37 matches
-
și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! Ca mai În vârstă În litere, științe și arte, eu stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-am ridicat de la masă, pe la zece fără
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii sunt Însă nu pur și simplu gurmanzi, ci bulimici, variante multiplicate ale unui monstruos Flămânzilă. Tanti
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
are. Quis est sine peccato? Pe lângă feluritele bucate, amestec de finețuri gastronomice occidentale (camembert, supă de clapon cu patèle, patricieni la grătar, cașcaval, tort etc.) și de mâncăruri cu specific balcanic-oriental (ghiuden, chifteluțe marinate cu tarhon, ciorbă de schimbea, ciulama, cataif etc.), lista băuturilor eroilor lui Caragiale - În diferitele situații În care se află - e aproape la fel de variată: bere, mastică, vermut (franțuzesc), șampanie (Pommery extra-sec frappé), lichioruri, curaçao („triplesec”) coniac, pelin, Țuică, marsala / vin (alb, negru), macmahon, mișmaș, bragă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
femei, Chira și mama ei, sunt frumoase, cu părul până la călcâie, cu ochii ca abanosul, scutite de grijile gospodăriei iar timpul îl foloseau pentru a se odihni, a-și valorifica frumusețea pentru primirea curtezanilor cu mâncăruri selecte, cu siropuri, lichioruri, cataifuri, sarailii, cafele, cu muzică și dansuri. Curtezanii, turci, greci și români, dornici de petreceri unde se beau lichioruri, se dansa în acompaniamentul ghitarelor, tamburinelor și castanietelor, se distrau în compania celor două femei. Când aflau, tatăl și fiul îi fugăreau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
compromis morală, dar și, pe de altă parte, la clanurile familiale colorate și gureșe, la bizarerii fizice și psihice, la destine romanești, la kitsch, la răsfățuri orientale și la neseriozitatea reconfortantă. În paginile sale, găsești ișlerul la aceeași masă cu cataiful. Mutările dintr-o locuință în alta, nenumăratele personaje secundare și ciudate care invadează pagina (puține celebre, ca Blaga, Ștefan Bezdechi sau Țuțea), prietenii fără nume, reținuți de câte o amintire nostalgică, au această dublă culoare, de nord și sud laolaltă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pofteau să mă înfrupt din câte ceva bun gătit de femeia uriașă („uriași“ erau, de fapt, amândoi: Philemon și Baucis). Și rodiile, și năutul, și stafidele mari cât banul le-am descoperit la Galați, ca să nu mai vorbesc de baclavale, sarailii, cataifuri, trigoane (baclavale de toată splendoarea pregătea și mama-mare, ce-i drept), de care gemeau cofetăriile - eu veneam de la ișlere, de la doboș, de la savarine, de la cremșnituri, ștrudele și indiene, și, dacă dam de vreunele aici, mi se părea că le adusesem
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care ți se topesc în gură și ale căror rețete sunt mai bine păzite decât un secret de stat, cocteiluri de înghețate cu fructe confiate, Café Glacé sau Coupe Jack, amestecate cu alcooluri aromate, cu coniacuri sau rom și frișcă, cataifuri și savarine imense, baclavale și sarailii atât de dulci încât trebuie neapărat să îți clătești după orgasmul culinar gura cu un juice de portocale proaspăt, abia stors, sau cu un ceai rece, cu gheață și sirop. În fiecare zi, grupuri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
masa săracului, ca și a bogatului. ...„Vinul care Înveselește inima omului și pâinea care Întă rește inima lui.“ (Psaltirea, 104, 15). Dintre dulciurile, plăcintele și prăjiturile, intrate mai toate din afară În patrimoniul nostru național, unele, precum bacla valele, sarailiile, cataifurile, savarinele, tortele, cozonacii, pră ji tu relele și plăcintele de tot felul, ajungeau opere desăvârșite nu numai când ieșeau din mâinile meseriașilor cu bune și cinstite tradiții de la meșterii lor mai bătrâni, dar și din mâna, mai ales din mâna
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Chelnerii de la Capșa erau mult mai domni decât clienții de astăzi“ R.P. Vă mai amintiți când ați intrat pentru prima dată la Nestor? Dar la Capșa? Cum arătau cofetăriile și localurile șic din tinerețea dumneavoastră? Cine făcea cel mai bun cataif? Dar bomboanele cele mai gustoase? Unde se mânca mai rafinat? Care erau celebritățile peste care dădeați în localuri? Cum se comportau? A.R. La Nestor și la Capșa mergeam foarte des cu soțul meu. Habar n-am când am fost
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Nestor și la Capșa mergeam foarte des cu soțul meu. Habar n-am când am fost prima dată la nici una dintre ele. La Nestor țin minte că aveau și terasă. La Capșa am petrecut și două revelioane. Cel mai bun cataif din viața mea l-am mâncat la cofetăria Sternatis din Roman. (De fapt, patronul își spunea Sternati.) Cele mai bune bomboane au fost - și sunt încă, după părerea mea - cele de la Capșa. Coincidență: chiar acum câteva zile am trimis cuiva
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
am spus. În locul marilor edificii de astăzi, pe dreapta, mergând către statuia lui Brătianu 189, era un lung șir de prăvălii înalte cât un om, într-una din ele era instalată iaurgeria unui bulgar numit Hagi Stanof, celebru pentru iaurtul, cataifurile și sugiucurile sale. În locul Hotelului Bristol, cu intrarea pe strada Academiei, era iarăși o veche casă boierească într-o curte mare, în care se afla tipografia Ispirescu. Strada Carol, pe vremea aceea, se numea încă ulița Franceză. De fapt tă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fundenii Doamnei. În veacul fanariot, în întreg secolul al XVIII-lea, viața Capitalei se află sub o puternică influența orientală: costumele boierilor și ale dregătorilor, protocolul, mâncărurile, băuturile, termenii turcești sau turco-grecești ("caldarîm, palat, papuci, ciorbă, musaca, peruzea, pafta, filigran, cataif, șerbet"). În 1716 sunt fixate pentru prima dată coordonatele Bucureștiului - 44°22' latitudine nordică și 23°48' longitudine estică - de către Hrisant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului.<br> Din inițiativa domnitorului Nicolae Mavrocordat începe ridicarea mănăstirii Văcărești, ansamblu arhitectonic în stil
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]