263 matches
-
zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe-altar l-arunci, și pe cazanii...? Iar ceara netopită pe muc de lumânări Din ceară de zăpadă în beciuri și cămări, Sub grei nămeți de morți și rochii de mireasă Va îngheța pe veci de-atâta frig în casă... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
destul de târziu și cu unele rezerve termenul Crăciun pentru Nașterea Domnului, numită în limba veche prin formula Născutul (informații bogate în Dicționarul Academiei). Avem, în această privință, mărturia scrierilor unor importanți clerici; astfel este numită, de exemplu, sărbătoarea creștină în Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
mintea Cu obârșie divină, Îngerul ce prin cuvinte-a Dat luminii-n veci lumină. Eminescu este harul Dumnezeilor de-o limbă, Alinând doina-n amarul Stihului ce o înnimbă. Eminescu este fluviul Ce însumă vechi izvoare Adâncite în deluviul De cazanii milenare. Eminescu este steaua Unui neam ce naște neamuri, Ce abia își duce greaua Cruce de haram în hamuri. Eminescu este stirpea De sorginte românească, Rădăcină dintr-un fir pe-a Noastră fire eminească. Eminescu este însuși Unicul, Cel Fără
EMINESCU ESTE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366491_a_367820]
-
destul de târziu și cu unele rezerve termenul Crăciun pentru Nașterea Domnului, numită în limba veche prin formula Născutul (informații bogate în Dicționarul Academiei). Avem, în această privință, mărturia scrierilor unor importanți clerici; astfel este numită, de exemplu, sărbătoarea creștină în Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
de frisonul incertitudinii: „Sunt fericit! După trei decenii de așteptare în anticamera proprii-mi ființe, am reușit să tai, în sfârșit, cu briciul jugulara Cuvântului, ca apoi, să las să curgă-n tipar roua acestor confesiuni: îndoieli trecute și prezente, cazanii lirice jurnaliere, în mare parte, rescrieri necesare. Am, în schimb, o singură dilemă: se va recunoaște cineva în Poet? De-ar fi măcar unul!” Cea de-a doua etapă distinctă a creației lui Theodor Răpan cuprinde patru cărți inedite, în
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
dă veșnicia, partea noastră de veșnicie, spunea academicianul și poetul, fratele nostru din Basarabia, Nicolae Dabija, e limba română. Limba lui Grigore Vieru, în care, poți râde singur, și în care te poți opri din plâns , limba sfântă a vechilor cazanii, care-o râd și care-o cântă la vatra lor, țăranii . Coborând din lumină, limba stă la fundamentul unei culturi, așa cum credința stă la fundamentul unui sanctuar . Pe ea, pe limbă, se clădesc valorile unui neam. Nu există patrie în afara
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
chiar și cei care, în zilele de 29-31 august 1989 deveneau eroii desțelenirii soartei limbii noastre pentru o bună parte din românime; cei care, au organizat marile proteste și manifestări împotriva deculturalizării prin presiuni imperiale și au reinstaurat „limba vechilor cazanii”. Pentru ca acum la aproape un sfert de veac, datorită fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta, încă să-și simtă agresată cultura care, de fapt, înseamnă însuși viitorul. Da, aceeași cultură pe care o simțim
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
conchide autorul: „Aici, în matca nașterii noastre, dăinuirea neamului este echivalentă cu apărarea limbii, în truda unificatoare și în slujba nației. ( ... ) Limba leagă «prin sânge, pământul de popor.» Un popor născut creștin! Pentru că «Limba noastră-I limbă sfântă,/Limba vechilor cazanii ... »”. Autorul nu ocolește niciun eveniment din perioada de după decembrie 1989 și nu uită nici „Evenimentele din decembrie 1989-Târgu -Mureș: 20 martie 1990!„ , articol scris în 24-25 aprilie 2012, în care, „Parcurgând evenimentele mai sus menționate, premegătoare, și din timpul celor
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
este spiritul acestui popor slăvitor al Cratorului și întregii naturi în mijlocul căreia i-a fost dat să trăiască, bucurându-se de toate bogățiile și frumusețile formelor de relief din cele patru anotimpuri! Limba poporului meu este ”limba sfântă a vechilor cazanii” așa cum o califica poetul Alexei Mateevici, lăsându-se purtat totodată de frumusețea ei până în miezul cel mai adânc al înțelesului: ”Limba noastra-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre”. Leagănul istoriei ne-
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Cum Dumnezeu, ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe turle l-arunci și pe cazanii... Cum Dumnezeu, poți fi un Dumnezeu de friguri Și ne îngropi de vii cu păsări, câini și linguri În bezna de la geam, sub streașina drept stradă În albele morminte din neguri de zăpadă...? Romeo Tarhon Referință Bibliografică: BLESTEM DE SIBERII
BLESTEM DE SIBERII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346636_a_347965]
-
ceramică colorată smălțuită. Credeam că sunt prin Piatra Moldovei! Un amănunt. Catedrala a fost inaugurată în anul 1946 în prezența Regelui Mihai și a primului-ministru Petru Groza!?! În muzeul de la subsol se află, între cele trei mii de cărți bisericești, Cazania lui Varlaam (1643) și Noul Testament de la Bălgrad (1648). Are 5.000 de locuri, iar Biserica Patriarhiei Române cca 300 de locuri! Sunt nemernici, proveniți din moluscă, care comentează în fel și chip intenția seculară de a avea și poporul român
VEST... DE VEST... SPRE VEST ... (I) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354890_a_356219]
-
proza eminesciană” se consemnează, pe lângă cunoscutele sentimente patriotice ale poetului, exprimate prin elogierea frumuseții și bogăției limbii(„fagurele de miere”), a tradițiilor, istoriei glorioase, naturii patriei, dar și spiritului naționalortodox și al rolului bisericii în dezvoltarea limbii literare („limba vechilor cazanii / care-o zic și care-o cântă / pe la casa lor țăranii”) Un al doilea eseu dedicat marelui poet național „Mihai Eminescu și dragostea de țară”, amplifică și completează tezele abordate în primul articol „Pe parcursul vieții sale scurte, poetul va rătăci
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
Maicii Domnului de la Mănăstirea Rarău (icoană nefăcută de mână omenească) și cea a Sfintei Treimi - Deisis a Sfântului Andrei Rubliov pentru a cunoaște și explica deplin Arhetipurile religioase: cel al Feminității absolute și cel al paternității dumnezeiești desăvârșite. Limba vechilor cazanii, ce ne învață că maternitatea umană răspunde chemării paternității divine este Chipul- Icoană exprimat liturgic. Femeia - Icoană este comoara tuturor valorilor moral - religioase, naționale și universale. Șansa izbăvirii lumii aparține creștinismului prin Mântuitorul Hristos, iar cea care o apără și
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
din Rucăr de la 1800 și până la revoluția pașoptistă Din manuscrisul care cuprinde catagrafia preoților din Muscel pe anul 1810, rezultă între altele și treapta învățăturii fiilor de preoți la acea dată. Aflăm astfel, că unii învățau la Ceaslov, alții la Cazanie, iar alții la Psaltire. Erau deci trei trepte de învățătură, cea mai înaltă fiind a celor ce învățau la Psaltire. Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
dascăl scrie mai multe documente rucărene ca cel din: 15 februarie 1783; 20 mai 1786; 26 mai 1786;1787. Din alte însemnări făcute pe cărți ale bisericii aflăm că la această școală au funcționat și alți dascăli. Astfel, pe o Cazanie, tipărită la Râmnic în anul 1792,Nițu sin(fiul) lui Ezechil Enescu scria: "Precum să se știe când am fost eu Nițu sin Ezechil Enescu dacăl la Rucăr, în cursul anilor de la Adam 7302(1794)". Alături de el, tot pe această
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Anagnostache, socotim că el a fost adus de către ctitor de prin părțile sale de origine. El știa și limba greacă, pe care o va fi predat fiilor lui Gheorghe Rucăreanu. Ca manuale școlare, în acea vreme, erau folosite și Ceaslovul, Cazania și Psaltirea, pe care le vom întâlni întrebuințate, în acest fel și în primele decenii ale veacului al XIX-lea. Este de reținut că unele cărți religioase aparțineau și particularilor. Un Penticostar, tipărit în anul 1743 fusese cumpărat de către Mihai
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
tipărit în anul 1743 fusese cumpărat de către Mihai Calu; popa Simon menționează pe o Psaltire, la anul 1776, că a cumpărat-o cu 3 taleri "ca să fie mie și copiilor mei de învățătură", deci cu un evident scop didactic. O Cazanie a bisericii din Rucăr purta semnătura lui Bucur Popovici, fiul lui popa Dimitrii din Sohodol, sat din apropierea Branului. Este o dovadă că tipăriturile circulau dintr-un loc în altul, până în cele mai îndepărtate ținuturi. Pe un Catavasier, Ion Năstase scria
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
făcut vorbire de icoane și le-a impus ca simbol al creștinismului în lăcașurile de cult.Mai întâi în mânăstiri și apoi în parohii. În 1643 vede lumina tiparului în Moldova “Carte românească de învățătură “ a mitropolitului Varlaam. În prefața Cazaniei se afirmă idea originii comune a Românilor, în care ne-a transmis în imagini artistice- aspecte din viața societăți moldovenești din satele și târgurile de pe atunci, inclusive lăcașuri de cult cu icoane, care contribuie mult la ridicarea valorii literare a
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
cunosc ingredientele pe care trebuie să le conțină o piesă pentru a deveni hit internațional. Probabil că au dreptate. Alții vor susține că sunt un naționalist exaltat, eventual ultranaționalist, și că nu ne putem integra în Europa cu limba „vechilor cazanii”, a lui Eminescu, a lui Creangă. Probabil că și ei au dreptate. Toți (mă rog, aproape toți), mă vor atenționa, precum pe Ion Hagiu, „să-mi iau căciula jos din cap, spunând adesea că nu-s civilizat”. Mă gândesc, precum
Ă VERI BIG DIZĂPOINTID FOR MI! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368989_a_370318]
-
CRIȘ, PE SIRET, PE TÂRNAVE, PE JIU, PE ARGEȘ ȘI PE ISTRU: CĂ NU VOM MAI RABDĂ TRĂDĂRI SAU SAMAVOLNICE FĂRĂDELEGI ALE CIOCOILOR CE NE BÂNTUIE, SUB IUDE, PREȘEDINȚI ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA MARE SUB SCEPTRUL EI CREȘTIN ȘI VOIEVODAL ! JURAM, PE CALDE SFINTE MOAȘTE, PE CEI PLECAȚI FĂRĂ DE CRUCI, PE
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
Carte !" Ne-a dat și "Învățături, din viața Liturgică" Spre-o bună cunoaștere și o trăire practică : De suntem la Rugăciune, din suflet toți să ne Rugăm ! Iar când la Strană se cântă, toți creștinii să cântăm ! Când (Lectorul) din Cazanii, tâlcuirea ne citește Creștinii din Adunare, s-asculte în liniște ! Dacă un creștin se-ntâmplă, să vină cu-ntârziere Să dea Slavă DOMNULUI și să-I ceară Înfiere ! Se-nseamnă cu semnul Crucii, în DUH și-n Adevăr se-nchină
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
poporului daco-roman Ce s-a născut creștin în spațiul, carpato-danubian !" Părintele-Profesor Coman : "Ortodoxia Românească Primi Credința și Doctrina, geto-dacă, strămoșască, Ce ne-a venit prin generații, spre generații următoare Cum ne-a lăsat Sfântul Niceta : clar și fără de schimbare ! Dulceața Cazaniei, cuvântul privighetoare, Tot de la Sfântul Niceta, ar fi, din a sa Lucrare ! Câte-a lăsat Sfântul Niceta, pentru Drepții-închinători Cu o Cinstire din conștiință, îi suntem tot mai mult datori ! ................................ Sf.M.Mc.Fevronia. La granița perșilor, cu invincibilii romani În Mânăstirea
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
impunea prezența mea în alte locuri, am reușit să vizitez, aproape în fugă, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, din Fălticeni. Localitatea, atestată documentar pentru prima oară la 15 martie 1490, a devenit oraș în anul 1779, potrivit însemnărilor dascălului Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, iar după condica visteriei, în anul 1772. În clădirea aceasta, scriitorul a trăit și a creat între anii 1944-1961. A păstrat-o ca reședință de vară, după ce i-a fost pusă la dispoziție. Casa fusese construită de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]