65 matches
-
hârjonea atât de veselă cu mine altădată, în bazinul de la Băile Felix, n-a aruncat nici o privire asupra noastră, n-a scos nici o vorbă de răspuns la cele încurajatoare ale noastre, rămânând tot timpul vizitei într-o prostrație dureroasă, prizoniera catatoniei ei statuare, statuie a mizeriei și pustiului uman. Ca personajele lui George Segal. Când s-a vindecat, după tratamentul de lues la care a fost supusă cu succes, mătușa mea și-a revenit complet, aceeași ca și înainte, vioaie, glumeață
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
devine adversarul greu de biruit al unei conștiințe care, de vreme ce rămâne incapabilă de a mai controla materialitatea carnală a trupului inert, se agață cu disperare de starea de veghe ca de un spațiu, din ce în ce mai greu de controlat, al redempțiunii. Niciodată catatoniei nu i s-au opus, cu mai multă disperare, zgomotul și furia: "Vreau să mă trezesc și somnul îmi atârnă greu de pleoape și de mâini. Visez că mă agit, că dau din mâini, dar somnul e mai tare decât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sa-l plaseze pe Eminescu direct în anticamera nebuniei, a schizofreniei, probandu-și verdictul prin comportamentul și replicile unor personaje cum ar fi Dionis, Toma Nour ("un erou marcat de complexul demonic"); Cezara ("androgin bisexual"), Angelo ("nume bisexual"). Simptome de catatonie (schizofrenie, pendulare între extreme) și de schimbare a eului găsește C. Vlad în "Melancolie", "Rugaciunea unui dac" ș.a. Autorul cărții îl bănuie pe psihanalist de întunecare a rațiunii, drept care respinge dur pretențioasele elucubrații și născociri despre "reflexul complexelor infantile asupra
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
trage măcar cu ochiul în curtea virtualmente infinită a insondabilului ființei ar fi visul, iar eroinei i se pot atașa mai toate diagnosticele și alarmele la îndemâna psihiatrilor: stări alterate de conștiință, personalitate multiplă, somnambulism, fixație morbidă asupra unor lumi imaginare, catatonie, narcolepsie. Ca să mai vorbim de „clasicul” delirium tremens, vizitator frecvent al adolescentei care, până la urmă, nu va avea cum să reziste provocărilor dublului ei oniric și va ajunge la colaps. Medicul de specialitate care apare, necesar, în carte, Vladinski, realizează
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
mai are și nici să plângă nu mai poate, de parcă iubitul plecat, de care era PROFUND ATAȘATĂ, i-ar fi tras după el toată energia sufletului ei! Corpul i se zbate aproape fără viață. Apoi se instalează o stare de catatonie în care corpul este viu, dar nu mai are legătură cu viața din jurul lui. Numai reîntoarcerea iubitului, vocea lui, ar putea să o facă să remonteze pantă. „La inimă e un leac Cetera și omul drag!" Dacă nu e posibil
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
se lansă În „Zborul Bondarului“. Simțeam viorile ca pe niște ferăstraie pe șira spinării. Timpanele Îmi băteau În piept. În același timp, Încercând să ascund toate astea, nu clinteam nici un mușchi. De-abia respiram. Cam asta era situația În ansamblu: catatonie În exterior, frenezie Înăuntru. Îi simțeam mirosul de la guma cu scorțișoară. Încă mai era pe undeva, prin fundul gurii. Nu mă uitam direct la ea. Îmi țineam ochii pe carte. O șuviță din părul ei roșu-auriu cădea pe biroul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
este însă cea care fixează terminologia bolilor psihice, construiește discursul clinic despre bolile mintale și instituie normele unui sistem de clasificare nosologică. Apar termeni noi, pur medicali, desemnând fenomenele clinico-psihiatrice de tipul: demență precoce, psihoză maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențe, hebefrenie, catatonie, idioție, imbecilitate. Aceste structuri lingvistice și discursul psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din America de Sud. Cunoscută și sub denumirea de „ciuperca sacră”, ea are o acțiune psihodisleptică apropiată de cea a mesaclinei și LSD-25. De Jong și Baruk au utilizat în experimentele pe animale efectele bulbocapninei, care, administrată, produce tablouri clinice de tipul catatoniei. În afara celor mai sus menționate, știința modernă a produs în laborator numeroase substanțe de sinteză care au efect psihotrop important și variat ca acțiune. Printre acestea se numără protoxidul de azot, eterul, amfetaminele (simpatina, pervitina, benzedrina, metedrina), precum și cortizonul și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și G. Tonini). Aceste studii experimentale cu caracter sistematic au fost precedate, în primele decenii ale secolul XX, de experiențele lui Gh. Marinescu cu mescalină, asupra „audiției colorate”, precum și de cele ale lui De Jong și Baruk care au produs catatonia experimentală prin administrarea la animalele de experiență a bulbocapninei. Psihozele experimentale sunt în prezent un domeniu important al cercetărilor de psihofarmacologie și ele se desfășoară după un plan bine conceput și condus, urmărindu-se în primul rând descifrarea mecanismelor producerii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbaj automatic incomprehensibil creat de bolnav. El este o formă nouă de limbaj, intenționat, aparent structurat după modelul unei „limbi naturale”, dar reprezintă o „limbă patologică”. Tulburările de limbaj de tip motor cuprind acele manifestări patolingvistice, care apar în cursul catatoniei și ele sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice: - impulsiunile verbale descrise de Brosius, - neologismele stereotipe descrise de Kalhbaum și Kraepelin, - verbigerația semnalată de Kalhbaum, - psitacismul descris de Cottard, - glosomania menționată de Cénac, - kenoglosiile studiate de Stucklik. Tulburările de schemă corporală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul cărora apar stări de stupoare, melancolie și manie, cu evoluție către demență. K Kraepelin include aceste tulburări în tabloul clinic al demenței precoce, considerând-o ca fiind o formă clinică a acestei boli. Ulterior, se constată că elementele catatoniei pot apare atât în cazul schizofreniei, cât și în psihozele toxi-infecțioase, confuzionale sau în melancolie. K Baruk și de Jong au realizat tablouri experimentale de catatonie prin injectarea la pisică a bulbocapninei. Stări catatonice mai pot apare în cursul terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-o ca fiind o formă clinică a acestei boli. Ulterior, se constată că elementele catatoniei pot apare atât în cazul schizofreniei, cât și în psihozele toxi-infecțioase, confuzionale sau în melancolie. K Baruk și de Jong au realizat tablouri experimentale de catatonie prin injectarea la pisică a bulbocapninei. Stări catatonice mai pot apare în cursul terapiei cu neuroleptice, ca efecte secundare (sindromul neuroleplic extrapiramidal). Bolnavul catatonic are un aspect înțepenit, ca de statuie. El este fie așezat în decubit lateral, fie chircit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un complex de simptome cu o accepțiune variată constând din următoarele: - onirismul sau delirul oniric (Lasegue, Regis); - oneiroidia, diferită de onirism (Mayer-Gross) constând din confuzie cu trăiri incoerente și fantastice. S-a vorbit în unele cazuri de „oneirofrenie” și de „catatonia oneiroidă”. 5) Amenția constă în incoerența gândirii, stare de confuzie mintală, agitație dezordonată, amnezie posteritică (Meynert, Chaslin, Mayer-Gross, Jaspers). Este o stare clinică de perplexitate la care se notează prezența iluziilor, a halucinațiilor și ideilor delirante cu caracter fragmentar. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au denumit-o fie idiotism accidental sau dobândit, fie demență cronică. Se pare că cel care o numește demență precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul de psihoză discordantă, iar Minkowski îi consacră o importantă monografie de ordin psihopatologic. Se consideră că grupul schizofreniilor cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice: 1) dementia simplex; 2) hebefrenia; 3) demența depresivă simplă sau stuporoasă; 4) demența depresivă cu idei delirante; 5) forme clinice cu stări de agitație gravă și prelungită în care sunt incluse următoarele: - forma circulară, - forma agitată, - forma periodică; 6) catatonia; 7) formele paranoide; 8) confuzia verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea naturii endogene a acestui tip de tulburări psihice. Există, în felul acesta, tendința de a reuni în cadrul aceluiași grup nosologic al psihozei unice toate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În evoluția clinică a demențelor se delimitează patru stadii, în raport cu tipul și gradul de alterare a funcțiilor psihice ale bolnavilor, așa cum se poate vedea din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Damaye, H., Psychopathologie sociale, Alcan, Paris, 1926. Darel Th., La folie, Alcan, Paris, 1901 David, A., Fugile patologice, Inst. Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1935. De Giacomo, U., ș.a., Le psicosi sperimentali, Feltrinelli, Milano, 1962. De Jong, H.; Baruk, H., La catatonie experimentale par la bulbocapnine, Masson, Paris, 1930. Delacroix, H., Les grandes formes de la vie mentale, F.Alcan, Paris, 1934. Delay, J., Pichot, P., Abrégé de psychologie, Masson, Paris, 1969. Deniker, P.; Lempérière, Th.; Guyotat, J., Précis de psychiatrie clinique de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a stării de sănătate mintală. Carența afectivă la copil este legată de nevoile de creștere („rația de creștere”), pe când la adult este legată de nevoile de echilibru („rația de întreținere”). Catalepsie: tulburare psihomotorie a tonusului și inițiativei motorii din seria catatoniei. Cataplexie: pierderea bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevoile de creștere („rația de creștere”), pe când la adult este legată de nevoile de echilibru („rația de întreținere”). Catalepsie: tulburare psihomotorie a tonusului și inițiativei motorii din seria catatoniei. Cataplexie: pierderea bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă, cu evoluție periodică. Claustrofobie: frica patologică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate. Tipurile de activitate nervoasă superioară H. De Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E. Moniz (1874-1955) Portugalia Leucotomia. Psihochirurgia K. Horney (1885-1952) Germania Personalitatea nevrotică a timpului nostru. Psihanaliza J.L. von Meduna (1896-1964) S.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul psihic Dezorientare Dipsomanie Discordanță Disimularea Dismorfofobie Disociația Dispoziție Dromomania
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]