1,147 matches
-
dramatică și să sublinieze caracterul ei umoristic”.8 În acest context, dorim să prezentăm unele completări: textul umoristic tradus de Eminescu a fost publicat de Mark Twain în revista literară ”Atlantic Monthly”, în luna februarie 1876. El conține și un catren, care, de fapt, nu îi aparține scriitorului ci unui grup de trei glumeți ziariști, care obișnuiau să se deplaseze cu tramvaiul: Isaac Bromley, Noah Brooks și Moses W. Handy. Într-o noapte din luna aprilie 1875, aceștia au observat un
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
cămașa firelor, pe care le punea în contact, cînd voia să aprindă lumina, printr-o sîrmă împlîntată într-un dop de plută. (Pluta are, cum știm, eminente virtuți izolatoare.) Dispozitivul îl încîntase pe Romulus Vulpescu, care i-a dedicat următorul catren: "Doar cu două ace/ Și un dop cu sîrmă,/ Șaltăr poate-și face/ Orișicare gîlmă". Versurile poartă, inconfundabil, sigiliul stilului vulpescian: o asonanță de zile mari (sîrmă-gîlmă), sintaxă cutezătoare ("Șaltăr poate-și face..."), plus folosirea lui "gîlmă" cu sensul de
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
care "da"-ul este jò. Sau, mai degrabă, era astfel la începutul lui Trecento, cînd îl înregistrează Dante... Altminteri, termenul acesta (care,-n engleză, este yes, iar în germană, este ja) comportă numeroase versiuni vernaculare, — dovadă, dincolo de tomurile docte, acest catren ocazional al lui Ion Barbu (în care este elogiată o așa-zisă "Jos-Saxonă", o Nieder-Sächsine adică, — o veche Freudenmädchen, anume Else Erhardt): "Robită ora, ca o turmă/ Ascultă-acestei dulci Cloé/ Cînd ea o cheamă ori o curmă/ În hanovreza ei
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
peisajele de studio foto interbelic al acestor poeme, cu iubiri în alb-negru. Miza lor e una tehnică. Sunt poeme „chinuite" (uneori se simte și chinul de a prinde o rimă și un ritm de coadă), cizelate să intre într-un catren, glossă ori alte „fixuri" formale. Ritmul e căutat, strunit, energic, dar câteodată șchiop și forțat: „În perne dulci vâslită ca sâmburii-n gutui/ Prind sfârcurile sânii ce-n peștii lor înnoaptă/ Luminile pe unde cu frânte mâini așteaptă/ Femeile în
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
și cojoace. Anghel "era un bărbat mărunțel, cam uzat; bărbuța roșcată începuse a-i cărunți. Elegant și boieros. Amator de vin bun și stridii. Mare cunoscător al poeziei contimporane europene, de gust subțire și sigur. Cândva publicase o serie de catrene: populare spaniole și grecești. Când i-am recitat câteva, la prima întâlnire, l-am câștigat deplin, ca și cum i-aș fi fost vechi tovarăș." Aflat într-o plăcută companie, începând a fi băgat în seamă de cel mai mare critic și
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
observații prozodice, după care Mitică Dumnezeu le-a mulțumit și le-a dat drumul acasă. Textul a rămas intact în splendoarea lui inițială, inclusiv totalitatea scrîntelilor ritmice ("În luptă triumfător", "Străbunii noștri eroi") și superba rimă "mîndră/ eră" ce înnobila catrenul final. În august 1977, un decret prezidențial adăuga o nouă strofă, numărul greșelilor de accent sporind cu încă patru: "Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim", " Cu alte neamuri sub soare". Cine ar fi cutezat să-i spună cizmarului că versurile lui
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
vibrează din ce în ce mai departe. Pulsul îmi scade și viața mi se îneacă în cântec, Iar ritmul e rupt de tăcerea ce-așteaptă în taină-un descântec. Nu pleacă plecarea și nu vine venirea, Mă strânge prin sânge și mă doare iubirea. Catren pentru zei Zeii desculți își caută sărutul prin cer Și-și smulg îmbrățișarea din stele nebune ce pier. Ne caută buimaci și ne-adună din ploi, Devenim zei desculți și nebuni amândoi. Vis Am visat odată că ultima mea dorință
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
drog/ iar din inima ta, pâine” (Ibidem); ca-ntr-un carusel al iubirilor iluzorii: „doar timpul se-ndoaie/ de dorul tău” („De când ai plecat”, pag. 17). Ca să încheie motivul erotic cu o patetică chemare, asemeni unui jurământ matrimonial, într-un catren melodic, cu accente de slujbă ritualică la actul căsătoriei, în care doar emoționantul DA rămâne pecetea convențională: „De n-aș fi cascadă,/ aș putea fi cuib/ în care ți-aș adăposti/ toate visele” („Cuib”, pag. 19). Și-apoi, fără niciun
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei săli de spectacole. Ori cantate în piețe publice, ar smulge ropote de aplauze, dezvoltând un șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei săli de spectacole. Ori cantate în piețe publice, ar smulge ropote de aplauze, dezvoltând un șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
comanda mentelor acesteia, sunt cu atât de laudă beneficiile estetice ale poeziilor, ale ținutei lirice, dar și narative. Versurile jubilează mai mereu ideatic, indiferent în ce formă se prezintă în pragul comunicării. Adică, se găsesc versuri libere, albe, clasice - distihuri, catrene, terține. Aș zice că medicul, de-a lungul timpului, în tăcere, a reușit să asimileze și tehnica ...facerii poemului. Este greu de apreciat care dintre formele de comunicare l-ar reprezenta mai bine. Poetul nu ține să se impună în
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
întreabă într-una, / întrerupându-și rugăciunea în gând / Unde ești Doamne, unde ești Doamne, / De nu ne-auzi în cer copilul plângând? (Singuri de Crăciun). Tăioasă și bine venită constatare, semnalăm într-o clasică poemă, intitulată Recompensă binefacerii pământului. Patru catrene juisează pe tema „ mirabilei semințe”, a perpetuării vieții în univers. Cuvântul rămâne Piatra de hotar (à la Brâncuși ) care va da seamă de trecerea ființei în veac. Iată ultima strofă: Rupând echilibrul amorțelii deacasă / Ne îngropăm cu zăpada rostul în
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
află cocoșul de tablă. Dacă suflă vântul, scârțâie și îi arată direcția. Este un lucru de artă, după care s-a denumit și poarta cocoșului“. Čelebi menționează și tariq-ul pe care-l avea inscripționat turnul cu ceas, un soi de catren cu versuri scurte „de luare aminte sau deviză“, dedicate, firește, lui Allah, care „cu oamenii săi Hatif și Abidi, au spus versete“, cei doi autori ai inscripției solicitând sprijinul Creatorului pentru a „apăra cetatea de viclenia oamenilor“. Sunt singurele mărturii
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
Miercuri, 19 mai 2004, la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Timișoara (Calea Bogdăneștilor nr. 4) va avea loc, de la ora 16, lansarea a două noi apariții editoriale. Este vorba de volumele de versuri intitulate „Elegii de toamnă“ și „Catrene cu tâlc“, ambele sub semnătura lui Ștefan Orbulescu, care vor fi prezentate de prof. dr. Alexandru Stuparu. ( M. H.) Termen pentru reclamații Conform adresei nr. 6527/29 aprilie 2004 a Ministerului Muncii și Asigurărilor Sociale din Spania, reclamațiile privind nerespectarea
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]
-
Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, include: dezbateri pe marginea cărților „Amintiri din dulcea Bucovină“ și „Din agenda unei învățătoare“ de Stela Cazacu Radeș și „Farul“ de Mihaela Christi, poem muzical-coregrafic după un poem de 450 de catrene de Val Popa. Comentatori vor fi Mircea Șerbănescu, Panait Stănescu Belu, Rodica Pop, Horia Țâru, Alexandru Șelaru. Întâlnirea moderată de Rodica Opreanu se va încheia cu un program muzical susținut de soprana Viorica Pop Ivan și compozitorul Milutin Peici. ( S.
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]
-
dans și multă voie bună. Ca de fiecare dată, dna Dorina Avrămuț le-a oferit sărbătoriților un cadou original - o poezie. Printre invitații de seamă s-a aflat și viceprimarul Timișoarei, dl Adrian Orza, care a fost felicitat, printr-un catren, pentru numirea din nou în această funcție. A. M. G. Masaj Beauty-Veda l Pentru refacerea organismului Recent, la București s-a desfășurat Congresul Internațional de Estetică Aplicată-Les Nouvelles Esthetiques, organizat în premieră în țara noastră. Manifestarea a fost structurată pe mai
Agenda2004-25-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282557_a_283886]
-
în contra suferinței și tăcerii așternute în chip de "temniță" scrie Ion Horea în spiritul și ritmul meditațiilor eminesciene, nemurind clipa, raza, esența acelor corsi e ricorsi ale vieții și istoriei, la cotele unei virile purități stilistice. Dezbărate de luxuria metaforizantă, catrenele se organizează în jurul unor idei, concepte, obsesii binare, enunțul însuși fiind biunivoc, denotativ-conotativ, reflexiv-tranzitiv, de o modernitate deconcertantă: "Scrii, tot mai scrii/ versuri eliptice/ cu fantezii/ apocaliptice -/ Vântul cuvântul/ singur mai spune ce/ timpuri pământul/ o să-l întunece!". Bătăi în
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
Sînt însă și factori care acționează în sens contrar, atenuînd ruptură formală: în primul rînd lipsa rimei între versurile 1 și 3 (există totuși o asonanta, a vocalei "u", menținută și în strofa următoare), ceea ce permite o lectură continuă a catrenului că un distih; în această interpretare, încălcarea persistă, dar e mai puțin gravă, căci apare în poziția cezurii mediale. Textului citat i se pot adăuga desigur și alte exemple: cele pe care le voi invocă în continuare nu reprezintă rezultatul
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
atât mai mult admirabilele metafore aplicate unor conducători fictivi: Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el următorul catren: "Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci pe toți Craiul domoale,/ ca spuma mării cea moale". Totuși aici este vorba de forța care pune stavilă exceselor. "Domolirea se încadrează în viziunea roz, clementă, asupra puterii. Ultima
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Cărînd pe rînd baloanele de spumă/ În lacrimi grele iarăși se prefac." Tot atît de lucidă e aprecierea că Balada chiriașului grăbit ar fi emblematică pentru opera și personalitatea poetului. A făcut și multe concesii gustului minor, ca în aceste catrene: "Greu mi-i, dragă, fără tine/ Și te chem de atîtea ori, -/ Nu din zori și pînă-n sară/ Cît din sară pînă-n zori". Sau: N-o să mai iubesc, zisese/ Biata-mi inimă naivă,/ Dar văzîndu-te pe tine,/ A căzut în
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
alții. Ultima serie de intelectuali străluciți, înainte de întronarea marxism-leninismului. Salvarea mi-o găsisem mai departe în poezie. Nu scriam numai versuri grave, filosofice, pedante, dar și o lirică ocazională, superficială, cum îi adresasem unei artiste de 1 martie 1959, acest catren jucăuș. Nu merită, dar îl citez, totuși: Șantezei de renume ce vine din Focșani, Cu victime, triumfuri și vin, precum și bani, E drept că e din fire întrucâtva lejeră, Dar noi o adorăm ș-așa, fiind prosperă. Erau simple exerciții
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
care probabil mai știa și alte limbi orientale, și-a umplut viața numai cu poezia persană a lui Hafez, Saadi și Omar Khayyam. A publicat mai multe volumașe de traduceri din acești poeți în anii șaptezeci-optzeci (Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane, Albatros, 1974; Hafez, O sută de gazeluri, Univers, 1977; Saadi, Bustan, Albatros, 1978; Trei poeți persani: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Ed. Științifică și enciclopedică, 1982) și pot depune mărturie că nu numai în aceste cărți, dar și în nesfîrșitele
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
el a mai publicat cîteva volume de cînd a plecat în Israel: chiar acum cîțiva ani, în 1993, a editat pe speze proprii un volum în care reia mai vechile sale traduceri din Omar Khayyam ridicînd la cinci sute numărul catrenelor (rubaiatelor) cu care înzestrează cultura noastră, așa de săracă în traduceri bune din marea literatură orientală. Anul trecut, Otto Starck a publicat - și tot în editura proprie - o altă traducere, Trei parabole din "poemul spiritual" al misticului persan Djalal ud-Din
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
i se potrivesc: "O, nu-ți supune trupul caznelor, tot anul,/ doar ca s-aduni arginți și galbeni cu toptanul!/ Nainte ca suflarea-ți caldă să nu-nghețe,/ bea cu un prieten..." Beția mistică de care vorbește Omar Khayyam în catrenul 187, se înțelege, este aceea a poeziei... Otto Starck, "trăiește într-o enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului"? O, nu, să mă ierte distinsa poetă Mioara Cremene și fermecătoarea memorialistă! Otto Starck trăiește ca un prinț și
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
autorului, a soțului, ca o expresie a dezintegrării dintr-un prezent văduvit, într-o evadare în virtual, emițând semnale interioare, asigurându-i credibilitate, construind o punte peste timp între două tărâmuri... „... Poate visez, dar... crede-mă!”. Astfel, în cele două catrene de început, poetul întărește eul liric prin manifestarea unei dorințe nemărginite de reconstituire a unor secvențe aparținând unui timp pierdut, a acelei iubiri sacre, ca o parabolă despre trăirea eternității sub semnul vieții... “De-aș ști că-n viața mea
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]