51 matches
-
de el nici de Lida. Prietenii se reconciliază, la fel soțul și soția (Per la salvată Italia). Cuprins de bucurie că Italia a fost salvată, Arrigo săruta steagul Lombardiei și se stinge. Principalele arii din opera La Battaglia di Legnano Cavatina La pia maternă mano din actul I, scena 1 Rezumat : Arrigo iese în fața camarazilor săi și le vorbește despre gloria orașului Milano Romanța Ah m'abbraccia d'esultanza - din actul I, scena 1 Rezumat : Rolando l-a regăsit pe pritenul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
scena 1 Rezumat : Arrigo iese în fața camarazilor săi și le vorbește despre gloria orașului Milano Romanța Ah m'abbraccia d'esultanza - din actul I, scena 1 Rezumat : Rolando l-a regăsit pe pritenul sau Arrigo pe care il credea mort Cavatina Quante volte come un dono - din actul I, scena 2 Rezumat : Însoțitorii Lidei nu pot înțelege de ce ea nu este fericită în ziua reunirii Ligii Lombarde. Ea explică că în războiul precedent și-a pierdut frații și părintele uciși în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui cu sabia: “Moartea să-ți fie pedeapsă, om mișel ce ești! “Apoi se intoarce către tatăl său și îi spune să privească la pedeapsa care îl lovește, după care cade mort la pământ. Principalele arii din opera Luisa Miller Cavatina Lo vidi e'l primo palpito -din actul I, scena 1 Rezumat : Luisa are o iubire secretă pentru un barbat numit Carlo despre care numai tatăl ei are cunoștință. Ea spune cum s-a îndrăgostit de el la prima vedere
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Isus: “'Quegli di voi che non peccò, la prima pietra scagli.“ (Care dintre voi nu a păcătuit, să arunce primul piatră!) devin cuvintele prin care Stiffelio își va ierta public soția de păcatul adulterului. Principalele arii din opera Stiffelio Cavatina Di qua varcando sul primo albore - din actul I, scena 1 Rezumat : Stiffelio s-a întors din misionariat și povestește asistenței evenimentele din timpul călătoriei. El se referă și la un matelot care l223 a vizitat pentru a-i relata
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aria Di due figli vivea - din actul I, scena 1. Rezumat : Ferrando relatează unui grup de soldați povestea fratelui Contelui de Luna, Garcia, care fusese ucis de prunc de către fiica unei țigănci arsă pe rug din ordinul Contelui de Luna-tatăl. Cavatina Tăcea la notte - din actul I, scena 2. Rezumat : Leonora îi mărturisește confidentei sale, Ines, dragostea pe care o poartă unui trubadur care îi face serenade. Când s-a dus să vadă cine este acela, a recunoscut în el pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe cale de dispariție și care făcea loc, la începutul deceniului 6 al secolului 19, unui nou stil componistic promovând subiecte mai credibile. Deși din start Verdi se consideră un compozitor de avangardă și își propusese să compună opere fără convenționalele cavatine, duete și finaluri, el a fost obligat să respecte normele vremii, impuse de libretist. Nu se cunoaște cum a intrat în contact cu piesa lui Antonio Garcia Gutiérrez El Trovador, deși este foarte probabil ca acest lucru să se fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Verdi de a exprimenta, Cammarano se pare că a impus formă convențională a operei, ferm ancorată în tradiția belcantoului și nu a acordat nici o atenție intențiilor lui Verdi. Compozitorul încercase să se dispenseze de tradiționalul cor introductiv și de primă cavatina a Leonorei și începuse cu romanța lui Manrico, dar în final a constatat că nu există nici o altă cale de a ocoli toate informațiile preliminare care trebuiau furnizate înainte de a se ajunge la miezul subiectului. Totuși Verdi și-a păstrat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îndeamnă pe Arigo și pe Monforte să se îndepărteze. Arrigo spune că sunetul clopotului este un semnal de bucurie în timp ce Procida proclama că este cel al răzbunării. Insurecția siciliana se dezlănțuie. Monforte împreună cu Arrigo sunt atacați. Principalele pagini din opera Cavatina Viens à nous, Dieu tutelaire (Deh! tu calmă, o Dio possente) - din actul I Rezumat : Elenei i se ordona să cânte un cântec în cinstea francezilor învingători. Ea însă cântă despre o corabie care este în pericol și despre rugăciunea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aroldo îndatoririle sale de bun creștin: “Cel care niciodată nu a păcătuit să arunce primul piatră“. Inspirat de Ceruri Aroldo o iartă pe Mină și cei doi se îmbrățișează (Trionfi la legge divină d‘amor). Principalele arii din opera Aroldo Cavatina Sotto îl sol di Siria ardente - din actul I, scena 1 Rezumat: Aroldo îi spune Minei cât de mult s-a gândit la ea în timpul cât a fost plecat. Cabaletta Non c'è più!... Perché?... la aria Sotto îl sol
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cât de mult s-a gândit la ea în timpul cât a fost plecat. Cabaletta Non c'è più!... Perché?... la aria Sotto îl sol di Siria ardente Rezumat: Aroldo constată că soția lui Lină nu mai poartă inelul de logodnă. Cavatina Vi fu în Palestina tal uomo che indegno - din actul I, scena Rezumat : Aroldo relatează povestea unui om care, ascunzând o scrisoare într-o carte, a abuzat mișelește de onoarea unui prieten. Aria Ah dagli scanni eternei - din actul ÎI
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
operei Simon Boccanegra Romanța Îl lacerato spirito - din prolog Rezumat : Fiesco își jelește fiica moartă și îl învinuește pe Simon Boccanegra de a o fi sedus pe Maria. El o acuza pe Fecioara Maria că nu i-a protejat fiica. Cavatina Come în quest'ora bruna - din actul I Rezumat : Amelia privește în zare și își amintește copilăria. Vederea lunii și a mării îi readuc în memorie amintirea unei bătrânici care trăia într-o mică colibă la malul mării și care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Comedia”, „Cronica”, „7 zile, 7 nopți”, apelând uneori la condeiele unor scriitori precum George Mihail Zamfirescu, Ionel Teodoreanu, alături de cele ale lui Sandu Teleajen, Adrian Pascu, B. Caușanschi, Victor Munteanu, Radu Suțu. Apar poeme de George Lesnea (Somn), Otilia Cazimir (Cavatina), Ștefan Ciubotărașu (Închinare) ș.a. Bogdan Amaru comentează volumul Balade vesele și triste de George Topîrceanu. Un caz interesant este polemica iscată de intervenția lui E. Braun din articolul Criminalitatea în poezie, în jurul imoralității versurilor din placheta Poemul invectivă a lui
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
în Triunghiul apelor (1978), carte dedicată satelor oltenești. S-a observat că uneori umbra lui Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu și chiar a lui V. Voiculescu planează asupra scrierilor lui Z., ca în Cantată oltenească (1981), volum care cuprinde schițe, nuvele, „cavatine”, a căror notă distinctivă este descrierea, irizată de secvențe legendare, a aceleiași zone. Câteva legende mai sunt incluse în Drumuri și oameni din Oltenia (1985). Proza din Telegrame de dragoste (1984) sau din Curcubeul romanticilor (1987), deși rămâne tributară parțial
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
a tot ce nu va fi, deșert al somnului,/ invazie de somn și remușcare." Flacăra vine și taie, ca o limbă întunecată, ceasul grav al morții, adusă în contrast cu răceala de gheața a Alpilor. "Și râsul tău cu triluri de albe cavatine/ e-un cerc de gheață-n jururi cu buzele alpine,/ cu ferigi împietrite ca semne de-ntrebare/ Purtate de-avalanșe zadarnic până-n mare." Simțim cu fiecare poem al lui V. Nicolescu o detașare care permite respirația necesară pentru a crea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de pian, fiul lui J. Christoph Friedrich Bach - Divertisment Charles, Bordes (1863 -1909) Pianist și compozitor francez - Divertissment sur un theme bearnais Czerny, Carl (1791-1875) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Brilliant divertissement op. 11 - Brilliant divertissement nr. 2 on a Cavatine „Aure felice” op. 43 Gieseking, Walter (1895 -1956) Pianist și compozitor german - Divertisment (1940) Haidmayer, Karl (n. 1927) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Divertimento II (1971) Kalliwoda, Johann Wenzeslaus (1801 -1866) Violonist și compozitor ceh - Divertisment în Sol op.47
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Bertini, Henri (1798 -1876) Compozitor, pianist și pedagog francez - Rondino în La op. 7 7(1830) Braal, Andries de (1909 -1969) Compozitor, pianist și dirijor olandez - Mic rondo (1973) Czeny, Carl (1791-1857) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Brilliant Rondeau on Cavatine de Cara fa op. 2 - Brilliant Rondo nr. 2 in G - Romance of Beethoven arranged as a Brilliant Rondo op. 44 - Concert Variations followed by a Hunting Rondo on the walk of the Ballet Barbe Bleu op. 67 - Rondo brilliant
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ani, o tânără promițătoare și plină de elan poetic. Pe atunci lucram la prima antologie bilingvă româno-germană care a apărut în Germania după 1989. Tânăra poetă mi-a atras atenția prin volumul ei de debut din 1994, " Fragmente dintr-o cavatină" Editura "Porto-Franco" din Galați. Astfel, am introdus-o alături de marii poeți contemporani în: "Streiflicht" Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik, in Deutsche übertragen von Christian W. Schenk, Dionysos Verlag, Kastellaun, 1994 (Lumină piezișă O selecție din lirica română contemporană, editura Dionysos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alt mod (adică în mișcare), față de cum erau obișnuiți (static), în concert. Sarea și piperul a fost, de data aceasta, apariția la rampă a unui tânăr bariton clujean, Adrian Mărcan, în rolul lui Figaro. El a cucerit auditoriul cu celebra Cavatină a lui Figaro din actul I. Verva sa, neastâmpărul, calitatea deosebită a glasului cu un timbru plăcut și inteligența scenică s-au menținut până la ultima notă cântată cu deplin succes. În replică, tenorul ieșean Cosmin Marcovici nu s-a lăsat
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
în calitatea sa de Mare Maestru al Ordinului Teutonic, își punea acel costum de secol XVII, pălărie cu pene lungi, căzătoare, capă largă ornată cu o cruce din catifea, l-ai fi luat drept baritonul Battistini, gata să-și cînte cavatina sub balconul femeii iubite, într-o operă italiană. Fratele împăratului, Ludovic Victor, era reputat pentru limba sa înveninată, dar la sosirea mea la Viena nu mai apărea, fiind trimis în Alpi după scandalurile care au premers celor cu Cavalerii Mesei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lui, unde lucram, să ne demonstreze. Improviza, arătându-ne exact ce ar trebui să facem. Ohanesian și cu mine aveam 16-17 ani, cam așa. Exact ce spune el, nu puteam atunci să avem personalitate. Noi eram în formare. De exemplu, Cavatina lui Figaro, din opera "Rigoletto": am învățat partitura în 14 zile și am cântat-o după 17 ani! Vă dați seama cam ce a fost... Depinde, vine concepția, vin toate lucrurile împreună, și după aceea vine totalul. A.V. Sunteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
celebritatea universala cu „Il Barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla), în 1816. Mai mult, poate crea uimire ascultarea a doua personaje atât de diferite ca regina Elisabeta si tânara Rosina exprimând, una, bucuria triumfătoare, alta, răutatea sa amoroasă, în aceeași cavatină („Una voce poco fa”, din Bărbierul din Sevilla). De fapt, este fapt recunoscut ca descrierea caracterelor nu este punctul forte al talentului lui Rossini. Fie drame lirice, fie opere comice, lucrările sunt antrenate de același elan care se găsește în
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
a compus muzica pentru peste 60 de filme. Născut în Birmingham, Myers a studiat la celebrul liceu King Edward's din Edgbaston, o suburbie a Birmingham-ului. A fost rudă cu celebrul cântăreț Andrew Myers. Este cel mai cunoscut pentru "Cavatina", o piesă pentru chitară care a servit ca temă principală pentru celebrul film din 1978, "The Deer Hunter", pentru care Myers a câștigat premiul Ivor Novello. O versiune modificată a acestei lucrări, interpretată de John Williams, a apărut în filmul
Stanley Myers () [Corola-website/Science/304917_a_306246]
-
venit Gavril Musicescu în fruntea corul mitropolitan din Iași , iar în 1890 a avut loc concertul sopranei Carlota Feliciani din Milano, acompaniată de orchestra comunală. (Concertul a cuprins arii din opera Puritanii de Meyerbeer, din Linda di Chamonix de Donizetti, cavatina din Bărbierul de Rossini, iar la sfîrșit Oiseau legere, La perle de Bresil și romanța Nu mă uita de George Cavadia). În 1891, cu ocazia aniversării a 8 ani de la înființarea Societății Filarmonice Lyra, a avut loc un concert simfonic
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
relevă valențele spre un succes neîndoielnic pentru care, cu voință și inteligența, se îndreaptă.” (Grigore Constantinescu - „Adevărul”, 2 iulie 2005) „Die Rolle seiner Gemahlin (Grafin Almaviva) sang Cristina Radu. Bei ihrem innig gesungenen Selbstmitleid am Beginn des zweiten Akts, die Cavatine ‘Porgi amor’, wusste sie mit wohlklingendem Sopran den Opernsaal zu fullen. Besonders schon waren das Brief-Duett ‘Che soave zefiretto’ im dritten Akt.” (Georg Kirschner - „Die Hochzeit des Figaro”, Waldkraiburger Nachricker 11.05.2006) „Gut besetz war die Rolle der Donna
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
cimitirul Hauptfriedhof Frankfurt am Main. Raff a fost foarte prolific iar la momentul morții sale era unul dintre cei mai cunoscuți compozitori germani. Astăzi, însă, aproape toate lucrările sale sunt uitate. Singura sa lucrare interpretată cu o anumită regularitate este Cavatina pentru vioară și pian, interpretată uneori ca bis. A fost influențat de mai multe surse - simfoniile sale, de exemplu, combină forma clasică de simfonie cu muzica programatică a romantismului și contrapunctul specific perioadei baroce. Majoritatea acestor simfonii poartă un nume
Joachim Raff () [Corola-website/Science/329860_a_331189]