44 matches
-
acoperită de o cuticulă (carapace) chitinoasă, formată din plăci numite tergite. Lobii pedipalpilor și chelicerelor formează aparatul extern bucal, numit stomatecă. Ochii, doi la număr, sunt așezați median dorsal pe prosomă, pe o proeminență - ocularium. Unele specii, în special cele cavernicole, sunt lipsite de vedere. Proeminența ochilor poate fi netedă sau însoțită de spini. La unele specii Dyspnoi ochii sunt situați pe structuri mai escrescente care formează o glugă ce acoperă chelicerele. Pe părțile laterale ale prosomei există glande odorifere, având
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
și calcar depus sub formă de crustă. În continuare planșeul acoperit de o îngrămădire de blocuri, urcă în trepte spre vest, având forma unui amfiteatru. Din peretele estic al sălii se desprind câteva diverticule. Cel mai semnificativ element al peisajului cavernicol îl constituie stalagmitele - în special cele "lumânare", ce formează o adevărată pădure în partea de nord. Stalactitele fistulare, formează aici uneori adevărate „ploi de macaroane”. Un lac mic ce este căptușit cu calcit spongios, se află în partea de sud
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
talie medie și mică cu un mod de viață extrem de diferit. Ei sunt întâlniți în ciuperci, mușchi de copac, sub pietre, un număr redus de specii sunt mirmecofile fiind întâlnite în mușuroaiele de furnici. Majoritate speciilor din Subfamilia Cholevinae sunt cavernicole fiind răspândite în peșteri și grote. Pentru fauna României au fost semnalate 32 de genuri cu 185 specii. Dintre acestea au fost redactate chei de determinare pentru 28 de genuri și 143 specii. Considerăm probabilă existența genului Catopsimorphus cu specia
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sunt puternic chitinizate. Elitrele la majoritatea speciilor sunt trunchiate posterior, lăsând descoperite cel puțin 3-4 tergite, mai rar ele acoperă complet abdomenul. În unele cazuri vârful pigidiului poate rămâne neacoperit de elitre. Ochii sunt prezenți, rudimentari sau absenți la formele cavernicole. Antenele filiforme ori cu articolele terminale măciucate. Coxele posterioare depărtate sau cotangente, la unele forme ele pot fi lățite și aplatizate sub forma unor plăci coxale. Numărul tarselor variabil, cuprins între 3 și 5, extrem de rar tarsele pot fi aparent
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și aplatizate sub forma unor plăci coxale. Numărul tarselor variabil, cuprins între 3 și 5, extrem de rar tarsele pot fi aparent uniarticulate. Insectele se întâlnesc de regulă la nivelul solului, pe materii vegetale și animale în descompunere, unele specii fiind cavernicole. În fauna României 7 familii. 15 Familia Silphidae În această familie sunt incluse specii de talie mare, care în general depășesc 10 mm, dimensiunile corpului fiind cuprinse între 4-30 mm. Capul ortognat iar clipeul de regulă nu este delimitat de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sau carenat, episternitele mezosternului nu ating coxele mediane. Abdomenul cu 6 sternite bine conturate. În fauna noastră 19 genuri. Insectele sunt răspândite în ciuperci putrede, sub cadavre mici, un număr redus de specii fiind mirmecofile. Reprezentanții tribului Leptodirini cuprind specii cavernicole detritofage. 1 Tribul Ptomaphagini Cuprinde un singur gen cu mai multe specii. 13 Genul Ptomaphagus Illiger Corpul maroniu-negricios, acoperit cu o pubescență culcată extrem de fină, de nuanță cenușie. Suprafața pronotului și a elitrelor cu încrețituri sub forma unor strii scurte
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
posterior. Ochii sunt rudimentari sau absenți. Episternitele metasternului extrem de înguste. Coxele posterioare sunt separate printr-o apofiză a metasternului lățită sau îngustată. La ambele sexe tarsele anterioare sunt alcătuite din 4 articole. Cu excepția câtorva specii din genul Bathyscia, restul sunt cavernicole formând numeroase varietăți locale. În fauna României 8 genuri cu 49 de specii. 24 Genul Pholeuon Hampe Capul puțin mai îngust decât pronotul, ușor transvers, sau aproximativ la fel de lung și de lat. Tâmplele alungite. Fruntea scurtă, de o parte și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prelungire ± lățită. Episternitele metasternului înguste, de formă liniară. Primul sternit abdominal este de 1,5-2 ori mai lat decât metasternul. Coxele anterioare conice. Picioarele lungi și subțiri, iar tibiile mediane prezintă pinteni alungiți. În fauna României 7 specii în exclusivitate cavernicole. 1 Pholeuon gracile Frivaldszky Corpul îngust de nuanță galben-maronie. Capul și pronotul relativ lucioase, prevăzute cu o punctuație fină și culcată. Perii de pe elitre sunt ceva mai îngroșați, dispuși oblic în raport cu suprafața elitrei. Capul puțin mai îngust decât pronotul, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
3 articole sunt ușor îngustate. 25 Genul Drimeotus Miller Se deosebește de Pholeuon prin aspectul elitrelor care sunt mai lățite, cu marginile laterale puternic rotunjite, iar suprafața elitrelor prezintă 3-4 carene longitudinale sau cute încrețite. În fauna României 11 specii cavernicole. 1 Drimeotus kraatzi Frivaldszky Asemănător cu kovacsi de care se deosebește prin următoarele caractere: primele 4 articole ale tarselor posterioare luate împreună au aceeași lungime cu articolul 5, iar tibiile mediane și posterioare sunt complet lipsite de spini alungiți. Pronotul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Sophrochaeta Reitter Conturul corpului oval sau oval-alungit. Primele 2 articole de la baza antenelor mai lungi decât late. Carena mezosternului ascuțită. Apofiza metasternului la nivelul coxelor posterioare îngustată, evident mai îngustă decât porțiunea mediană a metasternului. În fauna României 17 specii cavernicole. 1 Sophrochaeta reitteri Frivaldszky Corpul oblong, puternic convex dorsal, roșcat, relativ lucios, acoperit cu o pubescență lungă. Capul prezintă o punctuație fină și deasă, cu câteva puncte frontale mai adâncite. Antenele puțin mai lungi decât jumătatea corpului, dar sunt mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
atributul de clasificare, variantă a atributelor de calificare și de identificare, fixează apartenența la o clasă (subclasă) de obiecte din trei perspective: • a identității lui, descrisă printr-o însușire intrinsecă: „Actul de naștere al biospeologiei - știința care studiază viața animalelor cavernicole, adică din peșteri - îl reprezintă de fapt lucrarea...” (D. Cocoru, 21); • a unei calități care se impune ca trăsătură distinctivă: „Trimese pe Mitrea la domnu Iordan Crâșmaru, s-aducă oleacă de rachiu de cel bun.” (M. Sadoveanu, X, 541); • a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
l-am Început, și tot sporul În activitate. Al d-tale devotat C. Motaș P.S. Vă trimet Încă 3 cărți poștale de la Moșu Ghiță Kirileanu și o 187 Constantin Motaș (n.1891, Vaslui) - zoolog. Cercetări de hidrobiologie și de faună cavernicolă. Om de știință emerit. 635 scrisoare de la Conu Vasile Ciurea. Motaș 188 2 C. MOTAȘ (București), 26 iulie 1974 29 Bd. Dr. G. Marinescu BUCAREST 35 Roumanie D-lui Eugen Dimitriu Muzeograf. Galeria oamenilor de seamă Fălticeni Stimate coleg, Trebuie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de eritrocite deci și a hemoglobinei din sânge iar plasma își îmbogățește conținutul în fosfor, calciu în detrimentul glucozei. Lipsa luminii, chiar când animalele primesc o hrană corespunzătoare, face ca acestea să devină din ce în ce mai debile și apoi mor (excepție fac cele cavernicole). In cazul unei iluminări insuficiente, lipsa vitamininelor A și D conduce la apariția rahitismului. Rahitismul se manifestă foarte grav la copii. Acțiunea prelungită a luminii poate produce însă și fenomene negative. Iradierea prelungită cu lumină cu lungimi de undă de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
bun, productiv iar murii beneficiau de toate îngrășămintele și toți azotații împrăștiați pe suprafața lui pentru a-i stimula creșterea producției la hectar. Așa că rugii ăștia erau crescuți, supraetajați și încolăciți între ei precum colcăiala monstruoasă și respingătoare a reptilelor cavernicole în perioada reproducerii. Era suficientă o clipă de neatenție când vârful piciorului intra sub rugi iar în virtutea inerției corpul o lua înainte pe câtă vreme tu, cu piciorul devenit prizonierul rugilor învingători, te trezeai azvârlit la pământ. A naibii treabă! Era destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dat seama că a obosit. Totuși, nu murea; se încăpățâna să trăiască, mișcându-și într-o zvâcnire imperceptibilă corpul schilodit. Era prea mult. Atunci, cu mintea încețoșată, plutind într-o maree de instincte ucigătoare, apelând la rudimentele lui de inteligență cavernicolă, a luat muribunda de coadă și a mai trântit-o de câteva ori de pământ. Tot mai răsufla. Exasperat de rezistența și de încăpățânarea ei care parcă puneau sub semnul îndoielii calificarea lui de călău autorizat, s-a hotărât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de tortură cu instrumente de aur. Erau crematorii pe hornurile cărora ieșea un fum violet. Erau case flamande înșirate de-a lungul unor canale prin care curgea leneș lichidul cefalorahidian. Erau cameleoni cu maxilarele de iridiu. Pe când urmăream misteriosul flux cavernicol, orbit din când în când de luciul multicolor al florilor de mină, înduioșat de cîte-o fetiță goală înfășu-rată-n pânză de păianjen, de cîte-o gravidă a cărei burtă bombată pân-la refuz crăpa ca o rodie ca să răspândească în noapte dumnezei de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nemișcată ca un idol de eben. Duhoarea ei de subțiori și de rodul-pământului atrăgea mii de muște cu torace verde-metalic sau albastru-cianură, care curând o acoperiră cu o cămașă vie de zale forfotitoare. Albinosul, sub noua sa întrupare de insectă cavernicolă, își pierduse ochii, rămași ca două vagi umflături atavice sub pielea din solzi de cristal. În schimb, ochiul din frunte i se aprinsese ca un mare safir, și trimitea înainte o impalpabilă lumină conică, așa încît pielea ciocolatie a Ceciliei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
poate fi găsit în Australia și în Europa de Sud, în Africa de sud, din sudul în estul Asiei, Noua Guinee și Insulele Solomon. Specie pe cale de dispariție în toată lumea inclusiv în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie exclusiv cavernicolă. Modul de hrănire: Zboară rapid, cu 50 km/ h și vânează fluturi. Reproducerea: Împerecherea are loc în mai și iunie. Nasc un singur pui în decembrie ianuarie. Hibernarea: În zonele temperate hibernează în cavități subterane. Migrația: Migrează pe distanțe mari
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
poate fi găsit în Australia și în Europa de Sud, în Africa de sud, din sudul în estul Asiei, Noua Guinee și Insulele Solomon. Specie pe cale de dispariție în toată lumea inclusiv în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie exclusiv cavernicolă. Modul de hrănire: Zboară rapid, cu 50 km/ h și vânează fluturi. Reproducerea: Împerecherea are loc în mai și iunie. Nasc un singur pui în decembrie - ianuarie. Hibernarea: În zonele temperate hiberneaz ianuarie. Hibernarea: În zonele temperate hibernează în cavități
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]