89 matches
-
ai dopaminei ; codul ATC : N04BC09 Rotigotina este un agonist D3/ D2/ D1 non- ergolinic al dopaminei , utilizat pentru tratarea bolii Parkinson . Se consideră că efectul său benefic decurge din activarea receptorilor D3 , D2 și D1 localizați cerebral la nivelul nucleului caudat și a putamenului . Rotigotina ameliorează semnele și simptomele bolii Parkinson idiopatice . Studii clinice : Eficacitatea medicamentului Neupro în tratarea semnelor și simptomelor bolii Parkinson idiopatice a fost evaluată în cadrul unui program multinațional de dezvoltare a medicamentului , care a constat din patru
Ro_685 () [Corola-website/Science/291444_a_292773]
-
ai dopaminei ; codul ATC : N04BC09 Rotigotina este un agonist D3/ D2/ D1 non- ergolinic al dopaminei , utilizat pentru tratarea bolii Parkinson . Se consideră că efectul său benefic decurge din activarea receptorilor D3 , D2 și D1 localizați cerebral la nivelul nucleului caudat și a putamenului . Rotigotina ameliorează semnele și simptomele bolii Parkinson idiopatice . Studii clinice : Eficacitatea medicamentului Neupro în tratarea semnelor și simptomelor bolii Parkinson idiopatice a fost evaluată în cadrul unui program multinațional de dezvoltare a medicamentului , care a constat din patru
Ro_685 () [Corola-website/Science/291444_a_292773]
-
se deschidă ventriculele și să se secționeze septul interventricular; (4) examinarea vizuală a diafragmei; (5) examinarea vizuală și palparea ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales) ai acestuia; incizia suprafeței gastrice a ficatului și la baza lobului caudat pentru examinarea canalelor biliare; (6) examinarea vizuală a tractusului gastro-intestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales); palparea și, în cazul în care este necesar, incizia ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici; (7) examinarea
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]
-
Se explorează tumora pancreatică, apreciindu-se dimensiunea, gradul de extensie locală și mobilitatea, prin ridicarea peretelui anterior duodenal. Se poate realiza biopsia transduodenală a formațiunilor tumorale cefalice. Se pătrunde în bursa omentală și se explorează corpul și coada pancreasului, lobul caudat hepatic, vena cavă inferioară, trunchiul celiac și artera hepatică, precum și grupele ganglionare de la acest nivel. Ganglionii suspecți sunt recoltați pentru examen histopatologic extemporaneu. Se explorează apoi marele epiplon și, după ridicarea colonului transvers, mezocolonul transvers și rădăcina mezenterului. Dacă după
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
determină sensul muscarinic sau nicotinic al efectelor acetilcolinei. Extinderea cercetărilor de neurochimie de la structurile vegetative periferice la căile polisinaptice centrale a dus, pe de altă parte, la identificarea acetilcolinei (Benetato și Munteanu, 1940) și catecolaminelor (Vogt, 1954) în hipotalamus, nucleul caudat, mezencefal, bulb etc. Astfel s-a ajuns la noțiunea de mediație chimică centrală de natură colinergică și necolinergică, reprezentată în primul caz de acetilcolină, iar în cel de al doilea, de serotonină, GABA și catecolamine. În sfârșit, descoperirea polipeptidelor vasoactive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Un centru oromediobazal se găsește în rinencefal la joncțiunea dintre lobul frontal și cel temporal, cu rol reglator asupra diferitelor forme de activitate somato-vegetativă și psihoemoțională. Excitarea girusului cingulat anterior (aria 24), de exemplu, provoacă, cu participarea hipotalamusului și nucleului caudat, efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de tip ergotrop. Cortexul cerebelar și mai ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care prezintă puține sinapse axo-somatice, acestea sunt simetrice, în timp ce sinapsele numeroase, în cazul altor neuroni, sunt atât simetrice, cât și asimetrice. Sinapsele axo-somatice sunt mai numeroase la nivelul celulelor piramidale, ale celulelor Purkinje, fiind mai reduse în neuronii din nucleul caudat sau în cei talamici. Ele sunt dispuse sub formă de buton terminal, în calice sau coșuleț. Prin studii ontogenetice s-a constatat că apariția sinapselor axo-somatice este relativ tardivă în procesul de maturare a neocortexului cerebelos, fiind corelate cu nivele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai mult de 50% din cantitatea totală de catecolamine cerebrale. Peste 80% din această cantitate se găsește în nucleii bazali și mezencefal. Proiecțiile ascendente mezencefalice prezintă două componente aparținând sistemului nigro-striat și sistemului mezencefalo-cortico-limbic. În timp ce sistemul nigro-striat proiectează în nucleul caudat, putamen, globus pallidus și nucleul accumbens ca principal mediator chimic al căilor extrapiramidale, sistemul mezencefalo-cortico-limbic trimite proiecții în cortexul anterior prefrontal, piriform, entorrhinal etc. (fig. 51). O altă localizare centrală a sistemului dopaminergic este reprezentată de celulele și receptorii specifici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Receptorii H2 stimulați specific de metilhistamină și blocați de cimetidină, induc prin activare fenomene de hiperpolarizare membranară. Ei se cuplează cu proteina Gs determinând activarea formării de AMP ciclic. Inhibiția postsinaptică produsă de histamina la nivelul fibrelor histaminergice din nucleul caudat sau scoarța cerebrală, este blocată selectiv de antagoniștii preferențiali ai receptorilor H2, de tipul cimetidinei, metiamidei, tiotidinei sau burimamidei. La nivelul hipocampusului, receptorii H2 blochează canalele de potasiu calciu-dependente, realizând potențarea semnalelor excitatorii și antidepresantelor triciclice (Kanof și Greengard, 1979
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a secreției gastrice. Antagoniștii H2 sunt inhibitori puternici ai hipersecreției gastrice. Receptorii H3 sunt autoreceptori presinaptici, a căror stimulare diminuă eliberarea de histamină de la nivelul terminațiilor histaminergice centrale și periferice. În creier, receptorii H3 sunt localizați în cortexul cerebral, nucleul caudat și hipocamp. Stimularea lor de către histamină, metil-histamină și dimetil-histamină este antagonizată de tioperamină. Având localizare pre-sinaptică, receptorii H3 permit histaminei să participe la controlul propriei sale eliberări de la nivelul fibrelor histaminergice. Inactivarea histaminei se realizează în două etape. Într-un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de relație. În prezent, dispunem de un volum impresionant de date analitice, referitoare atât la reprezentarea vegetativă nevraxială, cât și la distribuția mediației chimice colinergice și adrenergice centrale. Mediația colinergică reprezintă, după Laget (1970), aproximativ 80% în talamus și nucleul caudat, 75% în cerebel, 35% în trunchiul cerebral și 30% în neocortex. La rândul său, mediația adrenergică predomină la nivelul formațiunii reticulate mezencefalo-diencefalice, iar cea serotoninergică în hipotalamus și rinencefal. Prin procese enzimo-chimice insuficient cunoscute, structurile vegetative cerebrospinale au capacitatea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calități ale alimentului, hipocampul îl localizează în spațiu și memorie, iar cortexul frontal determină selecția bazată pe activitatea de integrare a tuturor acestor date efectuate de către celulele neuronale corticale stimulate. Decizia de a acționa este probabil trimisă de nucleul dorsal caudat, ce declanșează un program motor specific (dacă dopamina este abundentă), și de caudat ventral și accumbens pentru desăvârșirea până la capăt a programului generator de plăcere (succesul acțiunii). Sistemul dopaminic nigro-striat este necesar, de asemenea, pentru alimentare, distrugerea sa făcând parte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
determină selecția bazată pe activitatea de integrare a tuturor acestor date efectuate de către celulele neuronale corticale stimulate. Decizia de a acționa este probabil trimisă de nucleul dorsal caudat, ce declanșează un program motor specific (dacă dopamina este abundentă), și de caudat ventral și accumbens pentru desăvârșirea până la capăt a programului generator de plăcere (succesul acțiunii). Sistemul dopaminic nigro-striat este necesar, de asemenea, pentru alimentare, distrugerea sa făcând parte din sindromul de inaniție hipotalamic. Lipsa dopaminei în nucleul caudat și putamen determină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
abundentă), și de caudat ventral și accumbens pentru desăvârșirea până la capăt a programului generator de plăcere (succesul acțiunii). Sistemul dopaminic nigro-striat este necesar, de asemenea, pentru alimentare, distrugerea sa făcând parte din sindromul de inaniție hipotalamic. Lipsa dopaminei în nucleul caudat și putamen determină tulburări ale acțiunilor motorii și comportamental-alimentare (afagie, indiferență senzorială) sau indiferență față de răsplată (lipsa dopaminei în accumbens). În schimb, conținutul crescut de dopamină în caudat-putamen poate potența circuite motorii activatoare inutile (comportamente compulsive stereotipe). Stimularea eliberării dopaminei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
evidență două căi enkefalinergice lungi, una strio-palidală, iar alta ce face legătura între nucleul central al amigdalei și stria terminală. Completări privind distribuția sistemului enkefalinic au fost aduse de identificarea Met- și Leu-enkefalinei în LCR, substanța gri pericisternală, nucleii: accumbens, caudat, putamen, amigdalian, paraventricular, supraoptic, în regiunea perifornicală, hipotalamusul lateral, formațiunea reticulată, nucleii cohleari și vestibulari, straturile 1-2 din substanța gelatinoasă medulară, medulosuprarenală. Având în vedere această răspândire largă, sistemul enkefalinergic a fost apreciat ca făcând parte din sistemul neuroendocrin difuz
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
descendente în trunchiul cerebral, substanța gri periapeductală, locus coeruleus și formațiunea reticulată. Un alt pool de celule endorfinergice se află în lobii anterior și intermediar ai hipofizei. Determinările biochimice au relevat prezența endorfinelor și în substanța gri periapeductală, talamus, nucleul caudat, măduva spinării, amigdală, sistemul limbic, nucleii trunchiului cerebral. Fixarea opioidelor pe membranele sinaptice a permis caracterizarea tipurilor de receptori opioizi specifici. Localizarea acestora s-a realizat prin tehnici de autoradiografie cu liganzi marcați, punându-se astfel în evidență cinci categorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
duodenul. Calea de extensie perineurală este mai frecventă decât cea intraductală , iar cea intraperitoneală este mult mai rară. Extensia tumorală pentru cancerele căii biliare principale se realizează prin invazia tecilor neurale, de-a lungul pereților CBP (invadează frecvent și lobul caudat hepatic). Elementele pediculului hepatic sunt invadate cel mai frecvent la nivelul convergenței. Metastazele hepatice sunt rare, cele ganglionare frecvente [5]. Pentru cancerele hilului este folosită clasificarea lui Bismuth în funcție de nivelul leziunii. [6] (fig. 122).
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
ale arterei Sylviene, trei etaje periferice: 1. Etajul insular; 2. Etajul opercular; 3. Etajul terminal. În funcție de șanțul insular se pot repera: linia vasculară suprainsulară, linia vasculară infrainsulară, valea sylviană și scizura lui ROLANDO. 6. Arterele lenticulostriate Irigă nucleii lenticulari, nucleul caudat și capsula internă prin pediculi arteriali provenind din a. cerebrală anterioară, a. cerebrală medie și a. coroidiană anterioară. Pediculii cu originea în a.crebrală anterioară-au calibrul de ~0,1 mm, nasc din segmental A1 au o lungime de 1-3
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în prezența unei tumori voluminoase sau a unei inflamații perihepatice severe, mobilizarea hemificatului drept este dificilă, putându-se produce incidente hemoragice prin lezarea venei hepatice drepte, a venei hepatice drepte inferioare, a venei suprarenale sau a venelor ce drenează lobul caudat în vena cavă. Pentru a evita aceste incoveniente, a fost adoptată tehnica hepatectomiei drepte prin abord anterior. Prin acest abord, după realizarea disecției la nivelul hilului hepatic, cu secționarea arterei hepatice drepte și a ramului drept al venei porte, se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
le consideră substrat al genialității, fapt neadeverit. El reușește să stabilească arhitectura (în șase straturi) a cortexului, să le diferențieze în izo- și allo-corticale, constatând și arhitectura (în nuclei) a talamusului. Este, de asemenea, autorul clasificării ganglionilor bazali în nucleii "caudat", "putamen" și "fundus", devenit azi "pallidum". Descrie boala "atetosis", ca boală a ganglionilor bazali, forma ei bilaterală purtând numele de "Sindromul Vogt-Vogt". Îl are ca elev pe Berger. 110 Jonas Ferdinand Gabriel Lippmann (1845-1921), fizician francez, considerat mediocru până la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
benigne. Apar la adulți înainte 25 de ani. Se asociază frecvent cu prezența sclerozei tuberoase, când prezintă noduli subependimali „în ceară de lumânare” de-a lungul peretelui ventriculului lateral. Locul de origine este sub ependimul periventricular, în apropierea capului nucleului caudat, de unde pătrund masiv intraventricular la nivelul cornului frontal. Incidență: Sunt tumori întâlnite destul de rar neavând o incidență mare, sub 8% din totalul astrocitoamelor. Patologie: Aspectul macroscopic este de tumoră bine delimitată, acoperită de un strat de ependim. Microscopic apar caracteristic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dacă acestea intervin în reglarea secreției gonadotrope sau numai în generarea motivației sexuale; asigură morfogeneza genitală și somatică; studii autoradiografice și echografice cu estrogeni marcați arată o captare selectivă în aria hipofiziotropă, hipotalamică, aria preoptică, sistemul limbic (septum) și nucleul caudat, pe de o parte, și în uter și vagin, pe de altă parte. La subprimate, hormonii sexuali organizează astfel modelul comportamental sexual sau îl activează când sunt implantați în S.N.C., atunci chiar prin doze ce nu au efect asupra organelor
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
posterior, fisura portoombilicală, medial, și de marginea stângă a ficatului lateral. Segmentul IV. Acest segment voluminos, stă Între fisura portoombilicală, la stânga și fisura portală principală, la dreapta și anterosuperior; inferior se extinde până la placa hilară, ce Îl separă de lobul caudat. Unii Împart acest segment Într-unul anterior și unul posterior -IV A și IV B (fig.I.3). Segmentul V. Stând anterior, este delimitat de fisura principală și de cea dreaptă, iar dorsal de un plan ce trece prin hil
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
istmului pancreatic prin confluența venelor mezenterică superioară, mezenterică inferioară și splenică. Are aproximativ 8 cm lungime, nu prezintă valve și transportă sângele splanhnic la ficat. Trunchiul principal se divide În ramul drept și stâng, precum și ramuri pentru a vasculariza lobul caudat. Ramul drept (ram de ordinul I) măsoară 0,51cm lungime, stă anterior procesului caudat și intră imediat În ficat prin placa hilară pentru a se divide Într-un ram anterior și unul posterior (ramuri de ordinul II sectoriale). Ramul stâng
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cm lungime, nu prezintă valve și transportă sângele splanhnic la ficat. Trunchiul principal se divide În ramul drept și stâng, precum și ramuri pentru a vasculariza lobul caudat. Ramul drept (ram de ordinul I) măsoară 0,51cm lungime, stă anterior procesului caudat și intră imediat În ficat prin placa hilară pentru a se divide Într-un ram anterior și unul posterior (ramuri de ordinul II sectoriale). Ramul stâng (ram de ordinul I) Are o lungime de aproximativ 4 cm, este situat anterior
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]