70 matches
-
în cerc jucăriile și le predăm lecții; ce bucurie acum să am în grija cam 2, 3 elevi din grupa mea la care să le verific temele în pauza, ... Citește mai mult A fost odată ca niciodată, în plină epoca ceaușista, o clasă cu 30 de copii de școală generală, între anii 1975-1983 în capitală. Aveam un comandant de pionieri pe clasa și câte trei comandanți de grupa, fiecare rând formând câte o grupa. Eu eram comandant al grupei a doua
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
întâmplă în 1968, la Arad. Frații Mihai și Emil, de origine româno-germană, au un singur lucru în comun: îngrijorarea pe care o simt față de tatăl lor bolnav. Mihai, fratele mai mare, pare să se fi împăcat cu soarta în România ceaușista, unde este medic și, cu inima îndoita, informator al securității. Emil însă, lupta cu înfocare împotriva amprentelor staliniste, intrând astfel în situații din care numai prudență fratelui său mai mare îl poate salva. Într-o zi, sosește vestea că tatăl
La drum cu tata, filmul de debut al regizoarei Anca Miruna Lăzărescu are premiera la KINOdiseea International Children Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100141_a_101433]
-
ce îmi oferă o panoramă superbă asupra turnului Eiffel. Îmi pare grandios. Mi-ar fi plăcut să știu toate dedesubturile acelei construcții, dar nu îl puteam compara cu creația lui Ceaușescu, cu „Casa noastră a poporului”,și îi spun creație ceaușista pentru că asta a fost. Acea arhitectă tânără ce câștigase proiectul era acolo doar cu numele. Ce construia ea într-o zi dărâma Ceaușescu a doua zi. Acea perioadă m-a marcat profund prin faptul că puterea cuvântului era mai mare
PRIVIND CU NOSTALGIE, TINEREŢEA, COMUNISMUL... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344228_a_345557]
-
Șagului. Mai era ceva vreme...până să ajungă la el. Paharele de cristal! Ăsta-i fu primul gând. Le admira, mai mult decât orice în casa aia. Nu mai stătu pe gânduri...desfăcu, la repezeală, lenjerii și pijamale (noi, sigilate...ceaușiste) și înveli pahare...de cogniac, de vin, de apă, de șampanie...de toate felurile. Le puse într-o husă de plapumă și...la mașină cu ele! Până să vină valul cu revoluționari...făcu vreo 3-4 ture...cu ce considera valoros
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
se părea că sunt la un film. Ce se alesese de omul ăsta care nu știa, la vremea când l-am cunoscut, să vorbească despre altceva decât despre casa și familia lui? „Ce-ai făcut cu paharele de cristal? Alea...ceaușistele...”îmi trăzni prin minte. „Măi, îs tot acolo, în garaj. O murit moșu, proprietarul...și l-am trecut (garajul) pe mine.” Am plecat. După vreo lună, mă sună nevasta lui Geo. Mă invita la masă, la ei. Stupoare! Cu ce
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
Tabulae”, „Antologia rușinii”, „Repere”, „Simptome”, „Situații”, „Engrame”, „Etos”, „Contur”, „Ex-libris”) reunesc multe dintre semnăturile cele mai prestigioase ale exilului românesc. Revistă de critică literară de remarcabilă ținută, C. se evidențiază și prin atitudinea intelectuală constant protestatară. Vehemenți destructori ai „ordinii” ceaușiste, semnatarii textelor publicate cercetează fenomenul literar românesc cu acel incisiv spirit critic practicat în exil și impus prin revistele românești de la Paris, în special „Limite”, „Ființa românească”, „Ethos”, și prin emisiunile postului de radio Europa Liberă. Se regăsește în paginile
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
revistei „Viața românească“, 1914-1916 (Ion Agrigoroaiei) 379 Observații cu privire la destinul elitei politice, culturale și științifice basarabene din perioada interbelică (Lilia Crudu) 399 ARHIPELAGUL COMUNIST Contribuția propagandei la legitimarea regimului bolșevic (I. Ciupercă) 411 Implicarea Securității în comerțul exterior al României ceaușiste (Sorin D. Ivănescu) 425 „Arnota“ - un grup de rezistență armată anticomunistă din Oltenia montană (1949) (Dorin Dobrincu) 431 Die Notwendigkeit des Terrors. Überlegungen zur Effizienz des kommunistischen Staates (Cornelius R. Zach) 453 CUM NE SCRIEM ISTORIA? Vasile Pârvan și „naționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românești. Or, se știe, În ideologia legionară, mitul sacrificiului creator a avut o pondere Însemnată, fiind așezat la baza unui soi de morală stoică intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a ultimei, ceaușiste), și Miorița a oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului partener de viață, conștiință a eșecului oricărei inițiative creatoare și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artistice”, „Propilee literare”, „Însemnări și polemici” (semnată de Sorin Popa), „Bilete de papagal” (tablete de Virgil Stan), „Realitatea românească” (texte de George Carpat Vocke) ș.a. Agravarea situației din țară în ultimii ani ai dictaturii comuniste, aplicarea tot mai numeroaselor „măsuri” ceaușiste (demolarea Bucureștiului, distrugerea satelor), manifestările de protest și disidență dau substanță rubricilor de informații. Cele două pagini consacrate literaturii și artei între 1985 și 1987 cuprind, în cea mai mare măsură, informații despre interpreți de muzică ușoară și populară, actori
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
o ignoră, este conturată în proiectul de scenariu imaginat, în descendența neorealismului cinematografic italian, de fratele său Niki, regizor la Animafilm și om de lume. Acasă (1992) este un poem al melancoliei, bătrâneții și stingerii: în plină „epocă de aur” ceaușistă, marcată de sărăcie și resemnare, crizele de inimă ale mamei protagonistului sunt reverberațiile organice ale demolărilor brutale la care sunt supuse clădirile istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
analiză sectorială, ci vom încerca să ne articulăm modului în care cei chestionați și-au construit discursul. Dominantă e tema cozii, ca ritual și valoare simbolică pentru epocă. Coada pentru hrană a funcționat ca un „mod de viață” în România ceaușistă - aceasta este concluzia unei cărți a lui Pavel Câmpeanu. El scrie: „În cursul ultimelor decade, românii au risipit un timp echivalent cu mii de vieți umane făcând coadă pentru hrană. Nu vom putea măsura niciodată aceste pierderi, după cum nu vom
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au contribuit hotărâtor la deschiderea noastră mentală de după 1989, importând teme, formule, sintagme, slogane, teorii, paradigme, viziuni, stiluri de viață occidentale. Chiar și atunci când importul este superficial, el e util: urgența primului deceniu postcomunist a fost cu siguranță demolarea „moștenirii” ceaușiste. 2. Războaiele noastre culturaletc "2. Războaiele noastre culturale" Rămâne, după toate cele de mai sus, o mare problemă: orientarea culturală, ideologică, socială și politică. Adică exact ceea ce se obține mai greu, mai încet, mai nesigur. și se poate obține numai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de sugestie a dramaticului ei conținut. Scuză-mi revolta mea împotriva oricărei morale, am rămas cu o traumă nevindecabilă ce m-a lovit de-a lungul întregii vieți, când de preceptele Bibliei, când de cele ale Kremlinului sau de cele ceaușiste, precepte ce te încorsetează într-o armură de „post”, din biata ta viață (cu nevoile ei spirituale și hormonale) ne mai rămânând decât o jinduire după roua dorului și inaccesibilitatea la senzații potolitoare de regretul trecerii. „Vrem amorul liber” - strigau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
acestei asemănări. * ** Moștenirea Securității, brutalitățile și tot arsenalul de Încălcări ale drepturilor omului de care aceasta s-a folosit ca „tăiș al sabiei” În lupta dusă de Partidul Comunist pentru impunerea marxism-leninismului de nuanță stalinistă, apoi „dejistă” și la final „ceaușistă” nu au fost Întâmplătoare. Baza ideologică a acțiunilor violente Îndreptate Împotriva inamicilor regimului comunist fusese elaborată În mai multe scrieri de către V.I. Lenin, ideolog care nu a fost amendat vreodată de un activist de partid sau securist din România: „Caracteristica
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a adoptat modelul de învățământ sovietic și s-a demarat un proces reformist prin care se urmărea educarea comunistă a tinerei generații. Prin Legea privind învățământul din 1968 s-a aplicat principiul integrării învățământului cu cercetarea și producția, o „găselniță” ceaușistă care, pornind de la ideile promovate de școala nouă, subordona educația sistemului comunist. Învățământul era proiectat să satisfacă piața de muncă socialistă și să formeze cadre de partid. Învățământul românesc postcomunist, declarat prioritate națională, a fost supus unui intens proces de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
libertate absolut îmbătătoare ducea la redescoperirea lumii libere contemporane printr-un contact direct, aparent liber, chiar dacă era în realitate foarte atent monitorizat, între persoane și idei. Mai mult, Occidentul devine, din patron imaginar al opozanților, susținătorul efectiv al elitei politice ceaușiste: "vin americanii" devine o realitate, doar că Nixon vine de dragul lui Ceaușescu, și nu împotriva lui. Tot acest complex eviscerează ideea însăși de opoziție și o privează de orice proiect, creând, pentru prima dată de la instaurarea dictaturii comuniste, un acord
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
un capăt în altul bulevardele centrale, pentru a trânti un nou strat de asfalt în locul celui vechi, intact și lucios: se „decopertau marile artere“. Grupuri răzlețe de muncitori demontau și bordurile (erau vizate piesele interbelice, din granit masiv sau alea ceaușiste de beton, care nu se clintiseră o jumătate de secol) și, cu o frenezie inexplicabilă, le înlocuiau cu unele mici, poroase, din azbest casabil: se „reabilitau bordurile“. O simplă privire, și te lămureai. Noile produse păreau friabile, turnate dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă toată pagina 165 a Istoriei Patriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul pe calea construirii comunismului și a societății multilateral dezvoltate se realizează ca funcție a maturizării progresive a Conducătorului. O foarte sumară, dar și foarte relevantă, analiză de conținut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ospiciu, sunt siliți la tot felul de proceduri medicale și exerciții fizice, inclusiv aplaudatul în forță. Revine obsedant senzația sufocării și a înecului prin inun dație. Megafoane instalate pe un microbuz emit un discurs urlător, cu inflexiuni hitleriste și, eventual, ceaușiste, din care însă nu se înțelege nimic, cuvintele fiind sparte și suprapuse. Totul glisează, podelele și pereții caselor, coloana vertebrală a protagonistului Theodorescu, cărțile de pe mese. Un nebun, interpretat de Mitică Popescu, mimează un șef de fanfară militară la o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
probabil, să trecem la polul opus și să dublăm greșeala excepționalismului prin cea a nulității. Ambele sunt manifestări prea puțin apropiate de realitate, dar degringolada era, în bună măsură, inevitabilă. „în România, în schimb, nu putem conserva decât spectrul «reformelor» ceaușiste din anii ’80: nu credem că este un mister pentru nimeni faptul că rezultatele schimbărilor dintr-un sistem de educație se văd abia după 25-30 de ani de la aplicarea lor. Prin urmare, acum nu facem altceva decât să culegem roadele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
trăit-o din plin, inclusiv în închisoare). Constantin Noica, vorbește, în același sens, de sentimentul fratelui neluat în seamă, cum suntem toți aici (Modelul cultural european, p. 10). De unde alte gesturi tipic românești, intensificate și agravate în epoca anilor lumină, ceaușistă: a fugi în Occident sau măcar a pleca oficial, a fi citat și prezentat dacă ești scriitor la Europa liberă (câți n-au făcut anticameră la emisiunea literară), marele ideal literar al aceleiași epoci, a fi citat oriunde, oricum și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
l-au Îndeplinit cu mare succes scriitorul de origine poloneză Joseph Conrad sau... Cioran! Exilul meu a fost „fracturat”: Între vara lui ’71, după demisia mea de la conducerea României literare și după interviurile mele de protest față de Începutul dictaturii personale ceaușiste date din Franța și Germania - când toată lumea jura că „am rămas” (ca un Petru Dumitriu și alții!Ă, deoarece nimeni nu crede În pierderea unui „avantaj social” fără a-l compensa cu un altul: privilegiile libertății și ale „gloriei europene
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dacă În vremea brutală, sângeroasă, a lui Dej, așa-numitul stalinism, „celălalt” se confunda oarecum cu profilul sau profilurile marxiste militante, sovietizante (aristocratul, financiarul, marele burghez sau țăranul avut, intelectualul reacționar și incorigibil!Ă, sub cea de-a doua dictatură, ceaușistă, „celălalt” a luat diferite fețe; el era În primul rând „străinul” - imperialist sau nu -, iar În cele din urmă „străinul” a devenit, grotesc și paradoxal, chiar omul sovietic, Însuși Șeful statului sovietic! Dar „străinul”, Într-o interpretare mai ascunsă, subtilă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]