55 matches
-
Pe parola mea, parol, Trece-un tanc ca într-un banc cu Ițici teocheși niet iavol... Nu vedeți, orbilor, că se Joacă alba-neagra-n dric, Că se ponta și se băse Oxiurul de limbric...? N-auziți, surzilor, țurca Dintre oină și ceardaș Și cum se încurcă curca, Păcăcioși și păcălași...? Referință Bibliografică: Păcăcioși și păcălași... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PĂCĂCIOŞI ŞI PĂCĂLAŞI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354125_a_355454]
-
Tokay roșu. -Nu vrei să dansez și pe masă? -Bineînțeles că da. Să am o privire și de jos în sus, asupra ta. -Vrei să mă pictezi? -Să te fotografiez cu ochii mei ca să trăiești în mine. Știi să dansezi ceardaș? -Am mai dansat cândva. Amețită de vin, de evenimente, în decorul unor impresii surprinzătoare, îmbrățișarea lui însemna vârful dorințelor care vin fără să-și aștepte rândul. Vin ca să te năpădească, să te zăpăcească, să ajungi să confunzi voința cu dorința
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
o dizoză frumoasă care cânta tangouri spaniole și începură să-i zică ușor “Adios Muchachos”, gândurile-mi fugiră repede de la domnul inginer Ionescu la anii mei de călugărie și la Agneta. După care schimbară registrul și o dădură-n niște ceardașuri îndrăcite. Câțiva mustăcioși se sculară și începură a-și bate cismele cu palmele lor în ritmul muzicii, femeile începură și ele să țopăie pe lângă ei și dintrodată se dezlănțui o veselie ruptă din rai. Ia uite, domnule, mă gândii eu
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
lungi și dansatorii părăseau ringul, retrăgându-se pe la mesele lor. Era nevoie ca la fiecare melodie să te ridici și să te duci pe ringul de dans, ceea ce era un obicei destul de deranjant. La un moment dat, s-a cântat ceardașul la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez ceardaș. I-am explicat că sunt și dansuri românești care se aseamănă ca ritm și permit să se danseze după muzica maghiară. A fost o seară deosebit de frumoasă, numai că duminică dimineața, când am părăsit barul, nu am găsit niciun taxi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
tăi mă bagă-n boalăăă”, cânta placa”,...sprânceneleee mă omoarăăă” “Olteanul tot oltean- zice domnu’ inginer- aici în inima Transilvaniei el a adus muzica lui oltenească, vouă, ungurilor vă place alt gen de muzică, sunteți dați dracului când începeți voi ceardașurile alea sau cu romanțele voastre...” “Orice muzică bună e frumoasă, domnu’ inginer, noi suntem obișnuiți și cu muzica oltenească...” -îi spun eu, zâmbind,și bătând cu degetele în tactul muzicii în tejghea. Domnu inginer a tăcut, a ciulit urechile ca
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
o dizoză frumoasă care cânta tangouri spaniole și începură să-i zică ușor “Adios Muchachos”, gândurile-mi fugiră repede de la domnul inginer Ionescu la anii mei de călugărie și la Agneta. După care schimbară registrul și o dădură-n niște ceardașuri îndrăcite. Câțiva mustăcioși se sculară și începură a-și bate cismele cu palmele lor în ritmul muzicii, femeile începură și ele să țopăie pe lângă ei și dintrodată se dezlănțui o veselie ruptă din rai. Ia uite, domnule, mă gândii eu
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
și pe acesta din urmă. Or, este evident că a admite legitimitatea oricăror valori și norme de conduită este autodistructiv social. Cu alte cuvinte, dacă este justificat să considerăm că un dans filipinez e tot atât de frumos (și valoros) ca un ceardaș sau o horă, la fel de justificat este oare să spunem că nu putem decide dacă sacrificiile umane, practicate la atâtea triburi, sunt bune sau rele? Ori, atunci când constatăm că femeilor din anumite țări nu li se permite să meargă la școală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
n-a putut să nu aibă senzația că este îngropat în cer. Oboseala te face prizonier ultimelor intenții ale muzicii, iar tristețea te face muzică. Ascultați în clipe asemănătoare tânguirile maghiare, urmăriți numai adierile lor melancolice, fără corectivul frenetic al ceardașului, și veți simți că n-are rost altă moarte decât sub sălcii plângătoare. Cred că există în fiecare om o nevoie de tristețe, pe care nu și-o satisface numai din resursele sale. Și când nu poți totdeauna să visezi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
evocă un orizont specific orizontul, ritmic și indefinit, alcătuit din deal și vale". 118 "Orizontul", reflectat prin intermediul limbajului artistic, este diferit, spațiul real dând naștere spațiului imaginar; astfel, "cântecul alpin" ține de specificul muntelui, "jocul argentinian" descrie insulele pampas, iar "ceardașul" unguresc pune în valoare pusta; doina oglindește "infinitul ondulat", dansul românilor fiind "dansul lent al unui om care suie și coboară, chiar și atunci când stă pe loc; sau al unui om definitiv legat de infinitul ritmic alcătuit din deal și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
posesia cuceritoare a lui Octavian Paler); frumoase întâmplări învăluite în mantia tristeților, amintind de scriitori foarte cunoscuți: Cezar Ivănescu (O bătaie ca-n filme), George Arion (Vizită neanunțată), Marin Sorescu (îmbrățLșare pe stradă), George Pruteanu ( Cum a dansat George Pruteanu ceardaș), Alexandru Condeescu (Râzând în hohote), sau Grigore Vieru (Metodă de seducție). De reținut că multe dintre textele acestui volum sunt adevărate scheciuri în care triumfă poanta: Pisica de mare și literatura română, Comedia numelor, Dialog cu o ușă de autobuz
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
câte mii de iobagi români au trudit la ridicarea lui. Asta-l interesa pe el. M-a mai informat că Matias Corvinul și Janos Hunyadi au fost români și că portul nostru popular e românesc și cântecele noastre (chiar și ceardașul!) sânt tot românești... Și doar era oaspetele nostru, aici, la Collegium... Tu, Mircea, și Ioana sînteți pur și simplu primii români normali pe care i-am întîlnit..." A accentuat "normali" și m-a privit ca și când mi-ar fi dat un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
smirnovizare n-ar fi urmat de voronizarea Republicii Moldova, încă ar mai fi o speranță, însă termenii cu care s-a îmbogățit vocabularul „limbii moldovenești” sunt sinonimi, fiind echivalenți cu rusificarea prin mancurtizarea „moldovenilor” dintre Prut și Nistru. 25 octombrie 2006 Ceardașul și cazaciocul Motto: Te rog, Doamne, nu-mi cere să-mi iubesc dușmanii. Cine mai crede că între evenimentele din Republica Moldova (referendumul din Transnistria, declarațiile președintelui Voronin, categorice și tranșante, precum că Republica Moldova nu se va uni cu România nici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
postdecembriste, sare la gâtul României pentru că știe că nu va fi pedepsit, nici el, nici ai lui. Originea etnică a fruntașului U.D.M.R.-ist este incertă, ar putea fi chiar românească, însă ura împotriva românilor e ungurească, îndrăcită ca un ceardaș și iute ca paprika. Pe măsură ce trece timpul, văzând că promisiunile făcute celor care l-au tot votat nu sunt îndeplinite, își radicalizează discursul, împrumută recuzita iredentistă interbelică, vorbește de o țară pe care, chipurile, ar fi pierdut-o de două
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noi pe cap cu criza de care nu vom scăpa, dacă se pornește de la recunoașterea profitului ca individual și a cheltuielilor ca aparținând tuturor, colac peste pupăză, s-a insinuat în Ardealul românesc președintele Ungariei, Solyom Laszlo ca să joace un ceardaș cu secuio-maghiarii din HarCov. Vizita asta, făcută cam în silă, mi-a amintit de pensionarul Bulă care, dacă ar mai fi fost activ, ar fi spus, cum a spus într-o altă împrejurare: „Asta ne mai lipsea, încolo avem de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prieten milenar al românilor, care visează autonomia teritorială pentru secui și o Ungarie foarte mare pentru „splendida rasă”. Aș putea zice că știu ce vor ungurii, chiar și când nu vorbesc, am spus-o și altă dată (16 noiembrie 2006, Ceardașul și cazaciocul; 15 martie 2007, Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849; 13 și 20 mai 2007, Bantustanizarea României? I și II) și nu aș fi vrut să reiau subiectul, deși face parte dintre subiectele inepuizabile. Ceea ce supără mai mult
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ladislau, most., Oradea, str. Vlahuță Nr. 50 (Brainer Bela). Stern Nicolae, Most., Oradea, Piața mihai Viteazul Nr. 2. Bonyhay Coloman, most., Oradea, str. Bolesznay Nr. 1. Somogyi Ladislau, most., Oradea, str. Kalinin Nr. 2. Blaga Liviu, most., oraș Beiuș, Piața Ceardaș, Nr. 9. Ardeleanu Ion,. oraș Beiuș, Piața Dr. Ceardaș, Nr. 16. Schwimmer Andrei, oraș Beiuș, str. Horia Nr. 4. Cristescu Florica, oraș Beiuș, str. Școalei Nr. 3. Kyeres Carol, oraș Salonta, str. Reg. Ferdinand Nr. 33. Szekely Zoltan, oraș Salonta
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Stern Nicolae, Most., Oradea, Piața mihai Viteazul Nr. 2. Bonyhay Coloman, most., Oradea, str. Bolesznay Nr. 1. Somogyi Ladislau, most., Oradea, str. Kalinin Nr. 2. Blaga Liviu, most., oraș Beiuș, Piața Ceardaș, Nr. 9. Ardeleanu Ion,. oraș Beiuș, Piața Dr. Ceardaș, Nr. 16. Schwimmer Andrei, oraș Beiuș, str. Horia Nr. 4. Cristescu Florica, oraș Beiuș, str. Școalei Nr. 3. Kyeres Carol, oraș Salonta, str. Reg. Ferdinand Nr. 33. Szekely Zoltan, oraș Salonta, Piața Libertății Nr. 18. Papay Ioan, oraș, Salonta, Piața
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
închiși într-un apartament... Noi suntem bătrâni și de-acum ne vine timpu să mergem la ceilalți mai repede. Ie, ie... nu tre’ să fim anchilozați ca să ajungem mai repede la ei... generali își fac procese de conștiința... Sârbă și ceardaș Au trecut trei ani de când călugărițele greco-catolice din Odorheiu Secuiesc au fost bătute măr și scoase pe sus de către unii activiști mai aprinși din Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Ele au vrut să facă un orfelinat într-o clădire
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
maghiare. Nemții și-au păstrat cu sfințenie dansurile populare, fără să accepte influențe străine. La fel au procedat rușii sau ungurii. Mai permisivi, mai la mijloc, românii au jucat hora, dar și... sârba, brâul, dar și rusculița, rața, dar și ceardașul, polca, geamparalele, manelele... Acum joacă numai ceardaș. Banul din ochi « Într-un ochi i s-a înfipt o monedă, în celălalt, emblema de la caschetă, pe gură, i s-a pus un șobolan mort, în final încercându-se arderea cadavrului. În jurul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dansurile populare, fără să accepte influențe străine. La fel au procedat rușii sau ungurii. Mai permisivi, mai la mijloc, românii au jucat hora, dar și... sârba, brâul, dar și rusculița, rața, dar și ceardașul, polca, geamparalele, manelele... Acum joacă numai ceardaș. Banul din ochi « Într-un ochi i s-a înfipt o monedă, în celălalt, emblema de la caschetă, pe gură, i s-a pus un șobolan mort, în final încercându-se arderea cadavrului. În jurul orelor 18, a fost organizat un marș
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
minunății apicole, glandele mele salivare s-au scăpat pe ele dintr-un exces de secreție internă, iar papilele gustative dansau amețitor într-o cavitate bucală excitată de tăria parfumurilor dezlănțuite. Era un cocteil ritmic, alcătuit dintr-o sârbă îndrăcită, un ceardaș condimentat cu piparcă paralizantă și un cazacioc autentic, electrizat de inegalabila vodcă "Stalinskaia". Eram amețit. Trupul meu cânta. "Eu curg întreg în acest cântec sfânt; Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt." (N. Labiș) Ei, ia spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lichide, s-au hotărât să bea în stil teuton: Bruderschaft! S-au grupat doi câte doi într-o riguroasă disciplină prusacă, îndeplinind tipicul ritual arhicunoscut. "Temperatura" crescând într-un ritm vizibil accelerat, frații noștri maghiari au întors-o pe un ceardaș îndrăcit încât ieșeau scântei din cizmele lor. În final, pentru ca armonia și echilibrul prestațiilor artistice să fie desăvârșite, a intrat în funcțiune "Perinița" noastră, iar dansul acesta irezistibil a pecetluit definitiv și pentru totdeauna prietenia de nezdruncinat româno-maghiară și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
grațioase, apoi un reușit Pas de deux din baletul „Giselle” de Adolphe Adam. S-a continuat cu un dans rusesc, pe muzică de P. I. Ceaicovski, și din nou un reușit duet pe muzică de Scedrin-Bizet, apoi Dans spaniol. Un Ceardaș pe muzică de Leo Delibes a precedat un Menuet pe muzica aceluiași compozitor. Penultimul dans a fost Polca, pe muzica lui Johann Strauss și, în încheiere, un Dans românesc, bine executat ca sincronizare ritmică, pregătit de prof. Ștefan Neagu. Au
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de cultură", iar cei care se ocupă investesc fondurile în operațiuni de promovare pe la Paris și aiurea a cărților unor amici, ultimele găselnițe fiind trimiterea unor formații muzicale "de culoare" pentru a ne reprezenta pe la blonzii scandinavi și spectacole de ceardaș la Pavilionul României de la Târgul Mondial de Turism organizat recent in China. "De gustibus et coloribus non disputandum", vorba bătrânilor filozofi scolastici! Am avut succes în întreprinderile mele cultural-științifice, generalii dându-și seama că "joc corect" și că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]