1,043 matches
-
deschis oficial în cursul lunii septembrie. Pe teritoriul actualului cartier Celei din orașul Corabia, se găsește cetatea Sucidava, important centru militar și economic al tribului geto-dacic, sucii. În urma cucerii romane, în apropierea asezării civile, în timpul împăratului Aurelian a fost ridicat castrul ce a servit doar ca garnizoană militară. Ulterior, împăratul Constantin cel Mare a refăcut fortăreața și a legat cele două maluri ale Dunării printr-un pod de piatră de aproape 2,5 km lungime, dând astfel posibilitatea de mișcare trupelor
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
mult în lungime podul contruit la Severin de Apolodor din Damasc în timpul înpăratului Traian, a fost distrus în timpul năvălirii hunilor, pentru a împiedica astfel mișcarea trupelor romane între cele două cetăți în vederea susținerii efortului militar comun. Astăzi nu departe de castru, mai există doar ”picior” al podului ce unea odată cele două maluri ale Dunării. Începem vizitarea castrului roman pășind de-alungul zidurilor de piatră cu grosimi ce ajung la 2 m, având din loc în loc, turnuri de apărare cu secțiune în
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
în timpul năvălirii hunilor, pentru a împiedica astfel mișcarea trupelor romane între cele două cetăți în vederea susținerii efortului militar comun. Astăzi nu departe de castru, mai există doar ”picior” al podului ce unea odată cele două maluri ale Dunării. Începem vizitarea castrului roman pășind de-alungul zidurilor de piatră cu grosimi ce ajung la 2 m, având din loc în loc, turnuri de apărare cu secțiune în arc de cerc dar și cu secțiune pătrată și urmând traseul amenajat și pătrundem în cetate prin
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
recomandăm Ce poate face o tânără din Bucovina cu un simplu cont de Facebook. „Am un vis, îl puteți numi unul mare...” Este impresionat să vezi, cum, după sute de ani, cărămida arsă și cimentul folosit de romani la construcția castrului, au rezistat trecerii timpului fără a-și dezvălui cercetătorilor secretul. Așa cum ne explica ghidul nostru, vechea cetate își păstrează încă secretele de construire, compoziția liantului folosit la ridicarea masivelor ziduri nefiind nici astăzi cunoscută, astfel încât în porțiunile de zid restaurate
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
cercetătorilor secretul. Așa cum ne explica ghidul nostru, vechea cetate își păstrează încă secretele de construire, compoziția liantului folosit la ridicarea masivelor ziduri nefiind nici astăzi cunoscută, astfel încât în porțiunile de zid restaurate se poate distinge clar materialul folosit. În cuprinsul castrului roman sunt restaurate principalele obiective descoperite în cursul diverselor etape de săpături arheologice: complexul gospodăresc (extrem de important căci atestă trăirea pe aceste meleaguri de mai bine de 5000 de ani), bazilica paleobizantină, fântâna secretă, clădirea cu hyipocaust, fiecare dintre ele
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
o țesătură de in, reprezintă un unicat în Europa. Însă, principala atracție a sitului arheologic rămâne fără îndoială ”Fântâna secretă”, a cărui ingeniozitate constructivă o face unică în Europa, construită în timpul Împăratului Iustinian. Răspunzând nevoii de asigurare cu apă a castrului, în caz de război, într-o zonă în care solul nisipos nu permitea săparea fântânilor la adâncimea la care se găsea apa, fântâna secretă, este de un puț aflat la 18 m adâncime, situat la 14 m în afara zidurilor castrului
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
castrului, în caz de război, într-o zonă în care solul nisipos nu permitea săparea fântânilor la adâncimea la care se găsea apa, fântâna secretă, este de un puț aflat la 18 m adâncime, situat la 14 m în afara zidurilor castrului, la care se putea ajunge coborând pe o scară de lemn construită în plan înclinat cu o lungime de 26 m. Descoperită în anul 1958, din lipsa fondurilor, fântâna a fost zăvorâtă și abia în anul 1968 a fost restaurată
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
de cărămidă așa numitele ”pilae” ce susțineau pardoseala camerei, încălzind-o. Se presupune că aceasta a aparținut unuia dintre comandanții garnizoanei. Anul 1977 a fost se pare un an în care săpăturile arheologice au scos la iveală multe din secretele castrului, căci tot atunci a fost descoperită și Bazilica paleobizantină. Ansamblul este compus dintr-o navă dreptunghiulară și un altar, în interiorul său fiind găsite șase morminte. Interesant este faptul că în într-unul dintre aceste morminte a fost descoperit un schelet
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
dreptunghiulară și un altar, în interiorul său fiind găsite șase morminte. Interesant este faptul că în într-unul dintre aceste morminte a fost descoperit un schelet având 1.97 m, o înălțime considerabilă pentru acele timpuri. Lăsăm în tăcerea amiezii bătrînul castru și ne îndreptăm spre ieșire, urmând conturul zidurilor castrului roman în piatra cărora, sunt zidite din loc în loc, spre neuitare și bună păstrare, fragmente de coloane și cărămizi în carnea cărora timpul sapă nemilos. Parcă dorind să ne arate că
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
morminte. Interesant este faptul că în într-unul dintre aceste morminte a fost descoperit un schelet având 1.97 m, o înălțime considerabilă pentru acele timpuri. Lăsăm în tăcerea amiezii bătrînul castru și ne îndreptăm spre ieșire, urmând conturul zidurilor castrului roman în piatra cărora, sunt zidite din loc în loc, spre neuitare și bună păstrare, fragmente de coloane și cărămizi în carnea cărora timpul sapă nemilos. Parcă dorind să ne arate că mai sunt multe întrebări rămase fără răspuns, câteva capiteluri
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
această incursiune în istorie și vă invit să nu ezitați să-i treceți pragul. Și pentru că se tot vorbește despre patriotism, nu pot părăsi Cetatea Sucidava și Cartierul Celei, fără a vă spune că în imediata apropriere a intrării în castrul roman se află bustul revoluționarului pașoptist Radu Popa Șapcă. Trebuie să veniți să vizitați cetatea Sucidava și să-l ascultați și pe nea Gică Șapcă ”a șasea generație de la Popa Șapcă”, vorbind despre aceste locuri și despre faptele înaintașului său
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei by https://republica.ro/am-intrat-intr-o-cetate-despre-care-nu-stiam-mai-nimic-si-un-ghid-extraordinar-m-a-facut-sa-ma-indragostesc [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
Aprinzând Făclia, Dorul neclintit. Străjuiau pe creste Dacii, ca o oaste M-am simțit că Munții, O Piatră, m-am simțit... Port în centrul frunții Mirul Gliei noastre, Soarele, divinul, În piept mi-a răsărit. În străfundul firii Se dărâma castre Și în ochii minții Glorie eternă, Dacia renaște! Antonela Stoica 11 Decembrie 2016 © Referință Bibliografica: ETERNĂ, DACIA / Antonela Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173, Anul VI, 12 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Antonela Stoica : Toate Drepturile
ETERNĂ, DACIA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Antonela_Stoica.html [Corola-blog/BlogPost/340486_a_341815]
-
să zboare în ținut arid! pasăre involtă cântă și te du aurul acu' naște în recoltă curba de milenii a făcut popas oamenii la denii mai curați, un ceas plouă cu arome pline de dezastre peste două Rome, peste două castre Referință Bibliografică: Plouă cu arome / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PLOUĂ CU AROME de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ploua_cu_arome.html [Corola-blog/BlogPost/355466_a_356795]
-
ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici și-a avut reședința și castrul la „Amboglana (Comboglana)” timp de două secole. De reținut că Steagul cu dragon s-a impus ca semn militar și în cadrul trupelor romane din alte provincii ale Imperiului Roman. Apoi, cea mai veche biserică românească din Abrud (jud. Alba) din
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
pilde poetastre, Geaba și sfeștania, Votul pildei mamii voastre...! Voi fugi-n Albania... Pe meleagurile noastre - A cobit Urania - Vin și vremuri mult mai proaste, Dar întâi campania... Ca un astru între astre - Mamii lui grijania, Doctor Ciomu să îl castre...! - Se-nălță gâjgania... Viețile de robi, sihastre, Ani și bani Ponta ni-i ia, Cățelandrul de fiastre...! Retreziți Golania! Referință Bibliografică: Dar, întâi campania... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de
DAR, ÎNTÂI CAMPANIA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1413575954.html [Corola-blog/BlogPost/379541_a_380870]
-
cum dominația română în Insulele Britanice (43 - 407) a însemnat guvernare, nu măcelărirea sau alungarea celților/britonilor găsiți aici și exploatare a resurselor naturale, nu doar jefuirea și împodobirea vilelor din Italia. Armata română, când nu luptă, construia drumuri, poduri, castre. Nu-și construiau castele personale, nu biciuiau sclavii pe când ei stăteau la o băuta. Armata muncea și civiliza teritoriul nou cucerit. Au adus gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a populației, încât până și constructorii
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1483018592.html [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
Chișinău, 1909); Gramatică românească, București, (sec.XIX). O vitrină este rezervată personalităților rucărene: Mihail Lungianu, Victor Slăvescu, Tudor Mușatescu și Ion Barbu. În rafturi separate se păstrează câteva piese geologice din colecția geologului rucărean Radu Muțiu și câteva materiale de la castrul roman de la Scărișoara (Rucăr). Foarte interesante sunt schițele genealogice a 54 de moși cu descendenții lor, unele din ele datând cu începere din secolul al XVIII-lea. Aici se păstrează și Catagrafia satului Rucăr, din anul !838 cu 375 de
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
muzeu istoric. Așezare dacică, centru al dacilor apuli, Apulum, în epoca romană a devenit municipiu, apoi, colonie. Pentru Dacia romană, a fost un important centru economic, administrativ, politic și militar, reședință a guvernatorului Daciei Superior și apoi al Daciei Apulensis. Castrul de la Apulum adăpostea Legiunea a XIII-a Gemina. Viața orașului a continuat și după părăsirea Daciei de către administrația romană. În Evul Mediu timpuriu, secolele 9-10, a devenit centrul uneia dintre formațiunile statale romano-slave de pe valea Mureșului, orașul fiind numit Bălgrad
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
precis pe vremea lui Mircea cel Bătrân care la 20 mai 1388, când domnitorul dăruiește mânăstiri Cozia și satul Călimănești, “ dar dovezile arheologice ne duc până în epoca statului dac. Romanii, după cucerirea Daciei au durat în apropierea localității Călimănești două castre cu băi termale. Este de presupus că localitatea Călimănești s-a înjghebat prin secolele V-VII., d.H.,când obștea daco-romană, care avea o mare întindere, a început să se destrame, formându-se comunități în jurul unor căpetenii cum au fost: Căliman
MIRAJUL OLTULUI -REVISTĂ DE CULTURĂ A ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/_mirajul_oltului_revista_de_cultura_al_florin_tene_1338967183.html [Corola-blog/BlogPost/358194_a_359523]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CU LUNA STAU LA CINĂ Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-arcada înnoptării, în tainicele castre, Zvâcnește libertatea și-n trecerea-i barbară Aleargă herghelia prin stepele albastre; Vin cai să se înfrupte din pajiștea stelară. Foșnește libertatea în temeri infirmate, În colb de stele-i ceasul, secunda e orfană; Cad hamuri de lumină prin coamele
CU LUNA STAU LA CINĂ de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1446799677.html [Corola-blog/BlogPost/373157_a_374486]
-
Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Azi-noapte-am stat de vorbă cu florile de crin la margine de vreme ca-ntr-un cavou de piatră ce îl ascunde-n pântec un castru bizantin obișnuit cu lipsa lăsărilor la vatră. Azi-noapte-am prins de veste ca vindecat de vrajă că cei fugiți din lume și din istoria firii nu-s dezertori nemernici ci sfinți ce stau de strajă cu flori de crin în mână
FRESCĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1438342078.html [Corola-blog/BlogPost/370337_a_371666]
-
25. În același timp se preocupă pentru promovarea învățământului în limba națională și apoi, militând ca părinții să-și trimită copiii mai întâi la școala națională și apoi după amiaza, la cea grecească 26. În timpul liber întreprinde cercetări arheologice la castrul roman Drobeta și la cetatea medievală a Severinului luând măsuri pentru consolidarea unor ziduri amenințate cu prăbușirea 27. Din cauza bolii de plămâni, a condițiilor materiale grele precum și al atmosferei nefavorabile create în jurul său de criticile ascuțite însă drepte, Grigore începe
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
Îmi iau răgaz o slova să iți scriu Chemările pornite, cu speranța, Catre nemărginiri și ape-nvolburate Vor fi cerute martore-n istanța De vor răgaz pentru eternitate Imaginând călătorii spre astre Privind albastru-roșu la apus Voi contemplă când numeroase castre S-or mistui în secol descompus Cu toți visăm și căutăm iubire, În obsedantul veac, fără răspuns, Vom savură plăceri și împlinire La ordinul divinului ascuns Aș vrea, de pot, să te-nsoțesc în zbor Spre spații colorate în azur Să
SECUNDELE ÎN LOC VREAU SĂ OPRESC de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1443742116.html [Corola-blog/BlogPost/368138_a_369467]
-
venea de la București am pornit la drum. Trenul ca un șarpe fosforescent aluneca cu viteză într-un sacadat marcând secundele ce se scurgeu. Oprind în Gara Gherla am discutat între noi despre istoricul acestui oraș unde au fost descoperite urmele castrului roman în care au staționat Ala II Gallorum et Pannoniorum, oraș atestat documentar la 6 ianuarie 1291, menționat ca nume Gerlahida. Ne-am adus aminte că aici trăiesc și scriu doi prozatori T. Ungureanu și I.Dămăcuș. Părăsind gara, acceleratul
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligii_scriitorilor_cand_amint_al_florin_tene_1353230297.html [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
foișoarele unde cântă odată fanfara militară, portul popular - splendida îndeletnicire a oamenilor, forma de transmitere a unui meșteșug aparte, chiar unic în zonă. Nu am uitat binenteles locurile pline de istorie, monumentele, mănăstirea Cozia, masa lui Traian, Schitul Ostrov, bisericile, castrul român de la Bivolari și drumul care străbate șerpuind un defileu sălbatic dar mai ales pitoresc, săpat în stâncă încă de pe vremea românilor. Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost insula paradisiacă Ostrov, formată de cele două
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]