84 matches
-
pătruns de frumusețea și farmecul locurilor copilăriei, explorator al istoriei neamului, pe care a transcris-o prin scrieri specific moldovenești, omul politic de mai târziu - criticat de unii pentru oportunismul de care ar fi profitat - rămâne pentru noi marele prozator. "Ceahlăul prozei românești", după cum l-a numit Geo Bogza, a știut să se bucure de natura al cărei fin observator era, dar și de viață, pur și simplu. Prima iubire, mama sa, căreia Sadoveanu îi semănă fizic era țărăncă din Verșeni
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
pătruns de frumusețea și farmecul locurilor copilăriei, explorator al istoriei neamului, pe care a transcris-o prin scrieri specific moldovenești, omul politic de mai târziu - criticat de unii pentru oportunismul de care ar fi profitat - rămâne pentru noi marele prozator. "Ceahlăul prozei românești", după cum l-a numit Geo Bogza, a știut să se bucure de natura al cărei fin observator era, dar și de viață, pur și simplu.Prima iubire, mama sa, căreia Sadoveanu îi semănă fizic era țărăncă din Verșeni
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
colțuri ale lumii! Oferiți-le, măcar în al doisprezecelea ceas, un trai pe măsura staturii lor morale gigantice și a marelui lor profesionalism. Rupeți din averea voastră necinstit adunată și pentru acești uriași ai neamului românesc, în speță, pentru acest Ceahlău al medicinii românești, academicianul prof. dr. Alexandru Pesamosca, pe al cărui fluturaș de pensie scrie “zece milioane”, din care, cu nerușinare, mai tăiați câteva procente. Asta, în loc de mulțumire, că a salvat atâtea suflete, făcând zecilor de mii de părinți darul
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
de pr. Eugen Răchiteanu, întregește abordarea operei irimesciene în lumea culturală internațională. Pentru eseistul nonagenar romașcan Gh. A. M. Ciobanu volumul de față se constituie într-o veritabilă încununare a activităților de critic de artă, având ca materie primă creația unui Ceahlău al sculpturii românești, Maestrul Ion Irimescu. ,,Dl Gheorghe A. M. Ciobanu este un caz unic și special în cultura română - consemnează scriitorul Ștefan Dumitrescu în cronica sa despre acest volum - nu am mai întâlnit un alt Creator care să fie și
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
de asemenea au un Institul Cervantes etc, etc. Să ne imaginăm doar o clipă cum ar arăta cultura și litertura română fără acest miracol apărut în sânul neamului nostru, fără acest ,,mit productiv”! E ca și cum n-am avea piscul legendarului Ceahlău, ,,Olimpul Moldovei”, sau coama maiestuoasă a Bucegilor, cursul și Delta Dunării sau malul albastrului mării. Așadar, în pofida acestor tentative bine țintite, care-au creat un curent atât de periculos pentru păstrarea ființei naționale, care a dat naștere și a denaturat
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
în colțul gurii, apoi altuia și mai larg care-i inundă fața cu lumina ce-o purta ascunsă. O lasă pe Diana să anchetez cazul, precum detectivii cei din filme. Iar el își pironi privirea spre orizont, acolo unde țancurile Ceahlăului înțepau bolta cerească, limpede ca o mare liniștită. Deasupra celor doi singuratici din inima câmpului își înălța și își cobora pe rând trilurile o ciocârlie. Un punct negru ce fixa mijlocul clopotului de argint al cerului. Dedesubt, bătrânul era parcă
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”: ora 19.00: deschiderea oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”. ora 19.15: spectacolul formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece
deschiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț [Corola-blog/BlogPost/100785_a_102077]
-
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”: închiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț Închiderea oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”; spectacol folcloric al formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul
închiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” [Corola-blog/BlogPost/100780_a_102072]
-
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”: ora 19.00: deschiderea oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”. ora 19.15: spectacolul formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece
deschiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț [Corola-blog/BlogPost/100786_a_102078]
-
romanul cu subiect istoric - exclus din istoria națională - e destul de firav; în fond, până la romanele lui Mihail Sadoveanu, doar nuvela „Alexandru Lăpușneanu”, a lui Costache Negruzzi a contat din punctul de vedere al valorii estetice, iar după celebrele cărți ale „Ceahlăului prozei noastre”, titluri de reținut sunt destul de puține; „Prințul Ghica” al Danei Dumitriu, „Cei o sută”, cel mai întins ciclu eroic din proza noastră, al lui Gheorghe Schwartz, „Vornicul Țării de Sus” al lui Dumitru Vacariu, romanele cu masoni și
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
plecare a experienței? În mare măsură se poate spune că nu. Cei mai mulți dintrte muncitori și unii care au devenit specialiști au învățat alfabetul tehnic pe „șantierul școală” de la Bicaz. Când a izbucnit prima scânteie energetică, a Bicazului? La subțiorile Peonului - Ceahlăul cel „împărat”, „podoaba, poezia țării”, „izvorul tainic al legendelor și doinelor neamului nostru”, „ochiul etern deschis asupra hotarelor moșiei strămoșești”, cum îl pastelează Nicolae Gane, a crescut din dospirea întregii forțe creatoare a poporului român, accelerate în elanul spre civilizația
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
moldoveni, unul taciturn, cu gabaritul propriei opere, celălalt, suplu și molcom-verbios, au trăit prosper în toate timpurile. Bustul lui Sadoveanu e masiv-abundent, orice amănunt vestimentar capătă dimensiuni baladești. Lavaliera e o perche enormă de testicule de zimbru, pe care stă Ceahlăul capului. Mai are-acum cineva, ceva, ca-n '90, cu papionul lui Ion Rațiu? Nici minerii, cred. Ținuta" căreia nici cel mai misogin cîrcotaș nu i-ar putea găsi o minusculă hibă e cea, edenic-frustă, a frumoaselor lumii care-și înfruntă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
elvețiene ori tiroleze. Și-apoi, cale de o zi purtat pe undele verzui ale Bistriței, plutașul vede lunecându-i pe dinaintea ochilor priveliștile cele mai neașteptate, atât la răsărit, spre culmea Stânișoarei, cât și spre apus, pe sub piscurile Pietrosului și ale Ceahlăului.” (Simion Mehedinți ) Cerințe: 1. Subliniați expresiile frumoase. 2. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 3. Rezumați informațiile noi într-o compunere folosind panul de idei: Pământul stămoșesc, denumire,înfățișare. Locuri minunate, caracteristici, importanța lor. Sentimente și gânduri
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Moldaviae că Ceahlăul se vede de la Cetatea Albă, adică de la țărmul mării. În asfințituri limpezi de octomvrie silueta de biserică a muntelui celui mare se vede din toată cîmpia Moldovei și a Basarabiei. Înfățișarea aceasta impozantă nu i-o dă Ceahlăului înălțimea: avem în vârfurile Carpaților piscuri situate cu mult mai sus. Mărimea lui aparentă și prestigiul lui țin de ansamblu. Toți munții moldovenești din preajma Bistriței sunt la o mică înălțime, căptușiți de păduri de brad, cu linii moi care scriu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cele detunate de trăsnet și unde se adăpostesc pustnicii, cei care vor să îl afle pe Dumnezeu în inima muntelui. Cerințe: 1.Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: oamenii dinspre soare răsare molimă -piscuri vânturile limpeziră hăul 2. Descrieți Ceahlăul folosind planul de idei: așezare în relieful românesc; caracteristici; vârfuri; flori și animale din Ceahlău; legende inspirate de frumusețea și măreția locurilor 3.Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: oamenii de prin partea locului; la începuturile lumii; pustnicii; -inima
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe Dumnezeu în inima muntelui. Cerințe: 1.Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: oamenii dinspre soare răsare molimă -piscuri vânturile limpeziră hăul 2. Descrieți Ceahlăul folosind planul de idei: așezare în relieful românesc; caracteristici; vârfuri; flori și animale din Ceahlău; legende inspirate de frumusețea și măreția locurilor 3.Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: oamenii de prin partea locului; la începuturile lumii; pustnicii; -inima muntelui; 4.Ilustrați în enunțuri proprii sensurile diferite ale termenului a ieși. Cheile Bicazului „Natura
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mă tachinau cu ea. Dar știu că mă înroșeam când trecea pe la geam. Tot de la acel geam, vedeam și Ceahlăul, care era pentru mine ceva ca din altă lume, ca dintr-o legendă frumoasă. Nu știam pozitiv ce e acel Ceahlău, nici ce este un munte - nimic! Sărăcia se ținea de noi. Dar eu n-aveam cum s-o simt. Dar sărăcia aceasta contribuia la "viața de familie", căci nu era locul pentru o viață de plimbări, soarele și celelalte. Toți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
demonstrează lapidar că Ceahlăul aprține familiei Popescu, scrierea fiind cu caractere latine, deci înaintea slavilor care au venit cu scrisul lor pe urmă, că după Țuchi P scrie Natașa C, ceea ce mă și determină să cer transcrierea Palatului, șoselei și Ceahlăului pe numele meu de fată care era Popescu. Aici nu serviți cafele ? G. Nu. N. Păcat. Mi-ar fi plăcut să vă refuz dar neputând, din lipsă de cafea, ce-ar fi să faceți rost de una ca să pot, efectiv
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cea posacă. Copacii cei săraci Ce nu mai au coroană Rămași fără păsări Fac o mare dramă. Suflet de român România e frumoasă Flori ea are-n orice casă Păsărele ciripind, Și români pe plai horind,. Dunărea fluviu frumos Și Ceahlăul maiestuos Cu-ngrijire o-nconjoară Pe a mea iubită țară. Mândru și frumosul steag Cântă Imnul nostru drag, Dar pe mine mă încântă Românul ce doina-și cântă. Și mă-nvață ca să spun Că am suflet de român. Vișan Georgiana-Larisa
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Muntele de sub acest impunător monument seamănă cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mulți, mulți vizitatori galbeni (chinezi, japonezi și multe nații de culoare galbenă) dar și negri printre majoritarii albi din toată lumea ! Am văzut Olimpul (e mai frumos Ceahlăul nostru !) și munții Pindului (cu "Răsunetul" lor în Carpați - Odobescu) și mai ales mănăstiri și biserici slujite de... inclusiv, români ! ? Un fel de Cheile 134 Bicazului, la Meteora, o călugăriță din Suceava auzind că n-am bani de intrare : "poftiți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Și nu se credea singurul în această iluzionare. Întreaga breaslă a oierilor de la munte ar fi inspirată și patronată de un duh tutelar, potrivit aceluiași tipar originar, cum a aflat Vasile Alecsandri dintr-o mărturie a baciului celui orb de pe Ceahlău; cum credea și un povestitor, tot orb, din Hanul Ancuței. Iată de ce mi se pare firesc, într-o primă intreprindere analitică, să mă limitez la simple identificări de portrete, pentru a constata raportul de fidelitate față de modele; în ce măsură scriitorul s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
regulă antroponim. Formele în care se produce detoponimizarea sunt în mare aceleași cu cele prin care s-a realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
A fost, cred, un vis, acea căldură cu care i-au evocat viața, opera marelui maestru și când au povestit scene când s-au Întâlnit cu el și au discutat. Toți s-au solidarizat ca să arate atașamentul lor față de acest Ceahlău al literaturii noastre, toți au fost mândri că țara noastră a avut un asemenea talent literar și aceasta cu un entuziasm și o emoție care mi-au rămas adânc Întipărite În minte. Pe stradă, spre casă, am văzut că există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
în fiare, Să-mi ispășesc osânda cea mai grea, Cu fruntea-n slavă strig din închisoare; - Nu-s vinovat fașă de țara mea!... Nu-s vinovat c-am îndârjit șacalii Când am închinat cu sufletul durut Că nu dau un Ceahlău pe toți Uralii Și că urăsc hotarul de la Prut. Județul Izmail a răspuns invitației noastre prin Dl. Anatol Cucoș, președintele Alianței Democrat Creștine a Românilor din Ucraina cu cuvintele: Dacă pornim de la faptul că din toată Basarabia și Bucovina, noi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
unui peisaj încântător: în față, peste douăzeci de coame de dealuri, aidoma unor uriașe valuri marine, se pierd în depărtare spre Prut; în spate, spre apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu creste însorite până în piscurile Ceahlăului; din nord, din dâmbul Făgădăului, înspre Valea Oanei și Valea Gîrzului, două dealuri molcome deschid valea pârâului DodeștiJigălia, pitorească și intens populată. Din pintenul Ursoii ochiul poate admira întreaga vale, de la obârșia sa numită Șipote-Călugăreasca, dăltuită în marginea de nord
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]