877 matches
-
se presupune că ar avea o contribuție la promovarea sănătății mintale și la diminuarea/înlăturarea manifestărilor clinice: În unele abordări non-directive și abreactive, atât "evaluarea clinică" (în forma evaluării psihiatrice/psihologice de tip categorial-DSM) cât și "conceptualizarea clinică" (asociată diagnosticului categorial DSM) nu numai că nu sunt necesare, ci sunt chiar contraproductive deoarece duc la "etichetări" generatoare de prejudecăți conceptuale de natură să îngreuneze sau chiar să compromită procesul terapeutic. De aceea Carl Roges a evitat "diagnosticele clinice", considerându-le procustiene
Psihoterapie () [Corola-website/Science/303839_a_305168]
-
Zânele sunt semidivinități feminine, adesea nominalizate atributiv, prezente în mai multe mitologii populare. În mitologia românească, acestea sunt de 2 categorii morale: bune și rele. Zânele bune sunt preponderente numeric și categorial, sunt fecioare frumoase, zvelte, foarte tinere, năzdravane, prielnice omului cinstit și având totdeauna soluțiile esențiale pentru dificultățile ori impasurile inevitabile de care este asaltat eroul arhetipal (de obicei Făt-Frumos). Zânele bune sunt socotite că născându-se din flori. Zonal, numărul
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
mod repetat destinul creator al umanității. Toată cultura umană este, potrivit lui Blaga, rezultatul încercării omului de a descoperi misterele existenței. Ea constituie ființa omului. Întrucânt omul nu poate descoperi complet misterele, datorită blamului transcendent ce a fost exersat de schema categorială inconștientă, toate producțiile sale poartă semnul acestui cadru dinamic. Totalitatea acestor categorii este la un anumit punct numită „matrice stilistică”, iar categoriile au structura unui „cosmoid”, care este a unui univers mic, adică a unei ordini autosuficiente. Așadar, fiecare cultură
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
domeniul logicii erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este "Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori filosofici
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
un metafizician continental de dimensiuni europene, fără îndoială unul dintre cei mai mari de la sfârșitul secolului 20. Prima sa carte publicată după ieșirea din detenție a fost "Două zeci și șapte de trepte ale realului", în care unește trei sisteme categoriale, cele ale lui Platon, Aristotel și Kant. Sub un hegelian, dar probabil influențat de asemenea de Nicolai Hartmann, a susținut că realitatea, divizată în trei lumi, anorganică, organică și spirituală, este caracterizată de trei seturi distincte de categorii. La culmea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lui Platon, Aristotel și Kant. Sub un hegelian, dar probabil influențat de asemenea de Nicolai Hartmann, a susținut că realitatea, divizată în trei lumi, anorganică, organică și spirituală, este caracterizată de trei seturi distincte de categorii. La culmea acestei scări categoriale a pus o nouă categorie, ce reflectă impactul fizicii asupra gândirii sale: ondulația sau unda, ce a devenit așadar categoria supremă. El a dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
am zăbovit, cu un interes sporit, asupra volumului Omenirea în paragină savantă, apărută la Editura Conphys, din Râmnicu Vâlcea, în 2009, 172 pagini. Oximoronul din titlul cărții nu este nici pe departe o coincidentia oppositorum, căci tocmai despre dezbinare, aproape categorială, se dezbat foiletonistic, prin implicarea imediată și dreaptă a autoarei, atâtea compartimente ale vieții noastre actuale. Toate cele 53 de texte beneficiază de un stil dezinvolt, corosive cu măsură literară despre mai toate realitățile post-decembriste din România. Și volens-nolens despre
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
marcante, uzual, la final, apare o rubrică a „Mișcării muzicale” în țară și străinătate, unde sunt notate turneele, reprezentațiile, concertele, premiile obținute de unii muzicieni, cărți nou‑apărute, reviste etc. Din 1950 până în 1989, "Muzica" s‑a calificat prin organizare categorială. S‑au instituit noi rubrici pentru sectorul: Din 1990, până în prezent, s‑au constituit rubrici de profil în domenii dedicate ca discipline de cercetare: Conținutul publicației este relevant pentru cultura muzicală națională. Cu publiciști precum: criticul muzical M.‑D. Calvocoressi
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
sub nicio formă să echivaleze persecuția politică cu persecuția pe criterii etnice/ rasiale. Persecuta etnică/ rasială diferă fundamental prin faptul că persoanele respective, spre deosebire de persoanele persecutate politic, nu au ales să facă parte din etnia/ „rasă” respectivă, ci sunt înregimentate categorial astfel de către actorul opresiv, independent de voință lor. Însă, în cazul României interbelice, în special în timpul războiului, persecuțiile etnice și politice s-au intersectat și s-au suprapus de multe ori, după cum se va vedea în continu-are. Principalul organ de
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
de 22 de ani, până în februarie 1987, perioada record pentru o asemenea funcție responsabilă și prestigioasa, lăsându-ne moștenire zeci de cărți - poezii și poeme, proza și publicistica. "Poet de vocație epica, creator de situatii poetice, cu un simț al categorialului și al construcției, în care se infiltrează și un schematism sociologizat sau un raționalism glacial" (Mihai Cimpoi). În 1973 participa la Congresul Internațional al Forțelor Păcii de la Moscova și este deținătorul Premiului de Stat în domeniul literaturii. În 1984 este
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]
-
o existență reală, dispută ce datează din vremea lui Platon și Aristotel și atinge un punct culminant în evul mediu. Este vorba de opoziția dintre nominalism și realism. Prin nominalism se înțelege acea orientare care susținea că noțiunile generale sau categoriale (""universalia""), precum de exemplu "frumusețea", "binele", "viețuitoare" etc., nu ar fi decât nume ("nomina"). Invers, realismul susține existența universaliilor "ante rem", respectiv faptul că noțiunile își au existența pentru sine, în felul ideilor platonice. Nominalismul este un curent sceptic, care
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
apredicate ontologice”. În filozofia aristotelică era un termen tehnic folosit cu referire la zece clase care împreună „ar acoperi” toate modurile de a fi. Un predicat din una dintre categorii ar putea, în anumite condiții și din pricina apartenenței sale categoriale, să fie socotit inaplicabil unui subiect dintr-o altă categorie. Cele zece categorii sunt: substanță, cantitatea, calitatea, relația, acțiunea, afecțiunea, spațiul, timpul, poziția și starea. Acestea sunt calitățile sau atributele care pot fi predicate despre tot ce ține de experiență
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
a tradus din Walter Scott. După 1990 a mai semnat sporadic Juvenal Popescu sau Sever Arieșanu. Proza fantastică românească reprezintă prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri în literatura fantastică”, după o necesară disociere între gândirea fantastică și literatura fantastică, autorul își focalizează investigațiile asupra Conceptului de literatură fantastică și asupra Frontierelor literaturii fantastice, propunând nuanțări în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
presupuse a fi derivate dintr-o origine comună și puse În evidență În cadrul interacțiunilor sociale” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 154). Suntem invitați, prin urmare, să recunoaștem patru elemente definitorii. În primul rând, cel pe care autorii Îl numesc „atribuire categorială”. Identitatea etnică nu este niciodată strict endogenă: ea se construiește În relația dintre categorisirea de către ceilalți (aceasta nu este Însă suficientă, cum credea Sartre, care considera că identitatea evreiască este produsă doar de antisemitism) și identificarea cu un grup anume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a ajuns la tema diferenței dintre esența formei cunoașterii și materia cunoașterii. Altfel spus, subiectivitatea cunoașterii ca act psihic se distinge de obiectivitatea conținutului cunoașterii. În acest caz, fenomenologia va deveni calea indicării constituirii concrete a obiectelor gândirii din "formele categoriale" sprijinite de "intuiția categorială". Căci fenomen nu înseamnă altceva decât ceea ce adaugă conștiința datului fizic: intenționalitatea, semnificația, esența, noema. Or, fiindcă noema e legată de noesă (de la noos), și transcendentalul va deveni în final intersubiectivitatea, căci și esența presupune mereu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
diferenței dintre esența formei cunoașterii și materia cunoașterii. Altfel spus, subiectivitatea cunoașterii ca act psihic se distinge de obiectivitatea conținutului cunoașterii. În acest caz, fenomenologia va deveni calea indicării constituirii concrete a obiectelor gândirii din "formele categoriale" sprijinite de "intuiția categorială". Căci fenomen nu înseamnă altceva decât ceea ce adaugă conștiința datului fizic: intenționalitatea, semnificația, esența, noema. Or, fiindcă noema e legată de noesă (de la noos), și transcendentalul va deveni în final intersubiectivitatea, căci și esența presupune mereu existența. Expunerile celor doi
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
decenii ale secolului trecut numeroase studii referitoare la strategiile evaluative educaționale susțin că „strategiile evaluative în educație se reduc la demersuri specifice care conduc la opțiuni și care se configurează în cunoștințele alternative dihotomice: - evaluarea holistică sau evaluare sectorială; - evaluare categorială sau evaluarea personalizată; - evaluare integrativă sau evaluare contextualizată; - evaluare reflectivă sau evaluare participativă; - evaluare imperativă sau evaluare negociabilă; - evaluare motivantă sau evaluare sancționată; - evaluare formală sau evaluare informală; - evaluare internă sau evaluare externă.” (UngureanD., Teroarea creionului roșu, p. 144) În
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Teste de cunoștințe, 1995; Radu I.T., Evaluarea în procesul didactic, 2000) În concordanță cu această diferențiere, orice test docimologic este inevitabil un test pedagogic și, în același timp, un test de cunoștințe. În practica școlară există interferențe și chiar inversiuni categoriale. Spre exemplu, există teste pedagogice educaționale care evaluează nu numai cunoștințe, ci și alte categorii de achiziții elaborate în sfera educației, cum ar fi deprinderile, priceperile, abilitățile, capacitățile, modelele acționale, interiorizate și chiar comportamente și trăsături de personalitate. (Ungureanu D.
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
variabile. Ea reprezintă diferența absolută maximă dintre valorile variabilei. Distanța Chebyshev se calculează conform relației: ii ni cebyshev yxyxd ,1 max),( „Alegerea măsurii de proximitate depinde de subiectul, scala de măsurare (nominală, ordinală, interval, raport) și de tipul variabilelor (continue, categoriale) ce sunt analizate”. (Timm N., Applied Multivariate Analysis,, 2002, p. 515) În funcție de tipul variabilelor analizate, se remarcă următoarele măsuri de distanțe: - pentru variabile continue: distanța Euclidiană, pătratul distanței Euclidiene, - pentru variabile discrete 2 , - pentru variabile binare: distanța Euclidiană, varianța. Similaritatea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
unități, în mod diferit după natura variabilelor statistice, iar aceste unități vor forma primul cluster. Pentru variabile numerice distanțele se pot calcula folosind distanța Euclidiană, pătratul distanței euclidiene. Pentru variabile nenumerice distanțele se calculează diferit în funcție de natura variabilelor: binare sau categoriale. Măsurarea distanțelor pentru variabile binare Variabilele binare sunt variabile care înregistrează două valori: prima valoare indică prezența caracteristicii Da , iar a doua indică absența caracteristicii Nu. De obicei, aceste variante sunt codate astfel Fie două unități statistice i și j
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
date. Analiza cluster în doi pași are ca obiectiv formarea de clustere omogene de unități statistice. Algoritmul utilizat pentru această procedură are câteva trăsături ce îl diferențiază de tehnicile tradiționale de grupare: capacitatea de a crea clusteri pe baza variabilelor categoriale, dar și a celor continue; alegerea automată a numărului de clusteri; capacitatea de a determina influența fiecărei variabile la formarea clusterilor. 4.3.3. Rezultate obținute prin analiza cluster Pentru țările care au participat la programul de evaluare PISA 2006
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Austria, Eleveția, Canada, Statele Unite, Luxemburg, și care sunt cele mai dezvoltate din punctul de vedere al performanței elevilor 4.4. Validarea soluției cluster cu ajutorul analizei discriminant Metoda analiza discriminant se aplică unei populații de indivizi caracterizați prin variabile continue sau categoriale care sunt apriori împărțiți în grupuri. Obiectivul analizei discriminant este de a repera care dintre variabilele explicative contribuie mai mult la caracterizarea claselor. Pentru aceasta se poate folosi: - FTestul de verificare a omogenității claselor (ipoteza nulă de egalitate a mediilor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Finlanda, Olanda, Slovenia, Germania, Hong Kong-China, Taipei-ul Chinezesc, Austria, Eleveția, Canada, Statele Unite, Luxemburg, și care sunt cele mai dezvoltate din punctul de vedere al performanței elevilor Metoda analiza discriminant se aplică unei populații de indivizi caracterizați prin variabile continue sau categoriale care sunt apriori împărțiți în grupuri. Obiectivele analizei discriminant este de a repera care dintre variabilele explicative contribuie mai mult la caracterizarea claselor. Pentru utilizarea analizei discriminant, se încearcă determinarea unei combinații a variabilelor care să separe clusterii obținuți. Variabilele
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
cum spuneam, de tradițiile cele mai strălucitoare ale analizei sociologice, dar și de cele ale gândirii politice, incluzând pe Ed. Burke sau F. Hirsch. Să considerăm, de exemplu, pe F. Tönnies și E. Durkheim, care, deși foloseau termeni diferiți, distingeau categorial între o societate tradițională - pe care primul o considera ca fiind identificată prin gemeinschaft („comunitate”), iar al doilea printr-o solidaritate mecanică - și o societate modernă emergentă, respectiv gesellschaft („societate”) sau solidaritate organică. În mare, pentru ambii autori, societatea tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]