205 matches
-
Emil Brumaru Doamne, născocește-mi rostul. Am umblat destul ca prostul După coapse de femeie Ce se-ncleie și descleie Fără nici un fel de cheie. Și mi-am străduit dorința Prăbușit lin sub catrința Lelei ce-și rînjea ființa. Și ne-am dus, Doamne, ne-am dus, Călători precum Iisus, Tot pe apele din sus: Eu poet cu ranița Tristeții în spate, Ea cu sîni cît banița Sub buzele late!
Epigramă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10253_a_11578]
-
dor și-n țara asta, a mea și a ta, se trăiește greu, se moare ușor că ne-a părăsit pe toți Maria Să În țara mea pierit-a Miorița și pe la colțuri artiștii cerșesc, Dochia, bătrână, și-a pierdut catrința, iar pe străzi, nebunii străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipa și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la parada Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar
EU SUNT DIN ȚARA LUI NIMĂNUI de DORA PASCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373707_a_375036]
-
cu boabe-aurii. Mi-i dor de iernile geroase, De mama, de fața-i zâmbitoare, Aș vrea pe frunte-mi mâna ea să-și lase, Iar soba să-ncălzească, odaia primitoare. Mi-i dor De odăița mea și de păpușa cu catrință, De serile în care o poveste îmi spunea, Când închidea încet, încet dalba ușiță, Noaptea, o zână la mine-n pat venea. Referință Bibliografică: Mi-i dor / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2276, Anul VII, 25 martie
MI-I DOR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385118_a_386447]
-
grea! Ăsta i-a fost mereu necazu’; O lampă însă de era, Poate ardea mai bine gazu’ ! Unei cântărețe de muzică populară: Repet, repet pentru a mia oară Că doamna cântă cu știință, Însă adevărata ei comoară Este ascunsă sub catrință! Înghesuială: În Parlament tare se-ndeasă, De poți ori de nu poți să crezi, Câteva zeci de câini de rasă, Iar patru sute ... maidanezi . Unei poete, în Postul Paștelui: Recunosc că e dotată, Chiar nimica nu-i lipsește; Și cu toate astea
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
când aproape toate doamnele s-au îmbrăcat în costume populare oferite de gazdă, că portul tradițional autentic al femeilor este deosebit de bogat și variat în funcție de vârstă. În general, costumul popular femeiesc este compus din mai multe piese specifice: cămașa, poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune: bondița, cojocul, sumanul, mantaua. Tinerele fete poartă doar cămașă cu altiță (partea superioară a mânecilor și cea din jurul gâtului sunt încrețite printr-un sistem anume numit altiță prin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
depășească relațiile stăpân-slugă. Dimineața, când se trezea, boierul găsea cana cu cea mai limpede și rece apă de izvor, teancul cu jalbe frumos aranjat și netezit pe noptieră, iar proțapurile orânduite pe lângă perete. în picioare, la căpătâiul patului, îmbrăcată în catrință și ie din care inevitabil, rimând, ieșea miros de iasomie, Măriuca îl privea cu ochii ei mari, negri și-l întreba șoptit dacă mai are nevoie de ceva. Sigur că avea, fiind singur și burlac, dar de fiecare dată, suind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lungă sau văl, pusă în așa fel, încât învelește și bărbia, nimică în jurul gâtului, pe corp o cămașă lung brodată în partea superioară, de-a lungul cusăturilor cu lână pestriță, în jurul mijlocului purta o fustă - șorț - (era de fapt o catrință -n.a.) țesută din lână neagră cu dungi roșii. N-am știut ce altă denumire să dau acestei din urmă îmbrăcăminte, căci totul constă dintr-un șorț lat de trei până la patru picioare, legat în jurul șalelor, așa încât capetele să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un tablou grăitor: țăranca cu broboada, cu o căma cusută la gât, umeri, în față și jos, la mâneci, cu lână roșie și albastră, într-un decor în benzi, umplut cu model „ferăstrău”, țăcurit, care se vede clar și pe catrință. Broboada nu are niciun fel de înflorituri, iar la brâul care prezintă încrețituri, ranca ține o furcă sub braț și toarce, trăgând firul din caier, răsucindu-l pe fus. Portul descrisă de călătorul străin s-a păstrat, cu modificările impuse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îmbrăcămintea de deasupra, cea groasă, folosită în sezonul rece, nu comporta, de regulă, o prelucrare artistică, cea mai aproape de corp, cămașa de zi (uneori și cămașa lungă de noapte, folosită în loc de arhicunoscuta pijama), atât cea femeiască cât și cea bărbătească, catrința, betele, chimirul bărbătesc, uneori bundița, avea un model cusut, aplicat cu acul la guler, mâneci, poale, la piept, de natură vegetală sau geometrică. Trandafirul se aplica în țesături, la covoare, modelul geometrică se aplica din țesătură pe macaturi (specialitatea femeilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre ele, se alegeau unele care lucrau mai bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește portul național, Aristița Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și cu dungi paralele în față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și cu dungi paralele în față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea la poale fie pui, fie horbotă lucrată, care se vedea pe sub catrință. Vasile Tomescu, plecat din Lunca la București, își amintește că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea la poale fie pui, fie horbotă lucrată, care se vedea pe sub catrință. Vasile Tomescu, plecat din Lunca la București, își amintește că luncașii au venit din Bucovina cu costumul lor, dar că nu sunt fotografii cu bătrânii pe care i-a apucat în viață. Menționează la costumul bărbătescă chimirul și punga cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării, asemănătoare cu cele de azi. Floarea Călin (a cărei bunici după tată - Ștefan și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe negre, după cum ne-a mărturisit Maria Ignătescu. încă din perioada interbelică, după mărturiile și fotografiile existente se poate observa un amestecă între portul popular și diferite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obiecte de îmbrăcăminte cumpărate din oraș. Treptat, tinerii, apoi și bătrânii, au renunțat la vechiul port. Am apucat s-o văd pe bunica mea, Domnica Ignătescu (1875-1953) purtând cămașă lungă din cânepă și in, acoperită de la brâu și josă de catrința maro cu roșu în dungi și încinsă cu bârnețe (bete) țesute din lână. Acum nu mai poartă nimeni, tineretul nici n-ar ști dacă nu ar vedea costumul popular purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
străini dar și un mare număr de credincioși. În Erminia lui Dionisie de Furna este menționată în ceasta fecioarelor fără să fie precizat modul său de reprezentare. Pe sfintele icoane sfânta Filofteia este pictată ca adolescentă purtînd iie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, părul strâns la spate, ținând în mâini cruce și ramuri de finic. Mai multe biserici din România ca de exemplu: Dobroteasa și Sfântul Gheorghe din București, Sfânta Filofteia și Sfânta Vineri din Ploiești, Adormirea Maicii Domnului
SF.MC. FILOFTEIA DE LA CURTEA DE ARGEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363312_a_364641]
-
cât să pocnești din bici, Am și plecat la bunici. Mere coapte în livadă, Zmeura ce stă să cadă, Mure negre și afine, Ziceti-mi, e rău, sau bine? Câmpul geme iar de floare, Ce miresme-mbătătoare! În ciubote și catrinți, Trec furnici în rând cuminți. Pistruiate și confuze, Văd și două buburuze Cu-aripioare de mătase, Trec în zbor prin fața noastră. Zarva mare e în crâng, Păsărele-aici se strâng, Ascunse de rămurele Trag cu ochii prin perdele Ce să
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix și Băile Tușnad, pentru Mitică și Cațavencu, pentru Călimănești, Borsec, Olănești, Praid, pentru De-a hoții și vardiștii și Piua și pentru Cireșarii și Toate pânzele sus, Pentru Cheile Bicazului și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai bună calitate. Mutescu Oltea împletește frumosul natural
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]