618 matches
-
blagoslovindu-i pe fiecare cu însemnele puterii și măreției sale: pe unul cu-o hlamidă; pe alții încotoșmănându-i în cojoace mițoase; altora aruncându-le bundițe de ied în spinare; turnând odăjdii pe brazi și punând blănuri de hermină pe crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de gheață de pe malurile gârlei și pârâului. Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la poalele căruia munții tremurau, - La vatra voastră venii cântecele să vi le învăț, Dar cât de curând Pe-al meu vi-l voi cânta. Țin minte totul: Pustiurile Canaanului, Nisipurile și curmalii fierbinții Palestine, Geamătul gutural al caravanelor arabe, Cedrul Libanului și plictisul anticilor zidari, Sfântul Ierusalim. Și groaznicul ceas: Prăbușirea și grohotul Sinaiului, Când în foc se despică de la fulgerul ceresc Și în fonta împovăraților nori Aspru, strunit, prin negură privea La trupul rătăcitului ce se covrigea-n nisip
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
încadrăm? — Nu contează banii, o dată moare omul. — Așa le spun și eu clienților mei, dar puțini au înțelepciunea dumneavoastră. Îl conduce pe Lionel în fața unui sicriu splendid, să tot arzi în el. Proprietarul își laudă marfa: — E din lemn de cedru, arde foarte greu. Puteți să-l plângeți pe mort pe îndelete. — Apropo, cât durează până se face scrum? — În general, douăzeci de minute. Dar la cerere - în cazul unei dureri mari de tot - îl putem arde la foc mic, timp
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
veșnicii care ține preț de-un ceas. Și s-ar putea să nu ți se întâmple nici nenorociri neobișnuite în intervalul acestei veșnicii. CEZARA: Bufonule, tu ești nebun! Ce spune povestea despre noi doi? BUFONUL: Așezați într-o barcă de cedru, coborau pe ascultătoarele valuri ale fluviului... CEZARA: Stai! Din ce-i făcută barca asta. Făt-Frumos? IERONIM: De unde să știu eu? Din "pefele", probabil. Recuzită, ce vrei? CEZARA: Apoi nu așa! Dânsul zice că-i de cedru! IERONIM (cu disperare): Nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
într-o barcă de cedru, coborau pe ascultătoarele valuri ale fluviului... CEZARA: Stai! Din ce-i făcută barca asta. Făt-Frumos? IERONIM: De unde să știu eu? Din "pefele", probabil. Recuzită, ce vrei? CEZARA: Apoi nu așa! Dânsul zice că-i de cedru! IERONIM (cu disperare): Nea Costică, cedru, n-auzi? NEA COSTICĂ (vine, evident plictisit, cu o altă pancardă, pe care scrie Fluviu și Barcă de cedru. O înfige în locul primeia.): Pe asta o iau înapoi, că-i în inventar. (iese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe ascultătoarele valuri ale fluviului... CEZARA: Stai! Din ce-i făcută barca asta. Făt-Frumos? IERONIM: De unde să știu eu? Din "pefele", probabil. Recuzită, ce vrei? CEZARA: Apoi nu așa! Dânsul zice că-i de cedru! IERONIM (cu disperare): Nea Costică, cedru, n-auzi? NEA COSTICĂ (vine, evident plictisit, cu o altă pancardă, pe care scrie Fluviu și Barcă de cedru. O înfige în locul primeia.): Pe asta o iau înapoi, că-i în inventar. (iese cu prima pancardă) CEZARA: S-auzim mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Din "pefele", probabil. Recuzită, ce vrei? CEZARA: Apoi nu așa! Dânsul zice că-i de cedru! IERONIM (cu disperare): Nea Costică, cedru, n-auzi? NEA COSTICĂ (vine, evident plictisit, cu o altă pancardă, pe care scrie Fluviu și Barcă de cedru. O înfige în locul primeia.): Pe asta o iau înapoi, că-i în inventar. (iese cu prima pancardă) CEZARA: S-auzim mai departe, Bufonule. BUFONUL: Cum ziceam: ... ascultătoarele valuri... El își rezima fruntea încununată cu flori albastre de genunchii ei, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ocnaș. Înfruptă-te ! O să poți Însfârșit, visa lucruri Înălțătoare, fără să te chinuie foamea,,. ,, Dați Domnului gloria Numelui Său! Adorați-L pe Domnul În Sfântă splendoare! Glasul Domnului este peste ape; Dumnezeul gloriei tună-Domnul pe ape mari. Glasul Domnului sfărâmă cedrii: domnul sfărâmă cedrii Libanului și-i face să salte ca un vițel; Libanul și Sirionul, ca un bivol tânăr. Glasul Domnului face să izbucnească flăcări de foc. Glasul Domnului face pustiul să tremure; Domnul face să tremure pustiul Cades. Glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
O să poți Însfârșit, visa lucruri Înălțătoare, fără să te chinuie foamea,,. ,, Dați Domnului gloria Numelui Său! Adorați-L pe Domnul În Sfântă splendoare! Glasul Domnului este peste ape; Dumnezeul gloriei tună-Domnul pe ape mari. Glasul Domnului sfărâmă cedrii: domnul sfărâmă cedrii Libanului și-i face să salte ca un vițel; Libanul și Sirionul, ca un bivol tânăr. Glasul Domnului face să izbucnească flăcări de foc. Glasul Domnului face pustiul să tremure; Domnul face să tremure pustiul Cades. Glasul Domnului face cerboaicele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
prefăcătoria, explică-mi de ce sexualitatea cuiva ar trebui să dezvăluie mai multe despre cineva, decât alte lucruri din viață - ca de pildă, lucrurile care te fac să râzi, sau felul În care te raportezi la tristețe? Părul Dorei miroasea a cedru. — Dacă de asta te temi tu, dragul meu Anton, am putea să facem chiar schimb de chestionare. Chiar crezi că asta e ideea? Că... Încerca să găsească un cuvânt potrivit. Că e vorba despre tine și inhibițiile tale? Nu, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să inițiem un protest, zice. Să trimitem niște scrisori la ziar. Și zic: Păi eu sunt de la ziar. Parfumul ei se compune din mirosul scaunelor de mașină din piele, al trandafirilor de mult veștejiți și al șifonierelor cu furnir de cedru. Și Helen Hoover Boyle zice: — Stai un pic, Mona. Și, venind înapoi spre mine, zice: — Ce spuneați, domnule Streator? Flutură din gene o dată, de două ori, clipind rapid. Așteptând. Are ochii albaștri. Sunt reporter la ziar. — Casa Exeter e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Bull, Alan avu sentimentul că, în sfârșit, face un lucru cu adevărat sexy, ceva concret. Nu se mai simțise așa de când avea unsprezece ani și se zbenguise cu un coleg de școală, pe nume Solomons, goi și obraznici amândoi, în jurul cedrilor pitici din grădina îngrijită a familiei Solomons. Se prăbușiseră împreună într-o încrengătură de membre albe ca mugurii, iar Solomons îi atinsese cocoșelul lui Alan, făcându-l să ejaculeze pentru prima dată. Jetul era lipsit de spermatozoizi și curat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o luă Încet de-a lungul unui zid Înalt și se opri În fața unei porți enorme, pe care se vedea un blazon. Rowe nu o recunoscu: se uita, afară, la un edificiu pe care-l privise numai dinăuntru. Coroana unui cedru profilat pe cer nu seamănă cu umbra aruncată de același cedru pe pămînt. LÎngă portiera mașinii apăru un polițist. — Numele dumneavoastră? Întrebă el. Domnul Prentice Îi arătă o legitimație. — Pe-aici totul e În regulă? Întrebă el. — Nu prea. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
opri În fața unei porți enorme, pe care se vedea un blazon. Rowe nu o recunoscu: se uita, afară, la un edificiu pe care-l privise numai dinăuntru. Coroana unui cedru profilat pe cer nu seamănă cu umbra aruncată de același cedru pe pămînt. LÎngă portiera mașinii apăru un polițist. — Numele dumneavoastră? Întrebă el. Domnul Prentice Îi arătă o legitimație. — Pe-aici totul e În regulă? Întrebă el. — Nu prea. Îl găsiți pe domnul comisar Înăuntru. Coborîră din mașină și intrară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de bușteni și lemne de foc era împrăștiată peste tot. Vagoanele cisternă îndoite și scăpând lichid. Vagoanele pline de cărbune și așchii de lemn erau prăvălite și strânse în mormane negre sau aurii. Mirosul crâncen de amoniac. Mirosul plăcut de cedru. Soarele era puțin mai jos de linia orizontului și lumina ajungea la noi de sub lume. Erau lemne de încărcat în camionetă. Lăzi de budincă instant cu glazură de unt. Lăzi cu hârtie de scris, hârtie igienică, baterii de un volt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dura o fântână sau temelia casei - Îi tot Îndemna pe lucrători, măsura cu pasul lungimea și Înălțimea gropii, Își cobora cingătoarea În adâncitura gropii, fărâmița țărâna Între degete. Când coșciugul fu gata - din patru scânduri nefățuite, din lemn miresmat de cedru, prinse În pene de lemn - Sofia Își scoase șalul și‑l Înfășură la gâtul lui Simon. „Jos e răcoare ca‑n străfundul fântânii“, zise ea. Atunci Simon se desprinse brusc de ea, Înșfăcând cu mâinile scândurile coșciugului, vrând parcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
el, mut de admirație În fața unui corp În care suprafața și adâncimea coincideau În mod cu totul spectaculos: era ceea ce se vedea. Prin sfârcurile cafenii ale sânilor Îi ieșeau la lumină două fire subțiri de fum alb cu miros de cedru sau santal. Vulcanul Violeta era gata să erupă pașnic. Cam câtă lavă s-ar ascunde În adâncul ei? În orice caz mai puțină decât În Vezuviu, Își spuse el, ceea ce era bine Întrucât orașul lor n-ar fi avut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
satul ăsta era în Siberia la vreo 8.000 de km de Brăila și pentru că dușmanii poporului rus trebuiau cunoscuți și văzuți, în '42, țin minte, ne-au pus să tragem satul la edec cu parâme groase pe tălpici de cedru, prin toate ținuturile mamei lor Rusia, împreună cu cei 14 soldați și un subofițer, santinelele noastre, care și acum sună de la telefoanele lor cu manivelă înapoi în trecut, la Moscova, fantome vii, de ele trebuie să avem grijă mereu, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a străpunge cu sulița balaurul dorințelor și Liubelor din mine, Liuba copil, care a deschis ochii geroși spre cel mai vajnic român al românilor, lăsat prins de ruși pentru a-și duce românii acasă, drept pentru care trupul ei de cedru înghețat deveni mlădios ca o creangă de pin, boț de lut sub cupele palmelor lui de sculptor-modelator al dragostei, amprentându-i trupul și sufletul cu tot ce ar fi dorit să fie și a fost, Războiul Mondial era în toi, vânătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bani săracilor. Cert este că, imediat după scenă, Iuda părăsește adunarea apostolilor și dispare în noapte (celebrele cuvinte: „și era noapte!”). Aici se încheie rolul lui Iuda, conform mărturiei ioaneice. El reapare în capitolul 18 în grădina aflată „dincolo de pârâul Cedrilor”, însoțind „oastea și slujitorii”, dar nu avem nici recunoaștere, nici dialog, nici sărut. Isus preia inițiativa, El este singurul protagonist. Iuda a fost executat și scos din „piesă” la Cină. Firește, nu aflăm nimic nici despre sfârșitul său. * Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
publicată în culegerea postumă Toiagul minunilor. Ea se numește „Copacul lui Iuda”. Imediat după predarea lui Isus, Iuda, ajuns „pe culmile disperării”, începe să caute prin Ghetsimani un copac vânjos de care să se spânzure. Dar nu găsește decât un cedru multisecular „sub care David își cântase psalmii, la umbra căruia judecase Solomon și proorocise Isaia”. Acesta, înduplecat de a mia rugăminte a ucenicului pierdut, pleacă o creangă, iar sinucigașul găsește „alinarea în moarte”. A doua zi, soldații lui Pilat intră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a ucenicului pierdut, pleacă o creangă, iar sinucigașul găsește „alinarea în moarte”. A doua zi, soldații lui Pilat intră în grădină ca să taie un lemn pentru crucea lui Isus. Dar topoarele nu reușesc să se înfigă în nici un copac. Doar cedrul multisecular primește să-i ajute, scuturându-și la pământ tocmai creanga de care se spânzurase în ajun Iuda. Când ceilalți arbori încep să-l blesteme și să-i reproșeze „trădarea”, el dă următorul răspuns: Tăceți și domoliți-vă, că nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pentru elementele naturii, proze ritmate facil, cu efecte de sunet cîteodată spectaculoase, îi sînt dedicate lui Ion I. Pillat. Strofe-le pentru lumină mizează pe surpriza aglomerării, a unui crescendo melodic: Și le-arătași albastrul însângerat de soare, pădurile cu cedri și munții cu cărbuni, câmpiile cu grâne și mările cu sare, livezile cu prune și iarba cu căpșuni?". Aproape că-ți vine să te miri de ce bine sună banalitatea. Frazarea diferă de la un element al naturii la altul, pe ritmuri
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
măgar, nmuindu-i inima Titaniei. În schimb, Fra Angelico l-a imortalizat n uimitoarea-i simplitate, n scenele biblice din chiliile Mănăstirii San Marco. L-aș fi preferat pictat n ipostaze de care nu prea a avut parte: bunăoară, păscând pe sub cedrii seculari ai Florenței. Dar, destinul i-a fost de veșnică slugă. Poetă sensibilă, Anna de Noailles l-a văzut ntr-o "robustă voioșie și candoare", rugându-se "să fie acordată ancestrala nevinovăție dobitoacelor". O făcuse cu mult nainte Sfântul Germanus, dându
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
să se năruie o bucată din gard, mi-au săpat o cărare în păr, mi-au legat o cravată neagră și m-au transportat la biserică în Jeepul Gărzii, de-a lungul unui traseu de coșmar în care fulgerele înlănțuiau cedri și nuci, păsări migratoare suspinau pe șuvițe de nuiele, câini terorizați de tunete, cu mari guri păroase, alergau chelălăind pe poteci și prin bălți de noroi. Case de emigranți se iveau rotindu-se și se afundau în pământ. Nu m-
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]