270 matches
-
matură de sub pat, iar o parte dintre trăsniții din sat, îngropați în pământ, au înviat și ei. Nici nu este de mirare că astfel de lucruri s-au putut petrece, din moment ce autoarea își aduce aminte cum, însuflețiți de cântecul din caval al lui nea Ilie, copacii tăiați, folosiți drept fotolii în sala „filarmoniciiˮ reprezentate de curtea părinteasca, au înfrunzit! Primul moment de răscruce din viața micuței Titina îl repre¬zin¬ta începerea școlii, unde nu îi place, fiindcă este extrem de slabă
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487063777.html [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
va purta, MARIA, la fel cu al Fecioarei Maria.” *** Fetița cu obrăjorii de culoarea piersicii, fiica preotului Murărescu a crescut într-n climat de dragoste și pioșenie creștinească. Fiind bucuria părinților, Marioara își aduce aminte că: „Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața, venea seara, îl vedeam rar, mă lăsa dormind, mă găsea dormind. Dar găseam lângă patul meu, când mă trezeam, o crenguță cu alune, sau fructe de pădure, și știam că a trecut
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se naște un murmur sub umăr de deal preludiu de viață ce prinde alene contur prin frunza de-alun răzbate un cânt de caval scăldându-mi întreaga ființă în aerul proaspăt și pur. Gândul mă poartă spre tine, te mângâi, te-ador te-aș strânge în brațe, săruturi ți-aș da și iubire... sunt suflet de floare născută din lacrimi și dor și-n
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
CĂLIMĂNEȘTI”. Și ca să fiu și mai înțeles ce am vrut să exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri din creația proprie: Mi-e dor de doina din caval De geamparale dobrogene, De-o învârtită din Ardeal De hăulitele gorjene. Mi-e dor de viața dela țară De cânt și joc în sărbători, De sârba veselă sprințară Bătută strașnic de feciori. Nicolae Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Pitoresc > COLOANA INFINITĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului zborul lui brâncuși în ceruri, visele pierdute-n haos, ana lui manole-n zid, eminesciene plaiuri, lupta lui cu baiazid, cântecele din caval, ciobănașul mioritic, toate au simbolul mitic, blagianul vale -deal, românescul ideal. o coloană infinită peste suflet de român, dorul lui pierdut în doine, ce în suflet ne rămân. luna răsărită-n noapte, peste fildeșul zăpezii, grânele din vară coapte lacuri
COLOANA INFINITĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Coloana_infinita_ion_ionescu_bucovu_1355149145.html [Corola-blog/BlogPost/351688_a_353017]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > UN SINGUR GRAI Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Pot să înțeleg cavalul și-orice sunete de-aș vrea, Chiar și lanu-n unduire murmură în limba mea. Orice pasăre când cântă, o pricep instantaneu, Vântul serii îmi șoptește tot pe înțelesul meu. Și copacul, și pământul, chiar și-a ploilor perdea, Apa ce
UN SINGUR GRAI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1472557517.html [Corola-blog/BlogPost/375542_a_376871]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROATA Azi, Îți voi pune fân sub creștet, Și fragi, pe-a sângelui Tău, rană, Ce flori de vâsc, pe lemnul veșted Al crucii, susură-n icoană - Păduri amurmurând în toacă, Cărări din susur de cavale, Îți voi așterne la prisacă, În inima Măriei Tale - Azi, îți voi presăra pe urme Argint de licăr de izvoare, Și Tu, Păstorule de turme, Ne vei conduce către mare - Când seara -n ceruri va să cadă, Vom bate-n
ROATA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Roata.html [Corola-blog/BlogPost/357395_a_358724]
-
la „păpușit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau de dragoste. Era sărbătoare! După ce se înfruptau din bunătățile de pe masă, tinerii ieșeau în tindă, pe rând câte o pereche. Numai așa își puteau mărturisi dragostea, în taină. De acolo, fetele se
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
Munților Apuseni, ca membră fondatoare a Academiei DacoRomâne, încă din vremea în care funcționa ca Institut Național pentru Românitate și Românistică. Mărioara Murărescu a fost atrasă de muzica folclorică încă din copilărie, când bunicul ei, care era cioban, cânta la caval. A urmat cursurile Conservatorului din București, fiind o studentă eminentă. Nu a reușit să devină soprană deoarece i s-a schimbat vocea după o operație de amigdalită. În timpul studenției a fost remarcată de profesorii Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Academia_dacoromana_comuni_academia_dacoromana_1391515825.html [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
cu pas, Oare câtă așteptare Ca de moarte ne-a rămas? Câte lacrimi și speranță Va mai curge-n vad de Prut Udând maluri la distanță De-un hotar străin, nevrut? Câtă jale și cât sânge Vor mai curge din caval, Câte inimi vor mai frânge Doinele de peste mal? Eu departe, tu aproape Tu aici, acolo eu, Despărțiți de-un drum de ape Și de lacrimi tot mereu... A plecat dorul în lume A plecat dorul în lume Rușinat săracul cum
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ori_lupti_ori_te_stingi_romeo_tarhon_1390287351.html [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
mai 2013 Toate Articolele Autorului ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Semeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
Dumitru-ncepe-a plânge: Are el un dor și-o jale. I Frunze cad și vântul bate, Când Petruța cu ilic - Prin zăpadă abia străbate - Pân’ la crâșmă mi-a venit. M-a găsit cu Turturică - Care-mi cântă din caval; Moș Marin zice cu frică: - Anul ăsta nu-i ca an..., Căci puteam să salt piciorul Și cu baba să mă-nvârt; Cât să țină și ulciorul..., Nu-i făcut tot din pământ?! Și în barbă-i cad arginți Printre
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
dansați pe întregul unives, în ritmul cald al unui vers, dansați pe ceeace-i aproape, dansați pe mări, dansați pe ape și pe oceane să dansați, dansați pe mame și pe tați, dansați cu luna peste deal, dansați în ritmuri de caval, dansați pe doină și pe dor, dansați pe ce-i înălțător, dansați pe propria cenușă, pe bunicuți și pe mătușă, dansați pe viață și pe moarte, dansați pe dragostea de carte debusolați, fără cărare, dansați mereu a disperare. miercuri, 17
DANSAŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dansati_ion_ionescu_bucovu_1350456115.html [Corola-blog/BlogPost/358086_a_359415]
-
piesă de valoare a muzeului, foarte rar întâlnită în zilele noastre. Legat de păstorit, rețin atenția „cupa” pentru mulsul oilor, „șuștarul”, precum și uneltele folosite pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de ciobani și dăruite soțiilor sau
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017 Toate Articolele Autorului În miez de nopți, Să-mi fie Sublimul clar de lună, Însoțitor și prieten Pe lângă plopii suri; O palmă ca mătasea Pe pleoapa adormită, O șoaptă parfumată, Un cântec de caval. Să-mi picure pe buze Nectar de iasomie; Mărgăritare scumpe, Din ochii umeziți. Sclipiri de gingășie Pe trupu-mi vâlvătaie; Izvoare-nmiresmate Să-mi murmure-n dorinți. Desăvârșite clipe Sub mantia tăcerii, O primăvară caldă Ivită dintre munți. Covorul de brândușe
ÎN MIEZ DE NOPŢI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1488649113.html [Corola-blog/BlogPost/385224_a_386553]
-
Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul cu plânsul e frate Iar izvoarele sărate Care cad peste cuvânt Sunt lăcate pe mormânt Ce-n lăuntru-ți se prăvale Într-un bocet de cavale. Iar când lacrima o-mbraci În mireasma de copaci, În culori din buburuze Și-n zâmbet în colț de buze Viața nu-și mai are rostul, Un străjer în avanpostul Lumilor fără hotar Și pe-al cerului altar. Referință Bibliografică
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460994323.html [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
cu pas, Oare câtă așteptare Ca de moarte ne-a rămas? Câte lacrimi și speranță Va mai curge-n vad de Prut Udând maluri la distanță De-un hotar străin, nevrut? Câtă jale și cât sânge Vor mai curge din caval, Câte inimi vor mai frânge Doinele de peste mal? Eu departe, tu aproape Tu aici, acolo eu, Despărțiți de-un drum de ape Și de lacrimi tot mereu... Referință Bibliografică: Jalea Basarabiei / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 772
JALEA BASARABIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jalea_basarabiei_romeo_tarhon_1360482164.html [Corola-blog/BlogPost/366079_a_367408]
-
cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Ciocârlia i-am avut colegi pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor mari dirijori: Constantin Arvinte, Tudor Pană și Ion Ivanovici. De-a lungul carierei mele artistice
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403092381.html [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței stă de pază Dușman la poartă lui să nu mai vază! ---------------------------------- Unde sunt dacii de odinioară, Când în opinci slujeau o țară? Statornici în
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1433567865.html [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
La margine de viață Lunatic dans în muguri de alun Când ochii tăi mirați îngână Luna, În lacrima unui blestem nebun O șoaptă stinge stele câte una. Tăcuții pescăruși sărută valul. Un verde dor vestește primăvara. O doină murmură-ntristat cavalul Căci trenul tău a rătăcit iar gara. Își râde peste umbre-o dimineață C-am pus la vise poante de cuvânt Și te aștept în margine de viață Să mă inviți la dans pe-o aripă de vânt. ¤¤¤¤ Prin cornul
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1465080121.html [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
Sunt de remarcat atât costumele cât și instrumentele lor, aducând un plus de spectaculozitate și autentic. Membrii trupei sunt: Roland Dickmann (leader-ul trupei) : cimpoi medieval, blockflöte, fluier unguresc, fluier irlandez, percuții, voce Zoltán Arany: cimpoi medieval, cimpoi unguresc, fluier unguresc, caval, vioară Ernő Kiss : țitera, tambur(darabana) Márió Gál :tobe medievale, alte percuții László Szalma :cobza, țitera, clopoței L Fiți bineveniți!
Medieval Valentine’s Party! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1813/medieval-valentines-party [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
în flori, un el și o ea sub o creangă alunul ce da-ta în flori pe deal mai sună o talangă și adorm împreună pe pufuri de nori, lacul se unduie în valuri, izvorul șipotește sub mal, răsună, răsună cavaluri e trist nechezatul de cal ... Citește mai mult o pasăre imperială pe o cruce,pământ șchiopătat ești de lunăsunt stoluri în ziua ce aducezariștea înaltă și brună,pământul mai ia câte o noaptese îmbracă cu ea printre visedezgroapă îngropatul de
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
configurația terenului își poate imagina libertatea ce domnea în această țară de piatră și năzuință românească, unde drumurile sălbatice te conduceau prin pădurea care tăcea ca și piatra pe care o călcai, tulburată doar spre vecernii de vreun cântec de caval, îmbiindu-te să mergi spre obîrșic și să te crezi stăpînul spațiului mioritic. Această regiune, caracterizată prin dealuri înalte, dar cu pante ușoare ce fac legătura între munte și deal, formează o salbă de depresiuni în jurul masivelor majestuoase ale Negoiului
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]