25,038 matches
-
aveam timp nici de alte materii, nici de pian, așa că profesorul mi-a sugerat să trec la fagot. Pe toți "nătărăii" îi dădeau la fagot și la corn, unde nu prea erau elevi și profesorii riscau să li se desființeze catedra. I-am înnebunit pe cadriști cu bancurile mele În timpul regimului comunist, dv. ați vorbit întotdeauna fără să luați în calcul posibilele consecințe. Pe timpul comuniștilor, toți aveau un tic nervos: când cineva vorbea ce nu trebuia, ei se uitau în spate
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
de antichitatea romană, de Evul Mediu și de Renaștere, dar n-am devenit “specialist” în nimic. Mi-a lipsit, dintre calitățile ardelenilor, disciplina. Am înlocuit-o cu fervoarea în dezordine. Când mi s-a oferit un post de asistent la catedra de Estetică, puteam începe o carieră universitară. Am preferat, fără o judecată matură, apele tulburi ale gazetăriei. {i nu e singura împrejurare în care au precumpănit vanități de moment, deși am vrut mereu să disting între “vanitate” și “orgoliu”. Cu
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
acuza de tehnicism, caracter necombativ, rupere de realitățile concrete ale vieții noi (poate și pentru că era obiectul unui examen greu!). La București, istoria limbii era predată de profesorul Al. Rosetti: "Abia în acest an școlar, în urma unor aspre critici aduse catedrei de către Organizația de Partid și UTM din Facultate, tov. Rosetti s-a hotărît să se apropie de stadiul actual al limbii noastre" (Cum vorbim, 7-8, 1951, p. 51). Ne-am putea imagina că - în opoziția dintre vechi și nou, dintre
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
funcționează la noi destule prejudecăți în ceea ce privește câmpul literar de dincolo de Prut din moment ce am citit cu surprindere două debuturi bune a doi scriitori din Bălți. Amândoi universitari la Universitatea de Stat "Alecu Russo", Lucia Țurcanu lector, iar Anatol Moraru titular al Catedrei de literatura română și universală, aproape nimic din scrisul celor doi nu trădează vreun complex de inferioritate care ar putea prinde ușor contur din cauza unor aspecte atât culturale cât și socio-politice pe care le cunoaștem cu toții prea bine. Cu toate
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
opt zile, încărcate aproape pînă la refuz, ale Festivalului Național de teatru organizat de Ministerul Culturii și Cultelor, Uniter. Co-organizator a fost Televiziunea română. Ediția s-a realizat în parteneriat cu Asociația Internațională a Criticilor de Teatru - secția română și Catedra de Teatrologie U.N.A.T.C. București. Directorul artistic și selecționerul unic a fost criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu, care, bănuiesc că a decis printre atîtea, și instalarea lui Ian Herbert - Președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de teatru, cel care i-
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
străină multor elevi și chiar multor studenți ajunși în faza pregătirii lucrării de diplomă. Unii dintre ei au devenit profesori și au continuat aceleași practici. Sunt rare lucrările de grad care se constituie într-o mărturie a unei experiențe la catedră cu adevărat personale, cele mai multe se prevalează de diferite surse vag indicate și nu mai știi cât anume e meritul autorului. Să se fi schimbat situația după 1989? După cât am putut observa, problemele au rămas aceleași. Abundă sesiunile de comunicări ale
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
cel de o înălțime potrivită e în realitate scund, "destul de" citește în tradiționalul sens, foarte! Dar Al. Piru? "Cu figura lui de tânăr antropoid, mai ales din cauza sprâncenelor stufoase și a protuberanțelor arcadelor". Șirul de profesori, la Facultatea de Litere: "Catedra de marxism îl avea ca șef pe faimosul Leonte Răutu. Printre conferențiari, activiști de notorietate și de tristă memorie ca Sorin Toma, Silviu Brucan, Paul Niculescu-Mizil". Acolo, prelegerile erau de un stalinism feroce, I. Vitner îl înlocuise pe G. Călinescu
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
ori în articol, nu poate fi decât dr. Johannes Kabatek, care a și publicat cartea bazată pe un amplu interviu cu E. Coșeriu "Die Sachen sagen, wie sie sind..." (Editura Günter Narr, Tübingen, 1997) fiind student și apoi asistent la Catedra de Romanistică a Universității din Tübingen. De altfel, acolo l-am cunoscut și eu, în iulie 2000, în perioada stagiului meu de cercetare în domeniul lingvisticii, chiar în biroul lui Eugeniu Coșeriu, ocupându-se de tipărirea și inventarierea nenumăratelor manuscrise
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14097_a_15422]
-
manuscris, va trebui să devină obiectul unei fișe" Valorificînd pașii importanți, făcuți în această direcție de specialiștii în informatică și lingvistică de la Centrul de Analiză a Textului al Universității "Babeș-Bolyai", și beneficiind de o bună colaborare cu aceștia, cercetătorii de la Catedra "Mihai Eminescu" a Facultății de Litere din Iași au creat o nouă perspectivă, întemeiată științific, studiului, cunoașterii operei eminesciene. Dicționarul limbajului poetic eminescian. Concordanțele poeziilor antume, vol. I și II, coordonator Dumitru Irimia, editat de Memorialul Ipotești - Centrul Național de
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
parte-i, Profesorul în minte atunci când deplângea agonia profesiei de editor. Noile generații de studenți, care ar trebui să preia ștafeta acestei îndeletniciri, nu manifestă nici cel mai mic interes în această direcție; nici o universitate din țară nu are o catedră de critica textelor și tehnica edițiilor; succesul rapid, de notorietate chiar material, e mult mai accesibil în gazetărie sau în scrisul eseistic; în lumea vertiginos de grăbită de astăzi, cum poate fi cineva ispitit să migălească "devotat" pentru a descifra
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
piață, câțiva, poate, o duzină, au șanse de a accede la profesionalism. Sigur că există mult amatorism, improvizație pompoasă, chiar impostură, chiar gafe cu pretenții "științifice". Sigur că, în ce privește edițiile de clasici români se resimte lipsa nu neapărat a unor catedre de tehnica edițiilor în marile universități din țară, dar măcar a unor seminarii practice, în cadrul catedrelor existente, de istorie literară, de limbă etc. Sigur că e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
amatorism, improvizație pompoasă, chiar impostură, chiar gafe cu pretenții "științifice". Sigur că, în ce privește edițiile de clasici români se resimte lipsa nu neapărat a unor catedre de tehnica edițiilor în marile universități din țară, dar măcar a unor seminarii practice, în cadrul catedrelor existente, de istorie literară, de limbă etc. Sigur că e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon. De ce s-o fi dorit atât de obstinat
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
se cunoscuseră?), doamna doctor replică: "Dacă se vînd bucăți din țară, ce mai contează un nume istoric!"... În epoca "ne vindem țara", doamna doctor îi spune, în trecere, ca un fapt divers, fostului soț, că "vor să ne scoată de la catedră, pentru că am îngrijit nomenclaturiști; eu le-am îngrijit vederea, nu vederile!"... Biata doamnă doctor! Tocmai ea, după ce că e o aristocrată autentică, să devină și o victimă a noului regim? Fără a citi, cîtuși de puțin, filmul, prin grila "realismului socialist
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
cîte ori se dezbăteau teme de interes cum ar fi ce e frumosul (s.a.) sau rolul artei în societatea socialistă, în lumina ultimei conferințe a partidului consacrată întăririi și dezvoltării (s.a.) etc. Colegii invidioși, precum și adversarii de idei alungați de la catedre în diverse etape de evoluție a subiectului tendințe contradictorii în estetica burgheză (s.a.) se străduiau zadarnic să-i demaște oportunismul nețărmurit, lipsa de opere, excesiva participare la colocviile occidentale" (p. 67). Etaloanele de valoare ale literaturii epocii (ne aflăm la mijlocul
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
pentru scriitori ca Sadoveanu, Iorga, Arghezi, Urmuz chiar... - L-ați uitat și pe Mateiu Caragiale... Ion Barbu mi-a fost profesor de matematică la Liceul Spiru Haret - eram clasa VIII-a modernă când s-a întâmplat să se îmbolnăvească titularul catedrei (care era un plicticos dascăl) și ne-am trezit cu domnul profesor Dan Barbilian interimar - care era la un nivel foarte, foarte înalt ca matematician. Ne-a pus niște întrebări uluitoare la care noi am rămas "bouche bée". Iar el
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
niște întrebări uluitoare la care noi am rămas "bouche bée". Iar el înfuriat a părăsit clasa, trântind ușa și spunându-ne că suntem niște "ageamii". Eram foarte speriați! Când a venit în săptămâna următoare, devenise blajin și îngăduitor și, de la catedră, a rostit (cu aproximație):" Am aflat că sunteți preocupați mai mult de literatură, așa că, pentru examenul de matematică vă voi divulga dinainte întrebarea ca să luați astfel note de trecere...; și acum haideți să facem puțină literatură". Drept care a început să
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
serios: Spuneți-mi serios, ce credeți? La care am răspuns: în mod serios îți spun că sunt european. Iar reporterul a tăcut. F.J.: Eu sunt din Ungaria, studiile mi le-am făcut la București, acum lucrez la Budapesta la o catedră de limbă și literatură română. Al.C.: Deci sunteți ungur. F.J.: Da. Aș vrea să vă întreb care este părerea dumneavoastră în calitate de european despre apropierea și necesitatea apropierii între maghiari și români? Al C.: Consider că e rușinos să stăm de
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
în 1970. Fiu de profesor, politician și om de vază al urbei, viitorul dramaturg va absolvi ultimele clase de liceu la Sf. Sava din București, spre a urma și a termina exemplar - magna cum laudae - Dreptul și Literele. Dar nici catedra de limba franceză imediat oferită și nici avocatura nu-l atrag pe tînărul colaborator al lui Camil Petrescu la Săptămîna muncii intelectuale și artistice ori la Cetatea literară ci, după cum era de așteptat, gazetăria și literatura vor deveni patimile (și
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
putea realiza mai bine, și-au dovedit mai tîrziu generozitatea față de dînsul. Terminase de mult studiile de la București cu Paciurea și de la Paris cu Bernard. Era profesor în învățămîntul secundar. După peregrinările prin școlile din Fălticeni, Pașcani, București, ocupa o catedră la liceul din Slatina-Olt, însă atît îndeletnicirea asta, cît și mediul în care îi era dat să trăiască acolo, erau departe de aspirațiile sale. Rîvnea la o catedră universitară la Iași. Aici urma să iasă la pensie profesorul Mateescu și
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
învățămîntul secundar. După peregrinările prin școlile din Fălticeni, Pașcani, București, ocupa o catedră la liceul din Slatina-Olt, însă atît îndeletnicirea asta, cît și mediul în care îi era dat să trăiască acolo, erau departe de aspirațiile sale. Rîvnea la o catedră universitară la Iași. Aici urma să iasă la pensie profesorul Mateescu și Irimescu își propusese să participe la concursul pentru ocuparea catedrei de sculptură. Își construise multe planuri și vise. De aceea, cînd aflase, fiind la Fălticeni, la socrul său
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
și mediul în care îi era dat să trăiască acolo, erau departe de aspirațiile sale. Rîvnea la o catedră universitară la Iași. Aici urma să iasă la pensie profesorul Mateescu și Irimescu își propusese să participe la concursul pentru ocuparea catedrei de sculptură. Își construise multe planuri și vise. De aceea, cînd aflase, fiind la Fălticeni, la socrul său, pentru cîteva zile, că acel concurs de la Iași tocmai se desfășurase, avusese senzația că cerul căzuse peste el. Dar Dumnezeu le rînduiește
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
căzuse peste el. Dar Dumnezeu le rînduiește pe toate. Și le rînduiește bine pentru oamenii cei buni. La concus nu reușise nici un candidat, așa că profesorii ieșeni de la Belle Arte se duseseră la Minister să ceară chemarea lui Ion Irimescu la catedră la Iași, solicitare, dealtfel, acceptată. Misiva de la Iași venise într-o zi de 1 aprilie, încît el, voluptosul creator de farse, după regulile umorului negru, se gîndise la o glumă, la un haz de necaz. Cu toate acestea își luase
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
asculta... Ia-ș fi spus, din punctul meu de vedere, nici o problemă, că și cei stricați erau buni, că se făcea din ei spirt. Eram însă pe alt teritoriu. La San-Francisco, tot la quakeri, un tip tânăr frumos apăruse la o catedră pe muzică de Mozart. Cât vorbise, mă uitasem tot timpul la el. Era ciung de dreapta mascându-și cât putea beteșugul. Terminând, plecase brusc fulgerându-mă cu o privire neprietenoasă.
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
pe mine cât și pe fiica mea. La o manifestare culturală m-am întâlnit cu un vechi prieten, tot lingvist, căruia i-am fost elev la un curs de doctorat pe când a venit în Granada, în 1950, cu recent câștigata catedră de latină: Antonio Fontan, a cărui prezență a fost atât de importantă în viața spaniolă a ultimilor 30 de ani ai secolului trecut. Am vorbit despre Coșeriu comentând textul elegiac al fiicei mele. A insistat asupra a ceea ce am spus
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
-o și a nuanțat-o ca nimeni altul. Lumea hispanică s-a integrat, prin el, în gândirea lingvistică. Recunoscător țării care l-a primit, și-a luat cetățenia uruguaiană și cu aceasta a murit, deși din 1963 și-a avut catedra la Tübingen, universitate care a știut să înțeleagă încă de atunci genialitatea sa și care l-a recuperat pentru Europa, când din țările acelea se importau și învățați, nu numai fotbaliști. Într-una din operele sale timpurii, operă devenită clasică
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]