3,300 matches
-
valori pe care o folosea Cioran cînd judeca potențialul unei nații ("în istorie n-au reușit decît popoarele care s-au desfăcut de real", "nu raționalitatea în sensul ei cartezian conferă un sens devenirii umanului, ci ieșirea din real, din cauzalitate, din imanență și din determinații, realizarea saltului într-un dincolo sau dincoace de istorie, în vid, în ideal, în transcendent, în iluzie, în nostalgie, în vag, într-o stare de spleen sau de sublim", ne tălmăcește I. Necula) și, evident
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
explică traiectoria unor personalități ci propriile lor alegeri și personalități. Și în orice caz cei care se ocupă de biografia unor mari personalități au tendința de a interpreta teleologic diversele etape ale vietii acestora și a găsi diverse legături de cauzalitate (sau chiar un determinism curat). Oricum mă bucur că aduci în discuție astfel de personalități din cultura română a secolului trecut, ar trebui să vorbim mai des despre ei. Că de fiece dată, găsesc lucruri interesante de citit în paginile
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
ne pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte profund și serios cercetător al istoriei și al spiritualității bisericești. Îl preocupă Istoria Bisericii Ortodoxe Române, dar nu doar ca înșiruire de date și fapte; el pătrunde în cauzalitatea fenomenelor, încercând să dea acestora o explicație. Dacă cercetătorii de până acum s-au mulțumit să reproducă despre Părintele Grigore Pletosu informații stereotipe, pe care le-au preluat unii de la alții, Ierom. Marius (Maxim) Morariu merge dincolo, la izvor, la
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
dintr-un mediu tridimensional) să genereze scrierea unei cărți, deci a unui text bidimensional. De exemplu, o povestire provenită pe cale orală, poate fi transpusă oricând în scris. Iată că există atât o puternică legătură între dimensiunile învecinate, cât și o cauzalitate între acestea, una de tip cauză-efect. Astfel, nu ne-am mai mira, că acțiunile care au loc în lumea noastră să fie cauzate de activitați dintr-o dimensiune mai înaltă 4D, 5D, ș.a. Și viceversa. Lucruri care în dimensiunea noastră
TRĂIM ÎNTR-UN UNIVERS CU MAI MULTE DIMENSIUNI? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380707_a_382036]
-
ne pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte profund și serios cercetător al istoriei și al spiritualității bisericești. Îl preocupă Istoria Bisericii Ortodoxe Române, dar nu doar ca înșiruire de date și fapte; el pătrunde în cauzalitatea fenomenelor, încercând să dea acestora o explicație. Dacă cercetătorii de până acum s-au mulțumit să reproducă despre Părintele Grigore Pletosu informații stereotipe, pe care le-au preluat unii de la alții, Ierom. Marius (Maxim) Morariu merge dincolo, la izvor, la
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
cum se întâmplă, către ce merge narațiunea, cum se va termina ea? Convenția limbajului, așadar, se sprijinea pe o altă convenție (o prezumpție de care nimeni nu se îndoia): am putea numi această a doua convenție, care întărește convenția limbajului, cauzalitate cronologică. Cauzalitatea cronologică implică atitudinea convențională față de timp, de șirul evenimentelor. Autorul pornește de la premiza că și el și cititorul știu că întâi vine "trecutul", care are drept "cauză" imediată "prezentul", care prezent secretă inevitabil un viitor pe care vrem
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
întâmplă, către ce merge narațiunea, cum se va termina ea? Convenția limbajului, așadar, se sprijinea pe o altă convenție (o prezumpție de care nimeni nu se îndoia): am putea numi această a doua convenție, care întărește convenția limbajului, cauzalitate cronologică. Cauzalitatea cronologică implică atitudinea convențională față de timp, de șirul evenimentelor. Autorul pornește de la premiza că și el și cititorul știu că întâi vine "trecutul", care are drept "cauză" imediată "prezentul", care prezent secretă inevitabil un viitor pe care vrem cu toții să
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
pentru a exprima inexprimabilul, în fond). În același timp, autorul descoperă că povestea poate domina cronologia, putem începe cu viitorul și putem aranja altfel întâmplările decât copilărie-maturitate-deznodământ. Această descoperire că autorul e liber să modifice convenția limbajului clar și a cauzalității cronologice sunt punctul de pornire al marii deconstrucții (a limbajului, a istoriei, a sensului în final), altfel zis a ironiei moderniste ŕ propos de tot ce s-a scris până la ea. După nouăsprezece veacuri de tradiție a basmului în literatură
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
la romanele Virginiei Woolf (cea mai înfocată teoreticiană a Modernismului, în The Common Reader), observăm că de fapt ele sunt doar revolte de suprafață. La capătul lecturii, ce ne rămâne din Mrs Dalloway? Amintirea unei povești cu o foarte clară cauzalitate cronologică (o vedem clar pe Clarissa tânără și abia apoi matură) și cu un evident "love interest", fără de care mă îndoiesc că romanul ar exista. Joyce e adevăratul inovator, fiindcă la el limbajul și gândirea se contopesc. El are tolba
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti nici numai păcat prezent, ci și urmări ale păcatului, deci putându-se curăța prin Dumnezeu de aspectul de păcat. Ele au o legătură de cauzalitate internă, cu o păcătoșenie moștenită, dar și trăită prezent<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 17. footnote>. Învățătura despre căderea strămoșilor noștri ne lămurește starea de acum a naturii și a lucrurilor ce ne înconjoară, care fără de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
categorii și definiții funcționale în această arie temporală strict determinată. Aceasta este ideea cercetătoarei americane Marcia Citron atunci când ea notează: „Succesiunea lineară nu trebuie să ocupe o astfel de poziție centrală în studiul istoriei. Ea scoate în evidență continuitatea directă, cauzalitatea și evoluția, care sugerează o moștenire comună și o linie continuă a descendenței. Pe scurt, istoria este studiul trecutului, însă nu neapărat a unui trecut liniar.”<footnote Marcia Citron, op. cit., p. 216: „Linear succession need not occupy such a central
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
dintre reconstituirea faptului cu ajutorul altor persoane și imaginile și/sau sunetul înregistrate la evenimentul real; în cazul prezentării de materiale audiovizuale provenind din surse externe redacției, să se precizeze acest lucru; în enunțarea unor ipoteze sau a unor relații de cauzalitate privind producerea unor eventuale catastrofe, să se solicite și un punct de vedere al unei persoane cu competență în domeniu; sondajele de opinie prezentate trebuie să fie însoțite de următoarele informații: denumirea instituției care a realizat sondajul, data sau intervalul
Agenda2004-34-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282783_a_284112]
-
prin obiectivizarea ei, pe de altă parte îmi permite să fac din evenimentul amintit pildă, si astfel sursă de cunoaștere. Numai în virtutea rememorării exemplare poate trecutul servi pentru înțelegerea prezentului, în măsura în care oferă posibilitatea unei înțelegeri a stărilor de fapt dincolo de cauzalități și contiguități evidente ori directe. David Rousset, fost deținut politic deportat la Buchenwald a supraviețuit Holocaustului, stablindu-se ulterior în Franța. Rousset a preferat memoria exemplara celei literare cînd, în 1949, a publicat un apel către foștii deportați din lagăre naziste
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
pe hartă: Israel - și începuturile sale postbelice. Am dezvăluit câteva repere narative cu convingerea că nu răpesc nimic din plăcerea lecturii. Romanul este atât de complex nuanțat, încât împrejurările descrise nu fac prea mult fără minuțioasa și temerara construcție a cauzalității sufletești care le determină. De altfel, autorul își dezvăluie cu greu intențiile, lăsându-și foarte adesea cititorul în neștiință. Descoperirea resorturilor a ceea ce într-o primă instanță nu se poate explica face parte din "montajul" cărții. Din acest punct de
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
în Iliada, de exemplu; fantasticul ar corespunde unei a două etape, în care adevărul mitului este un adevăr "obosit", ca în nuvelă lui Caragiale, "La hanul lui Mînjoală"; straniul marchează etapă a treia în care semnificația mitică e negata de cauzalitatea logică. De la "sistem" la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării de paradigmă". O astfel de schimbare, relevanță pentru trecerea de la cultura tradițională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
ca atare, visului care este o autodescriere a procesului vieții psihice - indicații asupra cauzelor obiective ale vietii psihice și asupra tendințelor obiective ale acesteia" (L^âme et la vie, Paris, 1963). Prin urmare tărîmul fantasmagoric al visului nu exclude o cauzalitate, o finalitate, o dinamică obiectivă a psihicului. Dramaturgia lui se pare că nu e complet incontrolabila, fiind în stare a resuscita vechi simboluri, deci a restabili legăturile de spirit, fundamentale, dintre om și real, după cum s-ar exprimă Mircea Eliade
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
istorie un sens, o făcea previzibilă și finalistă. Mesianismul marxist izvora din ăncredintarea că totul se leaga an vederea unui scop. Idee pe care o considerăm inacceptabilă. L-am citit mult mai tarziu pe Popper care identifică an relația dintre cauzalitate și finalitate an istorie eroarea capitala a marxismului, definindu-l, ăn Căutarea neterminata, drept "o profeție istorică ămbinată cu un apel implicit la următorul comandament moral: contribuie la realizarea inevitabilului." Aceasta este chiar "idioțenia periculoasă" la care se referă titlul
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
vedere, cât și prin dependența faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu, consemnează ordonanța în urma unei solicitări privind accesul la informații. Împrejurarea că faptele au fost cercetate în dosare separate a dus la ignorarea aspectelor temporale și de cauzalitate ale acestora, precum și a congruențelor evidente între modalitățile de acțiune și persoanele învinuite/inculpate. Astfel, obiectul cercetărilor s-a limitat la palierul administrativ al Grupului Gelsor, fără o contextualizare a acțiunilor/inacțiunilor celor în cauză, ignorând cronologia faptelor și beneficiarul
Parchet: Aceiaşi magistraţi au pronunţat în mod repetat soluţii de neurmărire faţă de Vîntu () [Corola-journal/Journalistic/25588_a_26913]
-
în esență, configurarea și exploatarea într-o perioadă îndelungată de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizând practic aceleași modalități de operare și implicând aceleași persoane și instituții. Separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale și de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parțială a circumstanțelor în care au fost comise faptele", explică sursa citată.
Se redeschid dosarele lui Vîntu: FNI, Banca Agricolă şi BID () [Corola-journal/Journalistic/25589_a_26914]
-
Și aceasta pentru că corectitudine și frumusețe în comunicare. ne confruntăm nu cu puține dificultăți, cu erori sau greșeli, Domnul profesor Voiculescu publică o lucrare cu disfuncții sau deficiențe, cu inadvertențe sau „îndoieli exemplificatoare și modelatoare, bogată în conexiuni, în gramaticale . Cauzalitatea este una multiplă: unele sunt de explicații, în opțiuni motivate, toate în sprijinul respectării percepție sau de reprezentare, altele de gândire sau de normei specifice codului uzanței lingvistice. construcție a produselor ei, unele care țin de normă și În concluzie
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
Parfit, în viziunea căruia nu există persoană, ci doar persoane-stagiu, sau o abordare non-reducționistă, care mizează totuși pe existența unui concept de persoană pe care își propune să îl definească ca reuniune de persoane-stagii legate între ele printr-o strictă cauzalitate psihologică (John Perry). Nevoite însă să lucreze cu noțiunea de persoană-stagiu și să furnizeze criterii de continuitate între mai multe stagii ale aceleiași persoane, demersurile non-reducționiste propun de regulă două mari variante: cea a unei continuități corporale (sînt același individ
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
al optulea - relației dintre hitlerism și antisemitism, fără a aduce elemente noi unei chestiuni de atunci atît de mult și elocvent studiate. Al. Claudian nu părăsește concepția sa după care antisemitismul în Germania interbelică se dezvoltă în funcție exclusivă de cauzalitatea economică. E un factor real și de efectivă importanță. Dar n-a fost, din păcate, singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen, Stinnes și financiari puternici evrei, apelînd, în sprijin, la Hitler. Cînd în 1937 bancherul
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
publicul larg, în mai toate bibliografiile de specialitate. Mircea Eliade - Sacrul și profanul; traducere - Brândușa Prepeliceanu; Ed. Humanitas - ediția a doua, col. Top H; București, 2000, 148 p. Legile naturii și gândirea populară Cartea lui Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, pare un ecou al lucrării lui Eliade: autorul realizează o mongrafie asupra modului în care satul tradițional românesc își reprezintă cadre fundamentale ale vieții și gândirii - spațiul, timpul și cauzalitatea. Cititorul va regăsi opoziția dintre imaginea sacralizată
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Cartea lui Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, pare un ecou al lucrării lui Eliade: autorul realizează o mongrafie asupra modului în care satul tradițional românesc își reprezintă cadre fundamentale ale vieții și gândirii - spațiul, timpul și cauzalitatea. Cititorul va regăsi opoziția dintre imaginea sacralizată a lumii, din mentalitatea populară românească, și gândirea românului modern, influențată, spune Bernea, de științele pozitiviste. Dacă analiza spațiului și timpului sacru urmărea, la Eliade, descifrarea unor mecanisme de gândire, specifice omului religios
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Informațiile culese au reprezentat baza considerațiilor teoretice, iar cele mai expresive fișe sunt redate, ilustrativ, în paginile cărții. Primele două studii, dedicate spațiului și timpului, sunt mai ample și mai interesante decât ultimul, a cărui temă este reprezentarea ideii de cauzalitate în cultura populară românească, subiect pe care Bernea încearcă să-l structureze în conformitate cu noțiuni și distincții inoperante în mentalitatea populară. Spațiu, timp și cauzalitate... este una din puținele lucrări de sinteză dedicate filosofiei populare românești și singura care se ocupă
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]