fi gîndit ! N-am tihnă sufletească dar am bani, Nu mă mai plimb în parc pe sub castani, Dar am speranța și crezând în TINE, Copiii mei cândva, vor trăi bine ! Muncesc cu Maricica mea isteață Și adunăm cât n-am putut, o viață! Spălăm veceuri și cărăm gunoi, Să mai scăpăm în țară de nevoi. Ne-am
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_doamne_ionel_davidiuc_1341542528.html [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
VENIT! Distinsa doamnă mi-a surâs cu grație divină... asemrenea unui răsărit de soare, apoi mi-a făcut semn ca s-o urmez. Vrăjit de puterea ei de seducție, găsind propunerea Măriei Sale, ca fiind excepțională, m-am avântat pe aleea castanilor* a căror frunză broda covor minunat peste pământul reavăn, iar când am călcat pe el am simțit în suflet o părere de rău... fiindcă la fel suntem și noi sortiți de Creator ca să ne contopim cu țărna din care ne-
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
Dunării, unde zici? La Galați, acolo unde trupa (lui) Fani Tardini l-a adus, cândva, pe un domn Eminovici, cu prenumele Mihai, să își plimbe pletele - și să și le scuture - pe aleile unui oraș negustoresc, cu tei, plopi și castani - în care stă Poetul ca-n Sodoma (sperăm să se mute alături, în Gomora). Am văzut, deja, programul festivalului - și sunt mai mult decât încântat. Anul acesta, în cele șapte zile dedicate comediei (deși, personal, cred că ar trebui să
O comedie de festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/839/o-comedie-de-festival [Corola-blog/BlogPost/99900_a_101192]
-
nuci, a salutat frumos și a plecat, Omul fără inimă s-a apropiat, a scuipat și dus a fost, Geniul acestui PP stătea în pălărie, Măceșul și cu mierla erau de acord cu această realitate, Laurul și mirtul de asemenea, castanul și smochinul Erau de altă părere, au venit nucul, lumânarea, Nuca și zidul, erau neutri, maimuța a adăugat ceva inexprimabil aici, Salcia și dovleacul roșiră, ce vă mirați? Orice este posibil într-o lume mai bună. Nevăstuica, pisica erau consemnate
PURTĂTORUL DE PĂLĂRIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1481790729.html [Corola-blog/BlogPost/379887_a_381216]
-
promesso. La stanza degli ospiti puzza di fumo di sigarette e quiete. Tiro l'angolo del merletto con becchi d'inchiostro E la stradă și vede bianca e soffice Come sfilatino inzuppato d'acqua. L'aria è febbrile ove I castani și pettinano le rădici insieme Al canto del suonatore ambulanțe. Sul muro pieno di solchi e locandine da circo, Îl glicine di bronzo s'è ossidato. Solo gli uccelli liberi beccano ancoră premure Dai miei palmi unti di sciroppo di
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1424872314.html [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
Acasa > Poeme > Emotie > MERGEAM PE SUB CASTANI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mergeam pe sub castani cu pas grăbit, Sub șfichiuiri de frunze prinse-n vânt, Când o rafală a descoperit, Un rânjet de bordură ca mormânt
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1478761129.html [Corola-blog/BlogPost/376970_a_378299]
-
Acasa > Poeme > Emotie > MERGEAM PE SUB CASTANI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mergeam pe sub castani cu pas grăbit, Sub șfichiuiri de frunze prinse-n vânt, Când o rafală a descoperit, Un rânjet de bordură ca mormânt. M-am aplecat scrutând cu-ngrijorare, Sordidul adăpost pentru vecie Ce moartea-i oferise pe cărare, Eternului simbol de
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1478761129.html [Corola-blog/BlogPost/376970_a_378299]
-
ea cu-o lacrimă frivolă, Sălașul fără viață se inundă, Vărsându-și conținutul în rigolă. Doar șuierări mai aminteau cri-cri-ul, Răsfăț sonor din duse luni de vară, Iar frunze ude-nlocuiau sicriul, Măiastrului răpus lângă vioară. *** Referință Bibliografică: Mergeam pe sub castani / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1478761129.html [Corola-blog/BlogPost/376970_a_378299]
-
pe panoplii? Cine simte că vânatul are inima rănită Și-a uitat să mai respire, prins în lațul celor vii? Nimeni nu va ști vreodată, cum de dincolo de ploi Curcubeie stau să cadă peste lacrima din noi... Cum se scutură castanii și ce doare un surâs, Când e maximă tăcerea și nimic nu e de spus... Holograme rătăcite, semne-nchise-ntr-un oftat Eu și tu și toți aceia care, unde au plecat? Referință Bibliografică: Întrebări / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎNTREBĂRI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_violetta_petre_1340193778.html [Corola-blog/BlogPost/357663_a_358992]
-
Acasă > Versuri > Farmec > CASTANII Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Podoabe dulci, șoptind cuvinte, Voi, flori înmiresmate de castani, Semețe Catedrale Sfinte Ne-mbălsămați cu Mirul Sfânt De ani și ani. Pătrundeți cu blândețea
CASTANII de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1494950106.html [Corola-blog/BlogPost/340296_a_341625]
-
Acasă > Versuri > Farmec > CASTANII Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Podoabe dulci, șoptind cuvinte, Voi, flori înmiresmate de castani, Semețe Catedrale Sfinte Ne-mbălsămați cu Mirul Sfânt De ani și ani. Pătrundeți cu blândețea voastră În sufletele noastre aburinde Și-o picurați în pribegia noastră, Din vârfurile voastre-nalte, Lăcrimânde. Cu umbră caldă în buchete, De Catedrale Sfinte-ocrotitoare Și
CASTANII de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1494950106.html [Corola-blog/BlogPost/340296_a_341625]
-
Îi mângâie pe toți coroană voastră Așa de-nfloritoare. Va ofiliți,apoi, lăsând în urmă Covorul trist, potecilor virane, Iar frunzele, căzându-vă de brumă, Descoperă-n găteala lor Dulcegele castane. Coca-Ecaterina Soare, membru al L.S.R. Fil.Olt. Referință Bibliografica: Castanii / Coca Ecaterina Soare : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Coca Ecaterina Soare : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CASTANII de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1494950106.html [Corola-blog/BlogPost/340296_a_341625]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PĂTIMESC AMINTIRILE ȘI ARD Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului iubite, te caut atât în necuprinsul meu încât lăcrimează așteptarea rostogolită prin corbi și castani; sunt tot mai sărace cuvintele ce mi-au rămas, am să le strâng să-mi fie pernă când noaptea greu se reazămă de pleoape și neagră-mi crește ziua. pătimesc amintirile și ard și tot mai adânc aud cum se
PĂTIMESC AMINTIRILE ŞI ARD de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1476867613.html [Corola-blog/BlogPost/380530_a_381859]
-
Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului E frig în cămăruța cu stafii, cearșaful alb, ce ne speria atunci cand ne jucăm, stă pitit pe după draperii crezând că încă ar putea să îngrozească suflete puștii din floarea de castan. Cearșaful alb, azi e ponosit, vremea l-a mai înegrit puțin și l-a transformat în mit de sperietura din senin, o zdreanța, peste care timpul a trecut la fel ca peste sufletu-mi durut. Din albul pur, imaculat, cu
CEARŞAFUL ALB de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_visan_1495744260.html [Corola-blog/BlogPost/379488_a_380817]
-
albul florilor de mai pe un cearșaf aproape rupt mă-ntreb, tu, viața ce sperai, când în copilărie m-am temut de-o simplă zdreanța, ce în ani pe-un câmp de flori s-a așternut și pe aleea cu castani mă-ntoarce zilnic în trecut? Referință Bibliografica: Cearșaful alb / Marioara Vișan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Vișan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CEARŞAFUL ALB de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_visan_1495744260.html [Corola-blog/BlogPost/379488_a_380817]
-
am adulmecat doar miros de energie, de electricitate... Era într-o duminică albastră de vară, strălucitor de albastră când deodată toți norii cei negrii au acoperit cerul și seninătatea acelei zile de duminică... Îmi amintesc cum m-am adăpostit sub castanul bătrân și stufos... Știi tu care... Cel de lângă singura mănăstire aflată în buricul târgului, străjuită de înfierbântata și nemiloasa cale ferată... Atunci ne-am cunoscut. Tremurai de frică sau poate tremurai de frig din cauza vântului care arunca cu gheață... Un
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
am adulmecat doar miros de energie, de electricitate...Era într-o duminică albastră de vară, strălucitor de albastră când deodată toți norii cei negrii au acoperit cerul și seninătatea acelei zile de duminică... Îmi amintesc cum m-am adăpostit sub castanul bătrân și stufos... Știi tu care... Cel de lângă singura mănăstire aflată în buricul târgului, străjuită de înfierbântata și nemiloasa cale ferată... Atunci ne-am cunoscut. Tremurai de frică sau poate tremurai de frig din cauza vântului care arunca cu gheață... Un
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
până la capăt, unde stăteau evreii la tejghele stradale, cu acareturi, apoi, cale întoarsă până la vale, la Policlinica veche, în lungul bulevardului și înapoi... Romantice amintiri, într-o seară de toamnă, pe bulevardul vechiului Buhuși, ca un coridor pe sub tei și castani fără frunziș. Neuitată amintire cu artista Doina Badea, rămasă de atunci în sufletul meu! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Doina Badea. Amintirea nu trebuie așezată sub lințoliu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1406697068.html [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
de-aș fi, Genele ți-aș săruta. Cînd dureri te-or copleși, Obrazul,blând, ți-aș mângâia!... Dac-aș fi arc de vioară, Poarta de ți-ai fereca, Aș sclipi seară de seară, Ți-aș deschide inima!... Floare albă de castan La fereastra ta de-aș fi, M-aș prinde ram cu ram, În sufletu-ți m-aș cuibări!... Dac-aș fi floare de mac, Dintre spice adunată, Știu: atunci ți-aș fi pe plac! Aș arde ca niciodată!... Referință Bibliografică
DAC-AȘ FI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1434480624.html [Corola-blog/BlogPost/374804_a_376133]
-
la o răscruce de sentimente franțe, de strigate la cer, să te aștept acolo, în mijlocul drumului, neștiind de ce vii, de unde, sau cine te-a trimis. spune-mi , ce simți când știi că te visez? în nopți cu luna plină și castani înfloriți, cu tâmpla așezată ușor pe vorbele tale, cu frica să nu strivesc vreo șoaptă, să le aud până în zori, neștiind de ce te ascult iar și iar... de mă găsești în gândurile tale, ce simți, când știi că îmi e
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
să te aștept,la o rascrucede sentimente franțe,de strigate la cer,să te aștept acolo,în mijlocul drumului,neștiind de ce vii, de unde,sau cine te-a trimis.spune-mi , ce simticand știi că te visez?în nopți cu luna plinasi castani înfloriți,cu tâmpla așezată usorpe vorbele tale, cu fricasa nu strivesc vreo șoaptă,să le aud până în zori,neștiind de ce te ascultiar și iar...de mă găsești în gândurile tale,ce simți, când știi că îmi e teamă?teamă de
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > NOROC NESPERAT NUVELA Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului NOROC NESPERAT Într-o luni, după-amiază, familia Roșca se adună în locuința de pe strada Castanilor. Mihai, capul familiei, bărbat de patruzeci și cinci de ani, cu părul aproape încărunțit, Elvira, nevastă-sa, o femeie plinuță, de vârstă apropiată de a soțului, băiatul, Adrian, student în anul întâi la Electrotehnică. Apartamentul, modest, ar fi necesitat îmbunătățiri
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1483805001.html [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
-i decât o soluție salină, cam nouă la sută clorură de sodiu, dacă nu mă înșel... Seara ne plimbam pe faleza care era plină de vilegiaturiști veseli și bronzați. Luna își prelungea palida lumină peste băncile adăpostite în umbra unor castani bătrâni și discreți. Mi-a plăcut metafora și am repetat-o cu plăcere. - Tinere, m-a apostrofat Emilian. Luna asta a ta nu luminează de loc, e un satelit inert, un bolovan uriaș care reflectă impasibil cea ce primește de la
SCHIŢE UMORISTICE (41) – ANASTOMOZA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1475886480.html [Corola-blog/BlogPost/340449_a_341778]
-
Constanța, care începea în șoseaua Chitilei și se termina în celălalt capăt, la calea ferată. Era așa de frumoasă strada noastră că, în mintea mea, ăsta era tot Bucureștiul. De la un capăt la altul, pe amândouă trotuarele erau tei și castani bătrâni, încât crengile lor ajungeau de se confundau între ele și umbreau toată strada, ca într-o pădure. Toate casele aveau gardurile înalte și pe fiecare poartă, dacă nu scria “câine rău”, era în mod sigur o plăcuță cu un
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
să fac un ocol, să trec prin fața ei. Tot cartierul îi spunea “Costeasca“, dar nu am știut niciodată de unde îi venea numele. Era o clădire mare, cu două etaje, cu mai multe intrări și înconjurată de o curte plină de castani. Mami îmi cumpărase ghiozdanul din carton maron, caietele, abecedarul și uniforma cu două șorțulețe albe. Era fericită și aștepta prima zi de școală mai mult decât mine. Am fată mare!” îmi spunea în fiecare zi. Nu înțelegeam de ce mă vedea
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]