284 matches
-
ce mult mi-ar curge ochii după ea și ce aș mai aborda-o într-o noapte în fosă, dacă n-ai fi dumneata. Știi ce mi-a zis? Pe mine nu va mai pune nimeni mâna. Numai și numai castelanul Mihai. Nici măcar soțul meu nu va mai pune mâna. Baliverne... - făcu Gerard mai mult decât plictisit, părându-i-se că scena de față s-ar fi petrecut în urmă cu zeci sau chiar cu sute de ani. Nicio balivernă, amice
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că scena de față s-ar fi petrecut în urmă cu zeci sau chiar cu sute de ani. Nicio balivernă, amice. Uite-așa își dezvelea câte un picior până sus de tot și mângâindu-l, zicea: Vezi acest picior? Numai castelanul Mihai îl va mai mângâia până sus de tot. Apoi își lua sân cu sân, zbătându-i-se, de parcă nu mai avea aer, pe sub bluza turcoaz, în căușul palmei și zicea din nou: Îți imaginezi ce sâni nărăvași am, Valy
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
sus de tot. Apoi își lua sân cu sân, zbătându-i-se, de parcă nu mai avea aer, pe sub bluza turcoaz, în căușul palmei și zicea din nou: Îți imaginezi ce sâni nărăvași am, Valy? Ei bine, să știi că numai castelanul se va juca cu ei și-i va strivi și numai el le va săruta cireașa sfârcurilor. Tot ce vezi în fața ta, cap, gât, picioare, umeri, tălpile picioarelor, etc. aparținând trupului meu, sunt din acest moment, ale castelanului. Și știi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că numai castelanul se va juca cu ei și-i va strivi și numai el le va săruta cireașa sfârcurilor. Tot ce vezi în fața ta, cap, gât, picioare, umeri, tălpile picioarelor, etc. aparținând trupului meu, sunt din acest moment, ale castelanului. Și știi de ce? Știi ce-a zis ea? Foarte simplu: pentru că numai el, castelanul Mihai, a băgat pe dracu' în mine. Numai el a reușit să mă bage-n draci. Orice aș face, pe el n-am cum să-l
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
el le va săruta cireașa sfârcurilor. Tot ce vezi în fața ta, cap, gât, picioare, umeri, tălpile picioarelor, etc. aparținând trupului meu, sunt din acest moment, ale castelanului. Și știi de ce? Știi ce-a zis ea? Foarte simplu: pentru că numai el, castelanul Mihai, a băgat pe dracu' în mine. Numai el a reușit să mă bage-n draci. Orice aș face, pe el n-am cum să-l mai părăsesc. E al meu. E numai al meu! Se înșeală - răspunse Gerard - și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
iubitule, te pup de treizeci de mii de ori și jumătate. Și eu mă bucur - îi răspunde vocea de bărbat chiar dacă la capătul iubirii nu ne poate aștepta nimic altceva decât moartea, doamnă contesă... Nu există iubire fără moarte, domnule castelan. Nu dumneata o spuneai de atâtea ori? Și moartea, iubito, la urma urmei e o iubire... Și încă ce iubire... Și încă ce iubire... Și încă ce iubire... Și ecoul acestor cuvinte părea că făcea loc ușor și tot mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tîrziu, spuse el. E cineva acolo. Auziseră zgomotul Înfundat al unei uși ce se Închidea. — Ce-o să urmeze? Întrebă Rowe. Îi veneau În minte crîmpeie fără legătură din Micul duce. Pe vremuri, continuă el, se obișnuita să li se trimită castelanilor o somație să se predea. — Taci, te rog! șopti ea. Ne ascultă... M-am plictisit de jocul ăsta de-a șoarecele și pisica. Nici măcar nu știm dacă e cineva În bucătărie. Încearcă să ne sperie cu zgomote de uși ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
povestirii, D. Mason dă următoarea explicație, referindu‑se la M. Hamidulah: „S‑au adăugat nouă ani, pentru a se stabili un echilibru Între anii lunari și cei solari“. În ce privește povestirea Oglinda necunoscutului, trebuie spus că adepții spiritismului, deci și doamna Castelan, au considerat acel fapt divers strict autentic. Un caz analog va fi expus și de cunoscutul astronom Camille Flammarion (1842‑1925), scriitor nu mai puțin faimos al operelor Pluralitatea luminilor ivite sau Necunoscutul și puterile naturale. În opera Necunoscutul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
memorie, criminalul să fie descoperit. Această Întâmplare va fi pomenită În volumul al doilea al memoriilor sale și de domnul Garron, inspector de poliție pensionar, de a cărui obiectivitate și lipsă de imaginație nu ne Încumetăm să ne Îndoim. (I. Castelan, Spiritismul, p. 154.) „Povestea cu maestrul și discipolul“ va fi pentru prima oară publicată Într‑un număr estival din mensualul literar Književna reć a anului 1976, În care este vorba despre ceva absolut previzibil psihologic și anume despre „o Îndelungată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
tăeat pă domn în malul Jiiului și au scăpat ei dă moarte." O nuvelă a lui Alexandru Ivasiuc, Corn de vînătoare, narează la rîndul ei o "farsă" cinegetică, plasată în decorul Maramureșului istoric. Trufașul Mihai de Giulești, comite de Doboca, castelan de Hust și cancelar al coroanei, îi invită la o vînătoare pe contele Bethlen și pe tînăra lui soție. Venirea contesei "era o victorie politică a cancelarului, pentru principele său și pentru el personal, pentru că pieirea neamului ei, uciderea fratelui
Epistolă către Odobescu (XII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7574_a_8899]
-
slujirea în regatul artelor. în calitate de intendent al Operei din Budapesta, își fructifică talentul de scenograf, arhitect, pictor și e promotorul entuziast al - pe atunci puțin cunoscutului - Bâla Bartok. Mare parte din însemnata sa operă literară apare sub pseudonimul Kisban Mikl6s, „Castelanul de la Bonțida" retrăgîndu-se cu modestie în spatele acestui anonimat care va fi totuși deconspirat odată cu tot mai impresionanta amploare a creației sale literare, girată de asidua apreciere a marilor contemporani, ca Endre Ady sau Kuncz Aladâr. Contele se stinge din viață
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
Daniel Corbu Începusem să mor. Muream încet în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare secundă. Consultam tomurile sănătății și ale bolilor lumii zeci de tratate ale trecerii cărți despre regi glorioși gladiatori, cruciați, castelani și celebre madone, șamani, zoroaștri, exploratori, prinți ai curajului și papi intermediari ai Bunului Dumnezeu și din fiecare se înălța ca un abur abia perceptibil revoltătorul firesc așa cum din adâncul materiei nimicul. Începusem să mor vizibil. Îmi spuneau iubitele prietenii
Topirea (Începusem să mor prea devreme) by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/2959_a_4284]
-
cultură și pentru cultură, Petru Movilă a considerat Colegiul din Kiev cea mai însemnată realizare a sa, lăsându-i prin testament importante valori materiale: cincizeci și cinci de mii de zloți, datoria pe care o avea Adam Kisel din Brusilov, castelan de Kiev; două zeci de mii de zloți, contravaloarea moșiei cumpărată de Petru Movilă; bani gheață în sumă de șaizeci de mii de zloți polonezi și mitra de argint aurit; întrega bibliotecă în diferite limbi; toate clădirile Colegiului cumpărate de
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
aceea cu aurul, precedată de scorneala despre legătura dintre Magistrat și târfa de Caravella. Mai ales că la Domeniu - mai mult niște ruine, în coasta muntelui, locuite, de un sfert de veac, doar de către Intendent - s-a întors, se pare, Castelanul. O chestie nebuloasă, fiindcă nimeni, de peste șapte ani, nu l-a mai văzut pe Intendent de aproape. Se spune că, în taină, venise un altul în locul său și chiar că se perindaseră mai mulți; la rândul lui, Castelanul era tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
se pare, Castelanul. O chestie nebuloasă, fiindcă nimeni, de peste șapte ani, nu l-a mai văzut pe Intendent de aproape. Se spune că, în taină, venise un altul în locul său și chiar că se perindaseră mai mulți; la rândul lui, Castelanul era tot un necunoscut: locuia, din copilărie, pe o insulă sau într-o altă țară, era un fel de legendă fără cap și fără coadă; tatăl său, Clarvăzătorul, îl trimisese departe, la mii de kilometri, pentru că - asemenea Astrologului, peste ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o altă țară, era un fel de legendă fără cap și fără coadă; tatăl său, Clarvăzătorul, îl trimisese departe, la mii de kilometri, pentru că - asemenea Astrologului, peste ani - prevăzuse dezastrul Stațiunii și vroia, astfel, să-și salveze urmașul. Cel plecat - Castelanul, cum dintr-o nevoie de romantic îl numeau localnicii - urma să fie inițiat în stăpânirea forțelor telurice. Trebuia, la întoarcere, să salveze Stațiunea. Sau, dimpotrivă, să o distrugă, împlinind astfel profeția părintelui său și a Cititorului în stele. Făcându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Acolo unde lipsește, nu poate fi nici curățenie, nici liniște. O comunitate, fie cât de mică, are nevoie de siguranță, de pace; cineva trebuie să vegheze. La Domeniu voi merge chiar eu. Mă vor însoți Doctorul și Șeful Gărzilor Reunite. Castelanul a venit pe drumul ce taie peste munte, s-a ferit, înseamnă. Pentru aprovizionare, Intendenții, înlocuiți mereu pe ascuns, tot pe acolo au trecut, douăzeci și ceva de ani: un model de discreție. Nici Castelanul nu se dezminte; la rangul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Doctorul și Șeful Gărzilor Reunite. Castelanul a venit pe drumul ce taie peste munte, s-a ferit, înseamnă. Pentru aprovizionare, Intendenții, înlocuiți mereu pe ascuns, tot pe acolo au trecut, douăzeci și ceva de ani: un model de discreție. Nici Castelanul nu se dezminte; la rangul său, putea să vină la lumina zilei, nu noaptea, cum zice un pădurar că l-ar fi zărit. Poate era chiar Intendentul, ultimul. Nimeni nu mai știe cine cum arată, un haos! Îmi stau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
spațiu desenat; opt palme de-a lungul și vreo cinci de-a latul... Două coli de ambalaj așezate una lângă alta. În final, când le vei strânge, vei împacheta în ele un oraș fantomă. FILOZOFUL... ROMANCIERUL. Am născocit povestea cu Castelanul: de neînțeles pare faptul că acesta chiar a venit! Un act de premoniție: sunt din ce în ce mai convins că pot manevra întreaga Stațiune. Îi voi scrie CRONICA așa cum vreau eu. Așa cum merită locul. Oamenii. Castelanul nici nu l-a băgat în seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fantomă. FILOZOFUL... ROMANCIERUL. Am născocit povestea cu Castelanul: de neînțeles pare faptul că acesta chiar a venit! Un act de premoniție: sunt din ce în ce mai convins că pot manevra întreaga Stațiune. Îi voi scrie CRONICA așa cum vreau eu. Așa cum merită locul. Oamenii. Castelanul nici nu l-a băgat în seamă pe Magistrat. A vorbit cu acesta prin Intendent. Altul; cel de dinainte - al nu știu câtelea! -, aproape nevăzut ani de-a rândul, a plecat în zori. Se petrece ceva care îmi scapă. Iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ani de-a rândul, a plecat în zori. Se petrece ceva care îmi scapă. Iese din scenariu. Nici Magistratul nu pricepe totul; și nici nu poate să forțeze prea mult lucrurile: Domeniul nu intră în perimetrul Stațiunii. Și-apoi, ascendenții Castelanului în linie bărbătească - cel puțin cinci generații - au fost oameni neobișnuiți. S-au ocupat cu alchimia, cu profețiile, au făcut parte din societăți secrete. Femeile deslușeau viitorul anterior. Castelanul, când era de-o șchioapă, îndoia lingurițele cu privirea. Distingea culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mult lucrurile: Domeniul nu intră în perimetrul Stațiunii. Și-apoi, ascendenții Castelanului în linie bărbătească - cel puțin cinci generații - au fost oameni neobișnuiți. S-au ocupat cu alchimia, cu profețiile, au făcut parte din societăți secrete. Femeile deslușeau viitorul anterior. Castelanul, când era de-o șchioapă, îndoia lingurițele cu privirea. Distingea culori cu buricul degetelor. Spărgea - c-un țipăt - geamurile. Trimiterea lui într-un loc ferit - de către părintele său - a fost mai mult o îndepărtare; hotărârea a venit după ce odrasla, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
împușcătură. O superimagine ce va cuprinde - totodată - forma și culoarea Timpului. ...Stațiunea poate fi stocată, ca poveste, într-un fir de nisip; cristal de siliciu sau chip, în termeni tehnici. De praf. MAGISTRATUL. Peste câteva zile, îl voi invita pe Castelan să viziteze Stațiunea. Molima e aproape stinsă; mai sunt semnalate ici-colo, vagi indispoziții, pentru care se fac tratamente la domiciliu. Psihoterapie mai mult. Se stă de vorbă serios cu fiecare pacient; trebuie să priceapă, înainte de toate, că boala e produsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
li se dă drumul încă, ar contamina din nou așezarea; dacă ar pleca de tot, molima s-ar întinde și în Regat. Nu vreau așa ceva în preajmă. Și mai prevăzător, un consilier m-a sfătuit să nu-l invit pe Castelan până nu se mai potolește lumea, prea s-au petrecut multe în ultima vreme, se simte o încordare. Asta e părerea lui de funcționar stupid și fricos: se gândește cum să-și păzească scaunul, capul - fiindcă multe s-ar rostologi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Eremitului. Sau o să fie internat. Chestia cu rabia nu s-a terminat. Toți adversarii Magistratului, dacă nu se potolesc, vor ajunge, în cel mai bun caz, pacienții Lazaretului: Doctorul abia așteaptă. Face niște experiențe acolo; un vândut. Curioasă e revenirea Castelanului... Domeniul e o ruină, nelocuibil; a rămas întreg numai donjonul... Cred că, la mijloc, e tot mâna Magistratului. A adus pe cineva, un fel de uite-l-nu-e, încercând, astfel, să abată atenția oamenilor de la prigoana pe care - cinic - o numește carantină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]