207 matches
-
Iată și câteva ,,flori de colț”, cu irizări alpine, dar și de nestemate, cernute din florilegiul mărturiilor autoreferențiale ale pictoriței însăși: ,,Este culoarea care mă definește, deoarece foarte multe piese populare din Bucovina au această nuanță de negru. Începând de la catrințe, vase -, chiar și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea negrului. Pentru mine, negrul nu înseamnă doliu și tristețe, ci
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Funk. La ce vârstă ai debutat ? La vârsta de 11 ani am urcat pentru prima dată pe scenă. Pe atunci făceam parte dintr-un grup folcloric. Era un concurs de muzică populară, la care participam și eu îmbrăcată în ie, catrință și cu un trandafir prins în păr. A fost un moment emoționant. Cine te-a îndrumat spre o carieră artistică? Părinții mei aveau mari emoții pentru mine când trebuia să cânt undeva. Ei au fost cei care m-au susținut
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_solista_de_jazz_inga_taranu.html [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
cât să pocnești din bici, Am și plecat la bunici. Mere coapte în livadă, Zmeura ce stă să cadă, Mure negre și afine, Ziceti-mi, e rău, sau bine? Câmpul geme iar de floare, Ce miresme-mbătătoare! În ciubote și catrinți, Trec furnici în rând cuminți. Pistruiate și confuze, Văd și două buburuze Cu-aripioare de mătase, Trec în zbor prin fața noastră. Zarva mare e în crâng, Păsărele-aici se strâng, Ascunse de rămurele Trag cu ochii prin perdele Ce să
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
dor de tot ce-nseamnă Românie, De munții-nalți, de brazii-nmiresmați, De codrii de stejar, de tine ciocârlie, De cântul fermecat, de la noi din Carpați. De râurile reci, ce saltă vesele din piatră-n piatră Și de bunica cu catrință, care m-aștepta la poartă. Mi-i dor de lanurile aurii de grâu, De macul și cicoarea, ce sună-n adierea vântului, De cele trei culori, care-ți încing mijlocul ca un brâu, De mare-albastră, de zborul pescărușului. Nu plânge
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1480618611.html [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică extraordinară, pe care se află simboluri ce încă le au românii ardeleni pe porțile de lemn, pe ceramică, semne ce le au românii pe cusăturile naționale, pe fote, pe îi, pe catrințe, pe cămășile bărbătești, are o vechime măsurată cu C14 de pește 9000 de ani, mai veche cu pește 2000 de ani de cat începuturile civilizației Sumeriene și Egiptene. Elemente indentice de civilizație Cucuteni apare și în Chină la peste 1000
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
cămașa de ginere a accepat ca ginerică să-i cumpere costum și bocanci. Dar a venit cu sumanul cel nou, care chiar îl „aranja”. Mama purta șaluțul (broboada) cu câmp negru și fasolele galbene, bundița tivită cu blăniță de vulpe, catrință și botinele ei negre cu puțin toc și catarame galbene. Mie mi se părea cea mai frumoasă femeie din tot localul. Ni s-a spus că în saloanele de sus mai e o nuntă și un botez. Eram lângă intrare
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
totu-n jur dispare. Aici, in sipet, este o comoară; E rochia bunicii, de fecioara, E rochia cea albă, de mireasă, De când s-a dus, cu drag, la alta casă. În lada-ncapatoare-i o bundița, O ie și-o catrința de fetița, Costum de mire ce a fost purtat De omul care-n viat-i-a fost bărbat. În colțul lăzii, să vedeți minune: Pastrata-n cartea cea de rugăciune, Pitita între cele vechi vesminte, Se află poză mamei celei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
totu-n jur dispare.Aici, în sipet, este o comoară;E rochia bunicii, de fecioara,E rochia cea albă, de mireasă,De când s-a dus, cu drag, la alta casa.In lada-ncapatoare-i o bundița,O ie și-o catrința de fetița,Costum de mire ce a fost purtatDe omul care-n viat-i-a fost barbat.In colțul lăzii, să vedeți minune:Pastrata-n cartea cea de rugăciune,Pitita între cele vechi vesminte, Se află poză mamei celei sfinte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
îmbrăcămintea comună, reprezentată în metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi lațe de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi lațe de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
folosind un material țesut mai simplu. Fetele tinere purtau costume naționale de culori mai deschise și aprinse, nu purtau pe cap basmaua sau ștergarul de îmbrobodit ori sortul de protecție pînă nu obțineau statutul social de tînără nevasta - femeie căsătorită. Catrința și cămașă purtate de femei, necesită descrierea unor numeroase detalii comparative, pentru care nu ne este suficient timpul expunerii, ele făcând obiectul unor lucrări de vastă întindere. Alături de acestea o foarte mare însemnătate mai constă în ”găteala capului” ce de
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
o ogradă/Cine-a trece să mă vadă/Sus în vârful muntelui/S-ascult glasul cucului./” Membrii ansamblului poartă costume populare specifice localității Agăș. Costumele fetelor se compun din: ie și poale, cu motive florale, geometrice, în roșu și negru, catrință și bârnețe țesute în stative, cu model în „râuri”, ciorapi de lână și opinci din piele, iar cele ale băieților sunt formate din: bluză și fustă cusute manual, cu motive geometrice, cu frunză de stejar, negre, brâu roșu, țesut în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
șchiopătând tenace repetă aceleași figuri în fiecare zi și după masă până la colț și înapoi, până la colț și înapoi Trotuarul e un câmp de luptă în spate-i moartea, în față vitrina vieții trece peste borduri și limite își numără catrințele, șurțul deasupra mai bine pe loc decât să facă un pas înapoi Pauza de respirație îi aduce în față pruni, meri și căpșuni poale umplute cu verze îndesate sângele circulă anevoios dacă stai, mori, îi zise doctorul La opt dimineața
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasea_in_oranduiri_numai_de_ea_stiute.html [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
Dorului dor și-n țara asta, a mea și a ta, se trăiește greu, se moare ușor că ne-a părăsit pe toți Măria Sa În țara mea pierit-a Miorița și pe la colțuri artiștii cerșesc, Dochia, bătrâna, și-a pierdut catrința, iar pe străzi, nebunii străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipă și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la paradă Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
omeniaEu sunt din țara Dorului dorși-n țara asta, a mea și a ta,se trăiește greu, se moare ușorcă ne-a părăsit pe toți Măria Saîn țara mea pierit-a Miorițași pe la colțuri artiștii cerșesc,Dochia, bătrâna, și-a pierdut catrința,iar pe străzi, nebunii străjuiescDin țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă,mișeii scuipă și fug când dau din greu,iar guvernanții se-aclamă la paradăRomânii, câți mai sunt, s-ar ascunde,dar codrii și-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
totu-n jur dispare. Aici, in sipet, este o comoară; E rochia bunicii, de fecioara, E rochia cea albă, de mireasă, De când s-a dus, cu drag, la alta casă. În lada-ncapatoare-i o bundița, O ie și-o catrința de fetița, Costum de mire ce a fost purtat De omul care-n viat-i-a fost bărbat. În colțul lăzii, să vedeți minune: Pastrata-n cartea cea de rugăciune, Pitita între cele vechi vesminte, Se află poză mamei celei
SIPETUL BUNICII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1490282993.html [Corola-blog/BlogPost/378690_a_380019]
-
cu boabe-aurii. Mi-i dor de iernile geroase, De mama, de fața-i zâmbitoare, Aș vrea pe frunte-mi mâna ea să-și lase, Iar soba să-ncălzească, odaia primitoare. Mi-i dor De odăița mea și de păpușa cu catrință, De serile în care o poveste îmi spunea, Când închidea încet, încet dalba ușiță, Noaptea, o zână la mine-n pat venea. Referință Bibliografică: Mi-i dor / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2276, Anul VII, 25 martie
MI-I DOR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1490467844.html [Corola-blog/BlogPost/385118_a_386447]
-
aristocratism mai rar întâlnit chiar în mediul unor tineri educați de părinți înstăriți, cu școli înalte. Răspunsul nu trebuie căutat departe, bunătatea sufletească, educația aleasă primind-o de la acea măicuță evlavioasă, lovită de nedreptăți, dar care-și purta cu demnitate catrința, cămașa națională, credința ei fiind implantată în universul lăuntric al fiului. Când ne întâlneam zilnic parcă nu observam, nu acordam atenție aleselor sale calități omenești, rafinamentului sufletesc. Era ceva firesc, nu ne trecea prin gând să-i luăm în seamă
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre by http://uzp.org.ro/gheorghe-mihalcean-in-alintul-iubirii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
pierdere nu doar pentru artist cât și pentru posteritate căci Săftica Maria, femeie cu mare dragoste pentru cultură și folclor, a adunat în timp o impresionantă colecție de costume populare tradiționale românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100 de ani (opinia specialiștilor), ițari cu croiala autentică, cingători și bete țesute la război , etc. O minunată “ladă de zestre” și moștenire etnografică prețioasă pe care Neculai Vatamanu o păstrează cu pioșenie
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440084322.html [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix și Băile Tușnad, pentru Mitică și Cațavencu, pentru Călimănești, Borsec, Olănești, Praid, pentru De-a hoții și vardiștii și Piua și pentru Cireșarii și Toate pânzele sus, Pentru Cheile Bicazului și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
euro). Pe de altă parte, Licitația de Valori Tradiționale a avut o rată de adjudecare de 52,35%, totalul loturilor vândute ajungând la suma de 81.630 de euro. Printre obiectele care au fost adjudecate se numără o pereche de catrințe de Vâlcea, din prima jumătate a secolului al XX-lea (800 de euro), o ie de preoteasă, de Muscel (600 de euro), o ie de Muscel, bogat brodată și decorată cu paiete (500 de euro), o cămașă femeiască cu poale
Licitație "Epoca de Aur". Carnetul de partid al lui Nicolae Ceaușescu, donat unui muzeu () [Corola-website/Journalistic/102202_a_103494]