434 matches
-
XLVI, col. 596A. footnote>. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84CD. footnote>. Nașterea cea de sus, prin Botez, nu atârnă, precum nașterea naturală, de părinții celui născut, ci de puterea aceluia care se naște, căci acesta din urmă are libertatea de a-și alege de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de părinte pe Dumnezeu Cel în Treime, pentru a se naște din El și de a se împărtăși astfel de firea și viața dumnezeiască, deoarece ființa zămislită are aceeași fire cu aceea a zămislitorului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIX, PG XLV, col. 100C. footnote>. Prin Botez, „omul devine Fiu al lui Dumnezeu unindu-se cu Hristos printr-o naștere duhovnicească, el schimbând oarecum propriul său eu și primind în locul lui altul (Hristos). Dezbrăcându-se de el, omul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de Hristos Domnul, de a fi întotdeauna cu cei care-L vor chema și între credincioșii Lui. Deci, Divinitatea prezentă la Botez „umple actul săvârșit (al Botezului) cu puterea care purcede din persoana Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIV, PG XLV, col. 85AC. footnote>, căci dacă harul Sfântului Duh nu s-ar arăta în cel renăscut, apa Botezului ar rămâne una obișnuită<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XL, PG XLV, col. 101D; cf. Diacon
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
persoana Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIV, PG XLV, col. 85AC. footnote>, căci dacă harul Sfântului Duh nu s-ar arăta în cel renăscut, apa Botezului ar rămâne una obișnuită<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XL, PG XLV, col. 101D; cf. Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 245. footnote>. Prin Botez, cel ce se naște în Sfânta și de viață făcătoare Treime se naște în chip egal de la Tatăl, de la Fiul și de la Sfântul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
6) de aceea să fie tare cu grijă și să judece înțelepțește cugetul ascultătorului ... când știe că în puterea voii lui stă să aleagă ca izvor al vieții sale firea nestatornică și schimbătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, PSB, vol. 30, p. 342. footnote>. În Botez se înfăptuiește „un fel de întrupare tainică a lui Hristos în fiecare om care devine, prin urmare, el însuși fiu al lui Dumnezeu. Înfierea dumnezeiască este o altă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 332. footnote>. „Iată, deci, cât de simplu începe viața creștină și cât de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
viața omului. Pe de altă parte, însă, cât e de prețios și de bun lucrul ceea ce reiese din credință și apă, atât de prețios și de bun încât îi putem acorda atribute dumnezeiești!”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 36, PSB, vol. 30, p. 337-338. footnote>. Arătând importanța Botezului, bunurile duhovnicești primite de cel botezat, dar mai ales faptul că omul este botezat în apă și în Duh Sfânt, Acesta sălășluindu-Se în cei
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB,29, p. 458. vol. footnote>. Prin rugăciune și invocarea puterii dumnezeiești săvârșită deasupra apei, ea „devine izvor de viață pentru cei inițiați”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, PSB, vol. 30, p. 332. footnote>. Sunt și unii - pe care Sfântul Grigorie îi numește „vrăjmași” - care vor și o dovadă că Dumnezeu e prezent la invocarea de sfințire a apei. Dovada că puterea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
când știm că însușirea Dumnezeirii e de a nu avea nimic comun cu minciuna și când nu ne îndoim că legată de făgăduința nemincinoasă e totdeauna siguranța reală a ceea ce El a făgăduit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 34, PSB, vol. 30, p. 333. footnote>. Faptul că invocarea prin rugăciune se săvârșește înainte de împărtășirea harului, „e mai mult decât o dovadă că ceea ce se săvârșește se și îndeplinește de Însuși Dumnezeu. După cum cei
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Celui ce a făcut făgăduință (Ps. 138, 2; Lc. 24, 49), iar mărturia acestei divinități o constituie minunile Sale. De aceea, nu există nici o îndoială că Dumnezeu e de față în Taina aceasta”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, pp. 333-334. footnote>. Cufundarea de trei ori în apa Botezului, în numele Sfintei Treimi Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel ce primește Botezul devine membru al
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
că vom fi și după aceea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 585ABC. Sfânta Treime, natură necreată, mărturisită și invocată în Botez, devine călăuză a vieții reînnoite prin nașterea duhovnicească. (A se vedea Idem, Marele cuvânt catehetic, cap. XXXIX, PG XLV, col. 100B) la Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 399; Sfântul Grigorie de Nyssa mai prezintă Botezul ca reactivare simbolică a morții reale și a Învierii lui Hristos și în opera La lumina divină, PG
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
lumina divină, PG XLVI, col. 585AB. footnote>. Prin afundarea candidatului la Botez sau a catehumenului de trei ori în apă și ridicarea iar din apă, imităm înmormântarea mântuitoare și învierea săvârșită a treia zi<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXV, PG XLV, col. 89C. footnote>: „Întrucât, deci, moartea Îndrumătorului nostru s-a făcut, potrivit firii comune, în sânul pământului, tot așa și imitarea de către noi a acestei morți se face în mod simbolic prin elementul înrudit, prin apă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
punem ca Țintă a existenței dobândirea vieții adevărate, reproducem, prin turnarea peste noi a apei în locul pământului și prin întreita scufundare în acest element, harul dobândit prin învierea cea de a treia zi”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 335. footnote>. Continuând ideea, Sfântul Grigorie scrie: „... de aceea ne afundăm de trei ori în apă și ne ridicăm de fiecare dată în sus, închipuind prin afundare și ridicare îngroparea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de acolo într-o preamărire pe care numai El o putea avea, tot așa, de noi depinde a avea la îndemână apă, a ne afunda în ea și a ieși de acolo curățiȚi”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 336. footnote>. Se nimicește prin imaginea înecării răutatea „ce s-a încuibat în firea noastră - desigur nu o nimicire completă, ci o întrerupere a continuării ei”<footnote Sf. Grigorie de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 336. footnote>. Se nimicește prin imaginea înecării răutatea „ce s-a încuibat în firea noastră - desigur nu o nimicire completă, ci o întrerupere a continuării ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 335. footnote>. În apa baptismală este înecată viața păcătoasă a omului În Exodul mântuirii creștine prin Taina Botezului și a Euharistiei, trecerea Mării Roșii, în care urmăritorii - slujitorii lui Faraon
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de patimi, omul fiind creat după chipul Celui neprihănit, care nu cunoaște pătimirea, deschis la suflet și încrezător, ca unul care singur a avut bucuria și desfătarea să vadă pe Dumnezeu față către față”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, VI, PG XLV, col. 29B. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu i-a fost dată omului numai ca o înclinare, în potență, însă înfăptuirea ei, așa cum există în intenția lui Dumnezeu, nu se putea realiza decât prin propria autodeterminare liberă a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
tronează ca într-o Sfântă a Sfintelor, începând de la botez, în chip ascuns, Hristos, pentru a se face tot mai arătat, și noi înșine trebuie să arătăm pe Cel ce ne-a renăscut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, XL, PG XLV, col. 104B; cf. Ierom. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 600. footnote>. Prin Botez, este refăcută natura omului, „din stricăcioasă spre nestricăcioasă, reînnoindu-se din omul cel vechi, spre chipul celui ce l-a creat
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
e numai o împrăștiere, respectiv, o reîntoarcere a trupului la stihiile pământene din care fusese luat. Iar ceea ce se află în această stare, nu se pierde, cu toate că așa ceva trece dincolo de înțelegerea noastră simțuală”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 8, PSB, vol. 30, pp. 301-302. footnote>. Prin Botez, „ne dezbrăcăm de tunicile din piele și ne îmbrăcăm în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XXXII, PG XLIV, col. 1004D. footnote>. Sfântul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
starea în care am fost. Despre cel ce rămâne același, nu știu cum s-ar putea crede, că a devenit alt om, câtă vreme în el nu s-a schimbat nici una din trăsăturile lor caracteristice”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 40, PSB, vol. 30, p. 344. footnote>. Sfânta Evanghelie zice despre cei născuți din nou că acelora li sa dat putere să devină fiii lui Dumnezeu (In. 1, 12). A ajunge, însă, fiu al lui
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu cel ce te-a născut. Iar dacă ai primit pe Dumnezeu în tine și dacă ai ajuns fiu al Lui, atunci arată că în tine se află Cel ce te-a născut”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 40, PSB, vol. 30, p. 345. footnote>. În alt loc, același scriitor patristic susține că „noi numim pe Dumnezeu Tată dar El ne poate spune: «Dacă tu ai fi fiul Meu ar trebui ca și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
le are Tatăl, afară de nenaștere, având și toate câte le are Adam cel din tâi, afară de păcat. Numai Stăpânul firii create avea puterea și căderea să-l ridice din nou pe omul căzut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, 8, P.G., XLV, col. 40C. footnote>. Hristos s-a dat morții pentru noi, pentru ca prin moartea Lui să ne readucă pe noi la viață<footnote Ibidem, 31, P.G., XLV, col. 80B. footnote>. Numai prin primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Scrisori duhovnicești, răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, pp. 231-232); Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, X, 5-9, P.G., XXXVII, col. 465 și Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, XXV, P.G., XLV, col. 65D). footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Aceasta-i marea iubire a lui Hristos, că ne iubește și nu vrea nimic în schimb pentru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
El și a poseda prin har ceea ce El posedă prin fire; omul este și veriga de legătură dintre lume și Dumnezeu, căci în firea omenească s-a amestecat o anumită înrudire cu Divinitatea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, VI, P.G., XLV, col. 25D. footnote>. Referindu-se la valoarea negrăită cu care Dumnezeu ne-a investit pe noi, Părintele Stăniloae remarcă: Jertfa lui Hristos nar fi fost desăvârșită dacă ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
le are Tatăl, afară de nenaștere, având și toate câte le are Adam cel din tâi, afară de păcat. Numai Stăpânul firii create avea puterea și căderea să-l ridice din nou pe omul căzut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, 8, P.G., XLV, col. 40C. footnote>. Hristos s-a dat morții pentru noi, pentru ca prin moartea Lui să ne readucă pe noi la viață<footnote Ibidem, 31, P.G., XLV, col. 80B. footnote>. Numai prin primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Scrisori duhovnicești, răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, pp. 231-232); Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, X, 5-9, P.G., XXXVII, col. 465 și Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, XXV, P.G., XLV, col. 65D). footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Aceasta-i marea iubire a lui Hristos, că ne iubește și nu vrea nimic în schimb pentru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]