59 matches
-
viziune plastică în opera lui Ion Creangă Zoe Dumitrecu Bușulenga susține asemănări între unele scene din Amintiri din copilărie și Școala flamandă: Pe de o parte atmosfera de kermesă flamandă care stăpânește neîntrerupt în zilele și nopțile de pomină ale catiheților buclucași îmi amintea de petrecerile țărănești din tablourile lui Breugel și ale altora. Pe de alta, interioarele cinstitelor crâșme au un aer adesea foarte acuzat de scene de interior, un genre în felul acelora în care olandezii descriau cu voluptate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu viața culturală a zonei, să nu uit pulsul marilor orașe! Îi satisfăceau ecourile din târgul moldav, consemnate în presa centrală. Erau mândri îndeosebi de ecouri fălticenene peste hotare, referitoare la revista de folclor „Șezătoarea”, la condeieri ca Ion Creangă (catihetul), M. Sadoveanu, A. Gorovei, Ion Irimescu, V. Vasiliu-Falti, Vasile și Horia Lovinescu, Eugen și Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Nora Marinescu, regină a operetei românești, rudă cu Cazabanii. Păstrarea în copie a misivelor trimise, mi-a îngăduit să le includ
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nostru. Dacă îl socotiți util, îl pot trimite. Ținând cont de sugestia Dv., m-am dus la D-na Stino, solicitândui scrieri ale ilustrului ei soț. Mi-a pus la dispoziție materialul inedit: „Un 266 dascăl al humuleștenilor - Vasile Grigorescu, Catihetul de la Folticeni”, scris de A. G. Stino în august 1969. Lucrarea are 13 pagini. Aștept părerea Dv., pentru a ști dacă pot începe dactilografierea. În cel mai scurt timp voi căuta s-o întâlnesc pe D-na Apetroaie, căreia îi voi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe meleaguri fălticenene și ieșene. Trecând în revistă cunoștințele despre trecerea lui Creangă prin Fălticeni, vă pot spune că pe Ulița Rădășenilor se păstrează casa (cu plăcuță memorială), ridicată aidoma în locul celei a lui Pavel Ciubotaru, la care au locuit catiheții. Editura Meridiane a scos acum câțiva ani o carte poștală ilustrată, menționând în mod eronat: „Casa în care a locuit Ion Creangă, pe când era elev la Școala de catiheți din Fălticeni”. În Piața 23 August se află catedrala orașului, cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aidoma în locul celei a lui Pavel Ciubotaru, la care au locuit catiheții. Editura Meridiane a scos acum câțiva ani o carte poștală ilustrată, menționând în mod eronat: „Casa în care a locuit Ion Creangă, pe când era elev la Școala de catiheți din Fălticeni”. În Piața 23 August se află catedrala orașului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Este ctitorie a Găneștilor, ridicată în prima jumătate a veacului trecut. Aici a răsunat glasul catihetului Creangă, elev la Folticeni, între 1854-1855. Pe baza unor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
locuit Ion Creangă, pe când era elev la Școala de catiheți din Fălticeni”. În Piața 23 August se află catedrala orașului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Este ctitorie a Găneștilor, ridicată în prima jumătate a veacului trecut. Aici a răsunat glasul catihetului Creangă, elev la Folticeni, între 1854-1855. Pe baza unor solide investigații, coroborate cu afirmațiile (orale sau scrise) ale lui V. Ciurea, Aurel George Stino, Vasile Costăchescu ș.a., am stabilit cu precizie locul unde a fost crâșma fetei vornicului din Rădășeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lui V. Ciurea, Aurel George Stino, Vasile Costăchescu ș.a., am stabilit cu precizie locul unde a fost crâșma fetei vornicului din Rădășeni. Pe aceeași Uliță, peste drum de casa lui Pavel Ciubotaru, a fost casa unde a funcționat Școala de catiheți. O spune și institutorul 328 Muzeografă la Casa Pogor, emigrată ulterior în S.U.A. 274 fălticenean Vasile Costăchescu, în „Istoria orașului Fălticeni” (1941). Din lemnul acestei școli, și-a durat o căsuță în aceeași curte, o văduvă (azi decedată). Din fericire
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
trăit numai un an la Fălticeni, circa o treime din amintirile sale se petrec în acest oraș. O figură de care ar trebui poate să țineți seamă, este aceea a lui Vasile Grigorescu, fost profesorul lui Creangă la Școala de catiheți. Știți, de bună seamă, că iscălitura lui se află, alături de aceea a catihetului Conta, pe certificatul lui Creangă, de absolvire a școlii din Fălticeni (vezi Gh. Ungureanu). Vasile Grigorescu a locuit pe Ulița Rădășenilor (știu locul casei). A murit în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
petrec în acest oraș. O figură de care ar trebui poate să țineți seamă, este aceea a lui Vasile Grigorescu, fost profesorul lui Creangă la Școala de catiheți. Știți, de bună seamă, că iscălitura lui se află, alături de aceea a catihetului Conta, pe certificatul lui Creangă, de absolvire a școlii din Fălticeni (vezi Gh. Ungureanu). Vasile Grigorescu a locuit pe Ulița Rădășenilor (știu locul casei). A murit în deceniul al doilea din acest veac și a fost coleg cu Nicu Gane
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Domnească din Fălticeni, a lui Neofit Scriban. Grigorescu a ridicat casa parohială de la biserica „Adormirea”, unde a fost paroh. Deasemeni școala primară din satul Petia (sat la 7 km de oraș). Cred că aveți și la Iași „Amintirile” tipărite ale catihetului. La „Galeria oamenilor de seamă” se află un exemplar din Gramatica lui N. Măcărescu - după care învățau catiheții, și o scrisoare a lui Creangă către N. Gane. Creangă îi dă lămuriri ce este tăunul... 275 Se mai află o fotografie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
paroh. Deasemeni școala primară din satul Petia (sat la 7 km de oraș). Cred că aveți și la Iași „Amintirile” tipărite ale catihetului. La „Galeria oamenilor de seamă” se află un exemplar din Gramatica lui N. Măcărescu - după care învățau catiheții, și o scrisoare a lui Creangă către N. Gane. Creangă îi dă lămuriri ce este tăunul... 275 Se mai află o fotografie (cam cenușie) reprodusă dintr-un ziar, cu Ion Creangă la Slănic Moldova, alături de dr. Ciurea, Cobălcescu și alții
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de pictorul Doroftei, de pe str. Sucevei, care nu avea studii de specialitate. A zugrăvit „Adormirea”, biserica lui Tudorache Ciurea din cimitirul Tâmpești (azi Grădini) și probabil biserica din satul Petia, la 7 km de Fălticeni, locul unde s-a născut catihetul Vasile Grigorescu, dascălul lui Creangă la fabrica de popi de pe Ulița Rădășenilor; deasemeni biserica Sfântul Ilie, în oraș. Prieten foarte bun cu Aurel Băeșu, coleg de gimnaziu, Ticuță Ghellemé l-a susținut cât a 333 bisericii nu au acceptat, pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul /29 aug. 1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de la unii-alții, din hop în hop, tot înainte prin rătăcănile de pe ulițile Iașilor, am ajuns într-un târziu, noaptea, în cieriul Socolei, și am tras cu căruța sub un plop mare, unde am găsit o mulțime de dăscălime adunată de pe la catiheți, din toate județele Moldovei; uniia mai tineri, iar cei mai mulți cu niște târsoage de barbe cât badanalele de mari, șezând pe iarbă, împreună cu părinții lor, și preuți și mireni, și mărturisindu-și unul altuia păcatele!”... Tare mi se pare mie că
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
iar în 1886 se mută în palatul Sturza din Iași, restaurat și extins. Chiliile rămase au fost date Școlii de meserii a comunei Bucium. La intrarea în Seminarul de la Socola, dumneata aveai avantajul unei prime clase de Seminar, făcută la catiheții din Folticeni. Așa stând lucrurile, ai terminat Seminarul - curs inferior - în 1858, adică în trei ani în loc de patru. Despre perioada cât ai învățat la Socola, hai să-l lăsăm pe Grig. I. Alexandrescu, prietenul dumitale, să ne spună ceva, pentru că
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Rădăuți. 44. Dimitrie Loghin (1910-1982), cu studii la Fălticeni și Iași, predă la liceele din Botoșani și Suceava. În 1937 organizează o serie de expoziții în diferite orașe în care expune tablouri cu peisaje bucovinene. 45. Vasile Lucan (1865-1930), preot, catihet la școala primară din Suceava, animator cultural, debutează la revista Încercări literare cu poezii, traduceri, nuvele. 46. Ion Lungu (1911-1948), publicist, poet, prozator, colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai Havriș, la volumul Ghiveci, scos la o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai rece, însă pot spune că datorită frigului rețin această parte de drum. Nu-mi mai simțeam mâinile pe ghidon, dar suportam totul, mulțumit că măcar nu mai pedalez în sus. La Broșteni, ne-am abătut spre fosta "Școală de catiheți”, care-l avusese elev pe Ion Creangă, am lăsat în urmă stânca devenită celebră, după ce același o prăvălise peste casa Irinucăi. Din nou apăruse soarele, se schimbase și peisajul. Prin munte nu prea întâlnisem oameni, acum treceam prin sate, parcă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Creangă" (Fundații); d-rul Gr. T. Popa, care a cetit "Izul Pământului", bucată anume scrisă pentru Mironescu și apărută în "Însemnări"; și Octav Botez, tot despre Mironescu, cam lung, însă bine și frumos. S-a dat un act (două tablouri) din "Catiheții dela Humulești" de Ion Mironescu. Piesa aceasta a avut la Iași un succes apreciabil, la care nu m-am așteptat. Cuprinde în ea și lucruri originale datorite lui Mironescu (scena dintre Oșlobanu și crâșmăriță din tabloul penultim). Iași Comitet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și nu i-am putut da, că nu aveam, că a fost un an prost pentru albine. Stătea pe strada Rădășeni în casele Catihetului, preot V.Grigorescu și mai avea și 4 copii foarte mici. Și am plecat cu ochii în lacrimi, de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă, baci din Brețcu, călătorind la Viena ca să-și vadă feciorii, comite enorme boroboațe și se-ntoarce fără a-și fi atins scopul. Teatralizarea Amintirilor lui Creangă (Catiheții de la Humulești) e concurată de geniul, el însuși dramatic, al humuleșteanului. VICTOR ION POPA Un bun roman, curat, epic, aproape polițist, este Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa (1895-1946), tratând despre fuga de fiară încolțită a lui Manlache
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
părăsindu-se cele două camere de la Gimnaziul „Alecu Donici” (Liceul „Nicu Gane”). 324 Soție de moșier, ctitor al bisericii din Lămășeni, construită Între 18521854. Anastasia este Înmormântată lângă biserică. Primul dascăl a fost Trăsnea, colegul lui Creangă la școala de catiheți din Fălticeni. 325 Ceasul din turnul bisericii Adormirea - ctitorie a Găneștilor -, a fost adus de la Viena cu cheltuiala Nastasiei Cichirdic și instalat În 1883 de un oarecare Ebervain. 814 2 Brașov, 26 oct. 1972 Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea matale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
anexa lui Galeria, frumoasa D-stră realizare. Dosarul cu materialele „Mărturiilor fălticenene” crește ca volum. Vă voi da exact o situație a lucrărilor strânse până acum. 1. Anton Holban - Contribuții biografice - de Eugen Dimitriu. 2. Un dascăl al humuleștenilor, Vasile Grigorescu - catihetul de la Fălticeni - de Aurel George Stino. 3. Amintiri despre Labiș și Sadoveanu (șase articole) - de V.G. Popa. 4. Neculai Stoleriu - de Ion Feresuariu. 5. Din amintirile lui bădia Neculai Țibulcă - de V.G. Popa. 6. Așa cere regula (amintiri din școala
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Împrejurimile, În căutarea urmelor lui Creangă și a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta nimeni, deși se cinstea al dracului... Era vin de casă, din strugurii care atârnau de streașină, ținând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și a exprima o autoritate divină. În Noul Testament se extinde această formulă autoritatea numelui divin trecând și asupra persoanei lui Iisus (Ioan 14,13) La botezul "în/întru numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh" se realizează integrarea catihetului în Hristos și părtășia lui la moartea și învierea acestuia. Câteva comunități creștine folosesc o formulă de botezare "în numele lui Iisus (Hristos)," fără ca aceste comunități să vadă vreo contradicție între practica lor și dispoziția de a propovădui și boteza „în numele
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
Adâncit și de o dispută pe subiecte teologice și administrative, conflictul culminează cu izgonirea lui Teodorescu din biserica lui Oșlobanu de către Oșlobanu însuși, în fruntea călugărilor săi. Narațiunea se concentrează apoi pe perioada petrecută de Creangă la seminar (școala de catiheți) din Fălticeni, unde, spre surprinderea sa mărturisită, se reîntâlnește cu Nică Oșlobanu. Protagonistul se înscrie la această școală după ce constată că toți prietenii săi apropiați părăsesc instituția lui Teodorescu, fapt ce îl lasă expus ca țintă a severității profesorului. În
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]