740 matches
-
cu sateliți cu tot (cu Nereida și colosalul Triton, împreună cu alți vreo zece-unsprezece mai mărunți), așa cum îi furase el din haos, spre-ai ține de urât în depărtări sihastre - căci Neptun este-un uriași bătrân în cosmos, morocănos și orb, cețos, pătat cu două pete negre și plin de promoroacă, scăldat în nori metanic ori chiar cu falnici cirrus (deși de-amoniac) - și bâjbâind cu greu poteca Soarelui ce-apar mic în negre depărtări, târându-se pe-orbită gâfâind în rotocoale
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
de fier și de hărmălaia molcomă a câinilor uzi și flămânzi. - Cheile, te rog... - Am lăsat deschis holul de la intrare... - Mda, mulțumesc... Adulmecându-l, câinii îl însoțesc ...”câinii și ei...” Traversează aleea și curtea urmat de umbrele patrupedelor prietenoase. Luminile cețoase ale proiectoarelor ancorate pe ziduri se dezintegrează în cer. Doar umbra bărbatului dispare absorbită de bezna incintei. Se îndreaptă spre ușa micului coridor... De aici începe de fiecare dată... Ca și acum, în prima dimineață în care, ca și acum
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
pe ici, pe colo, și metafore inspirate, cum ar fi: „Opriți Istoria - cobor la prima, opriți la stația Doamne ferește.” (din poezia Doamne ferește!; Atenție: virgula din text și semnul exclamării din titlu nu se regăsesc în textul original, aparțin subsemnatului!); „Instrument cețos cu coarde, și burdufuri, și pedală, moartea vine și se-mparte fiecăruia, egală.” (din poezia Soră și frate; Atenție: semnele de punctuație, cu excepția punctului final, aparțin subsemnatului); „Pe după șure, lîngă cimitir, o pasăre s-a dezbrăcat de pene, poate că
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471521511.html [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
cronici de întâmpinare din Vestul Apropiat, 2007; Sesiune de autografe, cronici literare, interviuri, 2010; Prezent continuu, eseuri și cronici literare, 2011, toate conturând un profil artistic suficient de vag (încă, și nu din vina scriitoarei și a operei sale), de cețos, de enigmatic, al cărui centru ocult, al cărui adevăr ultim, a cărui încadrare mă voi strădui să le aproximez, cât de cât, - lecturând cu atenție și, cred, din perspectiva potrivită recenta apariție. Am convingerea (dar nu țin, cu tot dinadinsul
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
bătaie de pleoapă între ziua de astăzi și ziua de ieri cufundată în albul cețurilor sau poate doar în aburii proaspăt jupuitelor conștiințe afișate în editoriale sub pecetea intraductibilelor zâmbete eterna învârtire a pământului și-a lumii. LEVITAȚIE Traversez dimineața cețoasă cu noaptea neîndeajuns dormită scâncid agățată de poale și-mpedicându-mi pașii la semafor îmi opresc buimăceala lovind-o brusc fără scuze de osul frontal și căut din priviri abia ghicitul cer în speranța de a mai putea levita doar o clipă
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_tania_nicolescu_1358450366.html [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
Bârladului se apropiau între ele. Cum dealurile erau împădurite, turcii nu puteau să surprindă oastea Moldovei printr-un atac din flanc. Apus de ...Semiluna În zorii zilei de 10 ianuarie, avangardă otomană zarea pentru prima dată oastea moldoveneasca printre aburii cețoși ai luncii Bârladului. Armata dușmana era deja slăbită de marșurile lungi peste care se adaugă lipsa alimentelor și a odihnei. Natură parca-i ură la rândul sau pe turci, deoarece cu câteva zile înainte de bătălie, vremea s-a încălzit, în
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
mi s-a transformat în furie. Am deschis ochii, le-am mai luat o dată la rând. Dezamăgit și nervos, m-am așezat pe scări, cu spatele proptit pe ușă. Eram singur-singurel, noaptea pe la vreo 2, în cimitir, într-o beznă cețoasă. „Prezența” absenta. În mod straniu, păstrez și amintirea bisericii... din interior, cercetând pe-ntuneric fiecare detaliu, cu o ușoară temere în respirație. Îmi amintesc clar ochii sfinților din icoane, ușor luminați de ceața lăptoasă ce răzbătea prin ferestre, faptul că
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez dacă era posibil. Era o dimineață umedă, cețoasă, cum numai Bacovia ar fi fost capabil s-o descrie în poeziile sale pline de umezeală. Se luminase de ziuă. Și ceața se mai risipise. Doar umiditatea din atmosferă o simțeai cum persistă prin gările unde oprea trenul. La un
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443597894.html [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
se plimbă printre fotolii, se duse la geam, privi strada, forfota de mașini, reveni lângă el .și spuse: - Viața e plină de mister. Poate drumurile noastre se vor încruțișa cândva, undeva. Nimic nu este exclus. - Răspunsul acesta este atât de cețos încât nu văd prin el nimic clar. Eu sunt un om practic, îmi plac deciziile sincere: „da” sau „nu”? - Și eu sînt o fată practică, nu-mi place să iau hotărâri pripite. Unde ne grăbim? Avem înaintea noastră toată viața
ŞI PROŞTII AU DILEME de HARRY ROSS în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Harry_ross_1400578669.html [Corola-blog/BlogPost/344711_a_346040]
-
s-a zbătut în piept de emoție ca un ied. Păi, da! a pufnit ea și și-a strîns nervoasă cămășuța de noapte în jurul coapselor. Cu o mînă a dat perdeaua la o parte și a privit afară, în lumina cețoasă a dimineții, zărindu-l, după cum bănuise, pe animalul ăla de vecin al cărui porc îi rupsese gardul, scuturîndu-și ștrolomeacul ... dar imaginea ultimă i-a sfîșiat viscerele și o dorință înnebunitoare a făcut-o să bată cu putere în geamul care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
În 2009, după 160 de ani de la deces, celebrul poet a avut, în sfârșit parte, de o ceremonie funerară fastuoasă, bine meritată. Și mi-am amintit poezia CORBUL: „Stând, cândva, la miez de noapte, istovit, furat de șoapte/ Din oracole cețoase, cărți cu tâlc tulburător,/ Piroteam, uitând de toate, când deodată-aud cum bate,/ Cineva părea că bate - bate-n ușa mea ușor./ E vreun trecător - gândit-am - și-a bătut întâmplător. Doar atât, un trecător. [ ... ] Și de-atunci, pe totdeauna, Corbul
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/_vizitarea_orasului_baltimore_vavila_popovici_1341805749.html [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
când mă cuprind mii și mii de gânduri să vreau, nu pot să la fac uitate. Sunt fapte car-au sfredelit in mine și cicatricile sunt dureroase, cum să uit și să privesc spre mâine cănd astăzi privirile-mi sunt cețoase? În zadar chem farâme de uitare trecutul e prezent in existența mea, aș vrea să pot să privesc la soare și timpul înapoi să-l întorc ...aș vrea. Citește mai mult Uitarea...De -ar fi uitarea precum gândulcălător prin locuri
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
răsfirate printre suflet, zbuciumatecând mă cuprind mii și mii de gândurisă vreau, nu pot să la fac uitate.Sunt fapte car-au sfredelit in mineși cicatricile sunt dureroase,cum să uit și să privesc spre mâinecănd astăzi privirile-mi sunt cețoase? În zadar chem farâme de uitaretrecutul e prezent in existența mea,aș vrea să pot să privesc la soareși timpul înapoi să-l întorc ...aș vrea.... XXVI. IARNA-I TRISTĂ?, de Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 740 din 09
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
și definitoriu. Și totuși androginul (perechea perfectă!) nu se realizează deplin, cauza fiind lipsa participării efective a lui Yng alături de Yang din dualismul asiatic. De aici starea de neîmplinire, care devine nesiguranță, iar poemele se zidesc elegiac. Deci masculinul este cețos, inactiv, puțin prezent, greul poemelor împlinindu-l femeninul , care din când în când obosește, de atâta iubire. În totul tot, noul volum al poetei Vasilica Ilie se constituie ca o izbândă a drumului său liric și, în context, al generației
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
-
de pasăre măiastră. Era o vreme cenușie, opacă, numai bună de spus povești. - Și în fiecare noapte, castelul se ridica peste câmpia de argint a lunii. Copilul se urca pe genunchii bunicului, privind poza cu castelul care zboară cu aripi cețoase de luna. O bătaie in ușă. Tresar. Îmi adun gândurile, mă reconstruiesc. - O urgență! Sar din pat, îmi atârn în grabă stetoscopul la gât, apuc tensiometrul și ies grăbită din camera de gardă. Un bătrân, 71 de ani, respira greu
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
fericită. Romanul ei nu este cărturăresc ci realist „nu e pedant ci viu, nu privește” acasă „cu mânie” pentru necazurile prin care a trecut, ci cu nostalgie, și nici străinătatea muzeologic, ci actual. Prozatoarea aruncă o sondă adâncă în mecanismele cețoase ale sufletului german, vorbind despre sensibilități acute ca un nerv descoperit, despre agresivități din perioada executării armatei a lui Sven și a ei, sau când lucra la CAP-ul din Saschiz, Ardealul devenind „a doua mea Patrie”! Un merit al
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481782291.html [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
Nota originală a stilului său o constituie particularitatea balcanismului său, care este o asimilare rafinată a unor străvechi izvoare naționale ... Incidental, la fel ca și la Ion Barbu, descoperim și la G. Călinescu vocația copilăriei, interpretată- mai ales- ca antipod cețos al maturității împlinite. În volumul Poesii, apărut în anul 1937, descoperim o poezie intitulată Melodii în care se evocă copilăria tiranizată de puterea demonică a fantazării. Citind această poezie suntem proiectați într-un univers absurd, dar firesc din punctual de
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
scrâșnetul porții de fier și de hărmăiala molcomă a câinilor uzi și flămânzi. - Cheile, te rog... - Am lăsat deschis holul de la intrare... - Mda, mulțumesc... Adulmecându-l, câinii îl însoțesc ...” Câinii și ei...” Traversează curtea urmat de umbrele patrupedelor prietenoase. Luminile cețoase ale proiectoarelor ancorate pe ziduri se dezintegrează în cer. Doar umbra bărbatului dispare absorbită de bezna incintei. Se îndreaptă spre ușa micului coridor... De aici începe de fiecare dată... Ca și acum, în prima dimineață în care, ca și acum
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
ușoară. Aș putea să-ți spun că mă fascinează scânteierile jucăușe ale ideilor. Și curgerea formelor. Vibrația culorilor. Reverberațiile cuvintelor. Sunt fascinat de infinitatea de oglindiri ale lumii. Și știi ceva? Mă farmecă ideile și simțămintele indicibile, expresiile ambigue, lumile cețoase, inefabilul, misteriosul, tainele tainelor. Concomitent, sunt prăpăstios, închipui scenarii peste scenarii, sunt de-adreptul bolnav de „scenarită”. Merg până la ultimele consecințe ale unei temeri. Sunt perfecționist peste măsură. Sunt avid de toate cele nemateriale: ahtiat după idei și cuvinte, jinduitor de
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
obligând cititorul la o lectura atentă, cu benefcii pentru toți aceia care sunt interesați în descifrarea subconstientului.Este un autor înzestrat cu talentul cunoasterii, un radiograf al stării psihopatologice a personajelor, bun povestitor al starilor psihice confuze, întemeiate pe instincte cețoase si vanități. Autorul narează aventura unei vieți umane prinse în capcanele subconstientului, Rar în literatura română poți găsi un roman cu prozodie rimată fără să alunece în poetizare inutilă cum este în “Planeta insulară” de Mircea Pavel Morariu, apărut în
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1441798757.html [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
le provoacă. Dar, în „hiperluciditatea sa”, eul liric dorcescian, în egală măsură idealist și rațional, nu acceptă niciun compromis, nicio imixtiune reprobabilă. El este atât de lovit de gestul „necugetat și dezgustător” al gnomului, încât își alarmează, involuntar, spontan, și „cețoasele” avataruri. Dintre acestea, Lupul transcede orice limită, pentru a ajunge „în fatala clipă”, acolo unde este nevoie crucială de el. Cuplul de actanți, creat ad-hoc, pentru salvarea Poetului, distruge „in nuce” orice amenințare incontrolabilă la echilibrul moral al ființelor superioare
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
dată, nu în alianță cu rafinatul trubadur, după regulile eufoniei medievale, nici împreună cu cavalerul, după regulile bătăliilor medievale, ci, după legile nescrise ale naturii, cu lupul, umăr la umăr, în goană. Acesta din urmă este avatarul cel mai adecvat contextului: „cețoasa fiară” sare la beregată, fără întârziere, fără milă, sfârtecă și ucide pe loc. Viteza sa de acțiune este sublimată în metafora verbală, de maxim dinamism, fulgera. Dincolo de impresia de acțiune rapidă, derivatul postverbal de la substantivul fulger comprimă și ideea de
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
sensuri profunde, care definesc un raport unic al eului poetic cu lupul, se produc pe un fond semiotic amplu - în diverse ponderi, și filosofic, și religios, și artistic. Complexitatea moștenirii culturale a simbolului Lup reiese, în ciclul de poeme consacrat “cețoasei fiare”, din asocierile plurivalente cu numeroase alte simboluri ale misterului, adâncite în nocturn și/ sau în vis și în moarte: - cu negura, visul, râul și luna (“...Se prelingea din trupul meu/ Fluidul somn, împrospătând pământul/ Ca o difuză negură”. “Înaintam
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
și cu moarte./ Alege și prigoana, și pustia,/ Își poartă, fantomatic, schivnicia,/ Știind prea bine care este prețul:/ Lui, glonțul, poate. Celorlalți - disprețul” - Sfârșit de veac, 9); - incoruptibilitatea (“De fapt, în lumea ternă și murdară,/ Ce rost ar mai avea cețoasa fiară?/ Ea, care, nicăieri și niciodată,/ Nu s-a lăsat învinsă și dresată?” - Sfârșit de veac, 9); - curajul (...“câmpul gri,/ Pe care fiara fulgera, în goană,/ Spre arătarea tâmpă și vicleană,/ Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri” - Avatar); - cruzimea (“Cum
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
fericirii. Adevărata fericire nu se poate trăi în Samsara. O arhi-amintire este însă o stare de întrezărire a Nirvanei: „Era o zi senină, ca și azi/ (Tu, chintesență-a zilelor senine!)/ Se destrămau păduri de sumbri brazi/ În urmă, pe cețoasele coline.// Călătoream, de mult, către apus,/ Când drumul m-a adus într-o câmpie/ Greu adâncită-n umbra viorie/ A codrilor ce-o străjuiau de sus.// Și te-am zărit. Departe, în amurg,/ Fixai curbura unui spațiu, care/ Înainta treptat
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]