66 matches
-
sau importanța! După cum ușor poate constata lectorul amabil al paginilor mele, eu mă Înscriu, În problema identității, În „falanga” pozitiviștilor”, a romanticilor, a „naționaliștilor”, având bineînțeles grijă de a mă demarca Întotdeauna de cei care abuzează de idealurile naționale, de ceaușiștii de ieri sau de politicienii demagogi și profitori de azi! Revenirile mele pe teritoriul național, repetate și ciudate sau incomode pentru mulți, mai ales În vechiul regim, ca și sângele meu ardelenesc o dovedesc cu prisosință. Și pot să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
bănuiesc, obiective o fobie intensă față de orice variantă de gîndire filozofică sau pur culturală ce ar fi acceptat, fie și parțial, epitetul de "marxistă". Eram proaspăt licențiat în studii filologice studii înrădăcinate încă, pe atunci, în ideologia și mentalismul comunismului ceaușist -, presu punînd, de aceea, pe fondul unor frustrări majore (nu doar personale, ci, tind să cred, colective, legate de întreaga mea generație) că marea intelectualitate umanistă, de la noi și de aiurea, nu se putea articula decît într-un mediu neoliberal
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
anii 1990 și 1995, vorbesc despre deziluzie. Căderea comunismului este numai teoretică, nu și practică, iar autoarea nu poate ignora "reinstalarea, la început insidioasă, apoi din ce în ce mai pe față, nu doar a comuniștilor (de tot nici nu plecaseră), dar și a ceaușiștilor celor mai compromiși, cultivând același amestec de comunism și fascism, acum însă mai ofensiv"209. Nu este o simplă, mefientă acuză din afara granițelor, ci analiza din proxim a așa ziselor schimbări. Îndepărtarea este doar geografică, nu și participativă. Pentru că intuiește
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Univers, București, 1974. Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, Editura Univers, București, 1988. Cartianu, Grigore, Crimele revoluției. Sângeroasa diversiune a KGB-iștilor din FSN, Editura Adevărul Holding, București, 2010. Cartianu, Grigore, Sfârșitul Ceaușiștilor. Să mori împușcat ca un animal sălbatic, Editura Adevărul Holding, București, 2010. Cazaban, Theodor, Captiv în lumea liberă: Theodor Cazaban în dialog cu Cristian Bădiliță, Editura Echinocțiu, Cluj-Napoca, 2002. Cătănuș, Dan (coord.), Intelectuali români în arhivele comunismului, Editura Nemira, București
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Cristian Teodorescu Despărțirea dintre CVTudor și Dan Claudiu Tănăsescu confirmă o tendință pe care am observat-o cu multe luni în urmă. Oamenii de bază ai poetului ceaușist și ai tribunului din anii nouăzeci și-au pierdut încrederea în el. Vadim Tudor e din ce în ce mai puțin ce a fost. Și-a pierdut aplombul populist, iar de cînd Gigi Becali și-a însușit temele lui politice, șeful României Mari cheltuiește
Trenul lui Gigi în halta lui CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9573_a_10898]
-
pervertirea ideii de cultură, chiar dacă la el au participat artiști și formații de valoare și populare mai ales printre tineri. Și nu în ultimul rând, nu constituie un merit, ci din contra, al „Cântării României” faptul că a exprimat cultul ceaușist în mod spontan, neobligat de autorități. Sub raport artistic și educativ, spectacolul cu care Păunescu a cutreierat țara a încurajat în chip iresponsabil prostituarea artiștilor și a artei în regimul comunist. Regret că trebuie să reamintesc aceste lucruri, prea bine
Bustul poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4597_a_5922]
-
debutat, parcă, și pe scenă, ca actor, în studenție. Da. Promoția asta a noastră,'72-'76, a fost foarte încurcată. Noi am intrat în facultate după tezele din iulie '71. În '72 - noi toți fiind tipi formați în anii dezghețului ceaușist - ascultam Led Zeppelin, Beatles, Rolling Stones - eram occidentali, ce să zic! În orice caz, eram mai mult deschiși la cap decît cei dinaintea noastră și văd că toți profesorii își aduc aminte de noi cu mare plăcere. În anul meu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
izvorau din convingere. De data aceasta nu mai era vorba de o concesie, ci de rostirea sinceră a propriilor gînduri". Ar însemna iarăși să-l subestimăm enorm pe magistrul de la Păltiniș, dacă am accepta că își însușise lecția "patriotismului" național ceaușist. Noica s-a sacrificat sub unghi moral spre a se realiza sub unghi creator. E mai mult ca sigur că, în măsura în care, în perioada antebelică, dădea glas unei convingeri spontane, chiar dacă eronate în ardența ei, în perioada comunistă opera o adeziune
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
nu, de la PRM-iști la liberali) și să dea în vileag un dosar-două în care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stânga înseamnă a fi, implicit, ceaușist ? Sunt gata să bag mâna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari." (pag. 84) Chiar li se inventează, mă întreb, asemenea dosare informative celor care, dintr-o
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
în care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stânga înseamnă a fi, implicit, ceaușist ? Sunt gata să bag mâna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari." (pag. 84) Chiar li se inventează, mă întreb, asemenea dosare informative celor care, dintr-o perspectivă strict ideologică - pentru că în acești termeni e ridicată, aici, problema - se apropie
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
nu, de la PRM-iști la liberali) și să dea în vileag un dosar-două în care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stînga înseamnă a fi implicit ceaușist? Sînt gata să bag mîna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu "revoluționari", cum avea să se spună în anii 1980, în raport cu tot ceea ce, tocmai începînd
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
dosar-două în care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stînga înseamnă a fi implicit ceaușist? Sînt gata să bag mîna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu "revoluționari", cum avea să se spună în anii 1980, în raport cu tot ceea ce, tocmai începînd cu acei ani, se afirma ca nou (muzică, ceva mai tîrziu literatură
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
cît și prin împrejurarea că ea este prima expoziție pe care galeria i-o organizează unuia dintre artiștii cei mai populari, unui artist oficial în sensul neincriminator al cuvîntului, de dinainte de 1990. Fără a fi un sacerdot atletic al cultului ceaușist ori un instrument declarat al esteticii de partid, asemenea lui Mărginean, Bălașa, Negresteanu, Drăgusin și alții, Piliută este mai degrabă un oficial din categoria lui Chirnoagă și Vasile Grigore. Asemenea acestora, printr-un anumit gen de industrie artistică, el a
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
și opțiunile mele par atît de șocante, pentru destui chiar ofensatoare. Nu vorbesc doar de cei ce scriu despre cartea mea, ci de atmosfera generală. Istoria această am conceput-o din capul locului pentru noile generații, ce vin, nu pentru ceaușiștii și anticeausistii care cu toții împreună țin de fapt de aceeasi mentalitate a trecutului". Rînduri ce constituie un semn de justă percepție a unei epoci alterate pe multe din fetele sale și al unei încercări de detașare transparent-vizionară de opacitatea ei
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
fericirea dumneavoastră". (A se vedea: Arhivele Naționale, Fondul Ministerului Propagandei Naționale, Informații, Dosar 748). Ce n-a prevăzut, însă, von Shulenburg a fost că, într-o bună zi, Nichifor Crainic va scrie și la "Glasul Patriei", organul Ministerului de Interne ceaușist. Sau că adresându-i-se, în februarie 1971, lui Ioanichie Olteanu, trecător director al Editurii Eminescu, i se va confesa astfel: "E dorința mea de ultima clipă să le spun cititorilor că cel ce se numește Nichifor Crainic și-a
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
evident cu deosebirea capitală dintre relativa spontaneitate a sentimentului etnic și un program impus de forurile ideologice totalitare. Să menționăm circumstanța lăudabilă că Lucian Valea, deși insuflat de sentimentul de patrie, nu s-a înrolat în carnavalul sumbru al „patriotismului” ceaușist, sesizînd impostura orientării în climatul lipsei de democrație... Concluzia? O trage însuși autorul în astfel de termeni pertinenți: „Povestirea destinului unei generații poate fi și prilej de bucurie și prilej de întristare. De bucurie atunci cînd, pînă la urmă, cărțile
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
de alte sonorități. Exemplul mi-a fost oferit de Radu Gyr, socotit de exegeții săi un "simbol al mișcării legionare", căreia i-a rămas, poate, fidel chiar și atunci când colabora la " Glasul patriei", organul pentru străinătate al Ministerului de Interne ceaușist. Cine poate ști? Toate acestea sunt, însă, mai mult sau mai puțin cunoscute. Care a fost, dar, surpriza? Ei bine, într-o bună zi, printre manuscrisele rămase de la poet am dat și peste un cilindru de carton, de circa 60-70
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
ar veni neașteptat în sprijin. Textul cuvîntării din 1974 ne apare astăzi ca o capodoperă a ironiei involuntare, care străpunge simultan două victime. Una este beneficiarul omagiului. Cealaltă - autorul lui. „Lasă-l să se facă de rîs.“ În vreme ce fanfarele cultului ceaușist răsunau din ce în ce mai strident, în sînul nucleului conducător apăreau timid primii germeni ai îndoielii și primele vagi năzuințe alternative. Omul care îl propusese pe Ceaușescu pentru ocuparea funcției supreme deschide, tot el, seria tatonărilor subversive : „am luat contact - declară I. Gh.
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
București, 2004. În 1989, Sorin Toma a trimis o scrisoare deschisă Europei Libere, intitulată O mărturie, o mărturisire (difuzată la 25, 26 și 27 iulie 1989), în care autorul își exprima solidaritatea cu cei care, în țară, se opuneau regimului ceaușist. Adept sincer al regimului comunist, Sorin Toma a devenit adversar al acestuia, în varianta ceaușistă. A mai publicat următoarele traduceri: Ziua cea mai lungă a Japoniei, traducere de Sorin Toma, prefață de N. Copoiu, Editura Politică, București, 1974; Nicolaj Petrovici
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
cu experiențele lui din interiorul macro-proiectului totalitar. Poetul vede realitatea înconjurătoare, dar nu pe cea a socialismului real; ocolește cu un fel de repulsie profilul „omului nou”, glisînd prin tablourile vivante ale altor scriitori, „pe linie”; și pune în locul cotidianului ceaușist unul cu inserții occidentalizante și americanofile. Însă nici această substituire compensativă a lagărului socialist prin fantasma feminină cu Kenny Rogers și cea personală cu John Lennon nu este suficientă. Nu e destul ca peisajul epocii să se rupă și să
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
drept, față de voga - terapeutică, nu zic nu, însă devastatoare - a shoppingului, scorul e cam de-o mie la unu.) România ne tratează ca o mamă vitregă. Scârba caliba nică a proletarilor care-n infernalele autobuze și tramvaie ale ITB-ului ceaușist îi îndemnau pe bieții intelectuali sufocați „să-și ia mașină mică, dacă nu le convine“ s-a cuplat cu fesenismul gospodinelor care i-au aplaudat pe mineri, pentru ca acum să decreteze fioros: „cui nu-i place aici - să se ducă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
moment de inspirație, a salutat lumea din WC, loc care i se potrivește. Aceștia nu sunt de luat în seamă, de luat în seamă sunt Băsescu, care reprezintă ceva și PDL-ul. Mă gândeam însă foarte amuzat cum doamna procuror ceaușist Monica Macovei, fiică de ofițer de securitate, va peria listele acestei alianțe, chipurile de centru-dreapta. Lupta nu o dăm cu Mihai Răzvan Ungureanu, lupta o dăm cu un partid care în mod fals, în mod ilegitim, vorbește despre lupta împotriva
Haşotti, despre partidul lui MRU: Seamănă cu maşina comunismului () [Corola-journal/Journalistic/42446_a_43771]
-
pură, ci și la elementele principale care au dus la compoziția ei”. Criza psihică și spitalizarea În perioada „liberalizării” din anii ’60 fuseseră provocate nu de spaima democrației, ci a... legionarilor, strigoi brusc Înviați, credea, gata să-l lichideze. Național-comunismul ceaușist nu era totuși prea departe, să recunoaștem. „Spiritul critic este termometrul cu care putem constata dacă democrația dintr-o țară este reală sau numai verbală. Dușmanii spiritului critic și ironiei și ai surâsului sunt: prostia, Îngâmfarea și fascismul”, scrisese Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
eu sunt anticomunist (sau opozant al comunismului din România, cum avea să mă caracterizeze enciclopedia Wikipedia pe internet), ci nu disident, calificativ valabil pentru comuniști ca Ion Iliescu, Silviu Brucan, Paul Goma și alții, care s-au opus doar regimului ceaușist, nu și comunismului). Tot atunci, Îndrăznii să-l corectez, precizând că nu de câteva ori, ci doar o dată dădusem examen cu dumnealui și că, de-atunci până În mai 1998, nu ne-am mai văzut. Ultima noastră discuție Începuse cu exprimarea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
liceu pe motiv de origine socială trebuia eliminat acum din învățământ și chiar din viață, mai cu seamă că se dovedea în continuare un combatant curajos și incomod. Cum era de așteptat, „revoluția” a învins și la Iași: „incompetentul” și „ceaușistul” (!) Mihai Drăgan și-a părăsit pentru totdeauna studenții și proiectele scriitoricești, dosarul său de urmărire informativă a fost arhivat la fondul pasiv, iar complotiștii s-au pensionat ca profesori (unii dintre ei doar cu o singură lucrare tipărită: teza de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]