59 matches
-
viziune plastică în opera lui Ion Creangă Zoe Dumitrecu Bușulenga susține asemănări între unele scene din Amintiri din copilărie și Școala flamandă: Pe de o parte atmosfera de kermesă flamandă care stăpânește neîntrerupt în zilele și nopțile de pomină ale catiheților buclucași îmi amintea de petrecerile țărănești din tablourile lui Breugel și ale altora. Pe de alta, interioarele cinstitelor crâșme au un aer adesea foarte acuzat de scene de interior, un genre în felul acelora în care olandezii descriau cu voluptate
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu viața culturală a zonei, să nu uit pulsul marilor orașe! Îi satisfăceau ecourile din târgul moldav, consemnate în presa centrală. Erau mândri îndeosebi de ecouri fălticenene peste hotare, referitoare la revista de folclor „Șezătoarea”, la condeieri ca Ion Creangă (catihetul), M. Sadoveanu, A. Gorovei, Ion Irimescu, V. Vasiliu-Falti, Vasile și Horia Lovinescu, Eugen și Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Nora Marinescu, regină a operetei românești, rudă cu Cazabanii. Păstrarea în copie a misivelor trimise, mi-a îngăduit să le includ
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nostru. Dacă îl socotiți util, îl pot trimite. Ținând cont de sugestia Dv., m-am dus la D-na Stino, solicitândui scrieri ale ilustrului ei soț. Mi-a pus la dispoziție materialul inedit: „Un 266 dascăl al humuleștenilor - Vasile Grigorescu, Catihetul de la Folticeni”, scris de A. G. Stino în august 1969. Lucrarea are 13 pagini. Aștept părerea Dv., pentru a ști dacă pot începe dactilografierea. În cel mai scurt timp voi căuta s-o întâlnesc pe D-na Apetroaie, căreia îi voi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe meleaguri fălticenene și ieșene. Trecând în revistă cunoștințele despre trecerea lui Creangă prin Fălticeni, vă pot spune că pe Ulița Rădășenilor se păstrează casa (cu plăcuță memorială), ridicată aidoma în locul celei a lui Pavel Ciubotaru, la care au locuit catiheții. Editura Meridiane a scos acum câțiva ani o carte poștală ilustrată, menționând în mod eronat: „Casa în care a locuit Ion Creangă, pe când era elev la Școala de catiheți din Fălticeni”. În Piața 23 August se află catedrala orașului, cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aidoma în locul celei a lui Pavel Ciubotaru, la care au locuit catiheții. Editura Meridiane a scos acum câțiva ani o carte poștală ilustrată, menționând în mod eronat: „Casa în care a locuit Ion Creangă, pe când era elev la Școala de catiheți din Fălticeni”. În Piața 23 August se află catedrala orașului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Este ctitorie a Găneștilor, ridicată în prima jumătate a veacului trecut. Aici a răsunat glasul catihetului Creangă, elev la Folticeni, între 1854-1855. Pe baza unor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
locuit Ion Creangă, pe când era elev la Școala de catiheți din Fălticeni”. În Piața 23 August se află catedrala orașului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Este ctitorie a Găneștilor, ridicată în prima jumătate a veacului trecut. Aici a răsunat glasul catihetului Creangă, elev la Folticeni, între 1854-1855. Pe baza unor solide investigații, coroborate cu afirmațiile (orale sau scrise) ale lui V. Ciurea, Aurel George Stino, Vasile Costăchescu ș.a., am stabilit cu precizie locul unde a fost crâșma fetei vornicului din Rădășeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lui V. Ciurea, Aurel George Stino, Vasile Costăchescu ș.a., am stabilit cu precizie locul unde a fost crâșma fetei vornicului din Rădășeni. Pe aceeași Uliță, peste drum de casa lui Pavel Ciubotaru, a fost casa unde a funcționat Școala de catiheți. O spune și institutorul 328 Muzeografă la Casa Pogor, emigrată ulterior în S.U.A. 274 fălticenean Vasile Costăchescu, în „Istoria orașului Fălticeni” (1941). Din lemnul acestei școli, și-a durat o căsuță în aceeași curte, o văduvă (azi decedată). Din fericire
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
trăit numai un an la Fălticeni, circa o treime din amintirile sale se petrec în acest oraș. O figură de care ar trebui poate să țineți seamă, este aceea a lui Vasile Grigorescu, fost profesorul lui Creangă la Școala de catiheți. Știți, de bună seamă, că iscălitura lui se află, alături de aceea a catihetului Conta, pe certificatul lui Creangă, de absolvire a școlii din Fălticeni (vezi Gh. Ungureanu). Vasile Grigorescu a locuit pe Ulița Rădășenilor (știu locul casei). A murit în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
petrec în acest oraș. O figură de care ar trebui poate să țineți seamă, este aceea a lui Vasile Grigorescu, fost profesorul lui Creangă la Școala de catiheți. Știți, de bună seamă, că iscălitura lui se află, alături de aceea a catihetului Conta, pe certificatul lui Creangă, de absolvire a școlii din Fălticeni (vezi Gh. Ungureanu). Vasile Grigorescu a locuit pe Ulița Rădășenilor (știu locul casei). A murit în deceniul al doilea din acest veac și a fost coleg cu Nicu Gane
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Domnească din Fălticeni, a lui Neofit Scriban. Grigorescu a ridicat casa parohială de la biserica „Adormirea”, unde a fost paroh. Deasemeni școala primară din satul Petia (sat la 7 km de oraș). Cred că aveți și la Iași „Amintirile” tipărite ale catihetului. La „Galeria oamenilor de seamă” se află un exemplar din Gramatica lui N. Măcărescu - după care învățau catiheții, și o scrisoare a lui Creangă către N. Gane. Creangă îi dă lămuriri ce este tăunul... 275 Se mai află o fotografie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
paroh. Deasemeni școala primară din satul Petia (sat la 7 km de oraș). Cred că aveți și la Iași „Amintirile” tipărite ale catihetului. La „Galeria oamenilor de seamă” se află un exemplar din Gramatica lui N. Măcărescu - după care învățau catiheții, și o scrisoare a lui Creangă către N. Gane. Creangă îi dă lămuriri ce este tăunul... 275 Se mai află o fotografie (cam cenușie) reprodusă dintr-un ziar, cu Ion Creangă la Slănic Moldova, alături de dr. Ciurea, Cobălcescu și alții
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de pictorul Doroftei, de pe str. Sucevei, care nu avea studii de specialitate. A zugrăvit „Adormirea”, biserica lui Tudorache Ciurea din cimitirul Tâmpești (azi Grădini) și probabil biserica din satul Petia, la 7 km de Fălticeni, locul unde s-a născut catihetul Vasile Grigorescu, dascălul lui Creangă la fabrica de popi de pe Ulița Rădășenilor; deasemeni biserica Sfântul Ilie, în oraș. Prieten foarte bun cu Aurel Băeșu, coleg de gimnaziu, Ticuță Ghellemé l-a susținut cât a 333 bisericii nu au acceptat, pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai rece, însă pot spune că datorită frigului rețin această parte de drum. Nu-mi mai simțeam mâinile pe ghidon, dar suportam totul, mulțumit că măcar nu mai pedalez în sus. La Broșteni, ne-am abătut spre fosta "Școală de catiheți”, care-l avusese elev pe Ion Creangă, am lăsat în urmă stânca devenită celebră, după ce același o prăvălise peste casa Irinucăi. Din nou apăruse soarele, se schimbase și peisajul. Prin munte nu prea întâlnisem oameni, acum treceam prin sate, parcă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul /29 aug. 1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de la unii-alții, din hop în hop, tot înainte prin rătăcănile de pe ulițile Iașilor, am ajuns într-un târziu, noaptea, în cieriul Socolei, și am tras cu căruța sub un plop mare, unde am găsit o mulțime de dăscălime adunată de pe la catiheți, din toate județele Moldovei; uniia mai tineri, iar cei mai mulți cu niște târsoage de barbe cât badanalele de mari, șezând pe iarbă, împreună cu părinții lor, și preuți și mireni, și mărturisindu-și unul altuia păcatele!”... Tare mi se pare mie că
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
iar în 1886 se mută în palatul Sturza din Iași, restaurat și extins. Chiliile rămase au fost date Școlii de meserii a comunei Bucium. La intrarea în Seminarul de la Socola, dumneata aveai avantajul unei prime clase de Seminar, făcută la catiheții din Folticeni. Așa stând lucrurile, ai terminat Seminarul - curs inferior - în 1858, adică în trei ani în loc de patru. Despre perioada cât ai învățat la Socola, hai să-l lăsăm pe Grig. I. Alexandrescu, prietenul dumitale, să ne spună ceva, pentru că
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Creangă" (Fundații); d-rul Gr. T. Popa, care a cetit "Izul Pământului", bucată anume scrisă pentru Mironescu și apărută în "Însemnări"; și Octav Botez, tot despre Mironescu, cam lung, însă bine și frumos. S-a dat un act (două tablouri) din "Catiheții dela Humulești" de Ion Mironescu. Piesa aceasta a avut la Iași un succes apreciabil, la care nu m-am așteptat. Cuprinde în ea și lucruri originale datorite lui Mironescu (scena dintre Oșlobanu și crâșmăriță din tabloul penultim). Iași Comitet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și nu i-am putut da, că nu aveam, că a fost un an prost pentru albine. Stătea pe strada Rădășeni în casele Catihetului, preot V.Grigorescu și mai avea și 4 copii foarte mici. Și am plecat cu ochii în lacrimi, de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
semnate de Mihail Sadoveanu), figuri junimiste ș.a. De reținut cronică închinata românului Gorila al lui Liviu Rebreanu, notele critice și polemicile purtate de Î.i. În domeniul teatrului este de menționat o dramatizare a lui I.I. Mironescu după Ion Creangă (Catiheții de la Humulești). Apar, de asemenea, multe note, scrisori și comentarii vizând legăturile culturale cu străinătatea. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
băiatului, conflict adâncit și de o dispută pe subiecte teologice și administrative, culminând cu izgonirea lui Teodorescu din biserica lui Oșlobanu de către acesta personal și călugării săi.Narațiunea se concentrează apoi pe perioada petrecută de Creangă la seminar ășcoala de catiheți) din Fălticeni, unde, spre suprinderea sa mărturisită, se reîntâlnește cu Nică Oșlobanu. Nică se înscrie la această școală după ce constată că toți prietenii săi apropiați părăsesc școala lui Teodorescu, fapt ce îl lasă expus ca țintă a severității profesorului. În
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
reformarea învățământului românesc prin modernizare instituțională și profesionalizare. El însuși scriitor, Horia Gârbea discută textul ca dovadă a unui anticlericalism manifestat de Creangă ăa cărui carieră preoțească se va fi sfârșit prin caterisire), adăugând: „Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat. Copilul și imaginea copilăriei Unicat in literatura română,volumul, Amintiri din copilărie depășește tot ce se scrisese despre universul celei dintâi vârste a omului.Paginile din Ion Ghica ,Costache Negrutzzi, Alecu Russo,Vasile Alecsandri rămân în urma
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
portretului. Tohăneanu sublinia că ―portretul,care,de la cronicari încoace se bucura de o frumoasă tradiție în proza artistică românească, nu creează decât rare hiaturi în fluxul torențial al narațiunii lui Creangă. Figurile izolate pălesc în fața imaginilor de grup.Scena încăierării catiheților din casa lui Pavel Cinlocarul e remarcabilă prin dinamismul ei, iar atmosfera de la școala din Fălticeni pare să sugereze o imagine de infern,unde tinerii sunt torturați de manuale lipsite de limpezime, ―curat meșteșug de tâmpenie-.Cel mai complex dintre
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
preadolescenței,când jocul este substituit de petreceri specifice. Sentimentul erotic este mai pronuntaț , dovadă fiind desele vizite la crâșmărița din Rădășeni sau gândul care fugea uneori la fata popii din Fălticenii Vechi. Petrecerile lăsau greu locul clipelor de învățătură,când catiheții se încumetau ―să ne mai punem și câte pe oleacă de carte-.Ajuns holtei, Nică,e deja conștient de sentimentele sale și de aici explozia lirică din final,care demonstrează că eroul era puternic ancorat în viața tumultoasă a satului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dobândi popularitate ieftină ascultă plângerile sătenilor împotriva unei mănăstiri și apoi bate cu biciul toți călugării, neomițându-l pe stareț. Lumea clerului este prezentă în proza noastră, dar se remarcă mai ales prin minusuri. Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat. Călugării și călugărițele lui Damian Stănoiu nu sunt pilde de sfințenie. Povestirile lui sunt foarte reușite și credibile. Personajele sunt oameni care, chiar dacă au ales calea bisericii, nu sunt ocoliți de nici un defect uman, dar nici
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Omul care și-a găsit umbra și la Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc. N. N. Crețu publică un studiu despre romanul Anna Karenina de L. N. Tolstoi, Lascăr Sebastian scrie despre Oscar Wilde (The King of Life) și, sub pseudonimul Catihetul Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni Papini realizată de Alexandru Marcu (Viața lui Iisus). N. N. Crețu se referă la actualitatea liricii lui Francesco Petrarca. Liviu Andrei tălmăcește Tabloul de Jerome K. Jerome, iar Julieta Lupașcu-Blazianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]