416 matches
-
comunist ilegalist e în ascensiune. În 1932, ca organizator, e ales secretar al Consiliului General de Acțiune a ceferiștilor și în Consiliul General al Sindicatelor Unitare. În 1939 e arestat la Iași și București. Despre rolul său în conducerea grevei ceferiștilor din 1933 s-a tot vorbit îndelung. Adevărul este că adevărații conducători ai acestei greve au fost alții (D-tru Petrescu, Const. Doncea, Ilie Pintilie, Gh. Vasilichi). Dar undeva, cu roluri mediane, a fost, negreșit, și Gheorghiu-Dej. Judecat într-un proces
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
județul Timiș în perioada 12-16 mai 2003 LUNI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), străzile Banatul (p), Aleea Citadelei (p), Cărei nr. 4, sc. A, B, nr. 2, sc. A, B, C, Aradului nr. 57, Eternității, Zola, Steaua, Ciocanului, Secerii, Bârsei, Izlaz, Ceferiștilor, Florilor, Nera), Rădmănești, Sudriaș, Moșnița Nouă (p), Jamu Mare (p), „Agropetac“ Hodoni, I.A.S. Minda, „Comagra“ Beregsău, Fermă vegetală Grabați. MARȚI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), Aleea Citadelei (p), Aleea Muzicii (p), C. Aradului nr. 99, sc. B, nr. 101, sc.
Agenda2003-19-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280997_a_282326]
-
pompe, Vama Cenad, Lovrin (p). MIERCURI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), Aleea Muzicii (p), străzile Dreptatea (p), C. Aradului nr. 99, sc. A, nr. 97, sc. A, B, nr. 95, sc. A, B, Eternității, Zola, Steaua, Banat, Ciocanului, Secerii, Bârsei, Izlaz, Ceferiștilor, Florilor, Hașdeu, Aprodul Movila, Dunării, Țebea, Costinești, C. Bogdăneștilor, Herestrău), Târgoviște, Babșa, Paniova, Hisiaș, Ghizela, Ț. Vuia, Sudriaș, Susani, Jupani, Surduc, Botinești, Săceni, Moșnița Nouă (p), Satchinez, Călacea, Bărăteaz, Crai Nou, Livezile (p), Jebel (p), Ionel, Valcani (p). JOI: Timișoara
Agenda2003-19-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280997_a_282326]
-
gunoi. După cum ne-a informat domnul viceprimar Dorel Borza, la această acțiune participă deținuți de la Penitenciarul Timișoara și firma „Retim“, care asigură colectarea și transportul deșeurilor. Au fost salubrizate păduricea din Calea Girocului și zona Lidia, pasajul Calea Șagului, str. Ceferiștilor, Gara de Sud, str. Podgoriei și se continuă în zona limitrofă, str. Polonă, str. Bacalbașa - varianta ocolitoare. În cursul zilei de luni, 26 mai, domnul primar Gheorghe Ciuhandu a avut o întâlnire cu conducerea spitalelor preluate de Primărie. Potrivit legislației
Agenda2003-22-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281059_a_282388]
-
satul Cireșul Nou, raionul Lugoj, pot învăța azi în limba lor maternă... La școală învață azi 35 de copii la ciclul I și 50 de copii la ciclul II“. (Luptătorul Bănățean din 13 februarie 1953). „Deschiderea Consfătuirii pe țară a ceferiștilor. Joi s-a deschis în Capitală Consfătuirea pe țară a ceferiștilor, organizată de Ministerul Căilor Ferate și Comitetul Central al Sindicatului muncitorilor ceferiști“. (Luptătorul Bănățean din 14 februarie 1953). 25 ani „La Lugoj, pe str. Gh. Gheorghiu Dej nr. 20
Agenda2003-6-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280666_a_281995]
-
maternă... La școală învață azi 35 de copii la ciclul I și 50 de copii la ciclul II“. (Luptătorul Bănățean din 13 februarie 1953). „Deschiderea Consfătuirii pe țară a ceferiștilor. Joi s-a deschis în Capitală Consfătuirea pe țară a ceferiștilor, organizată de Ministerul Căilor Ferate și Comitetul Central al Sindicatului muncitorilor ceferiști“. (Luptătorul Bănățean din 14 februarie 1953). 25 ani „La Lugoj, pe str. Gh. Gheorghiu Dej nr. 20 a fost dat în folosință noul hotel «Timiș», aparținând Oficiului Județean
Agenda2003-6-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280666_a_281995]
-
mulțumească, de cele mai multe ori, numai cu aprecierea generației respective și apoi să dăinuie doar în câteva cronici îngălbenite. Și totuși, zeii gazonului nu pot fi uitați. „Domnule, la noi în casă era sărbătoare când juca Ripensia la București. Noi eram ceferiști. Și țineam cu Rapidul. Dar veneaaa... Ripensia! Ei, nu știu ce se petrecea atunci cu noi. Duminică dimineața, toți din casă (eram șapte inși, cu tot cu mama) ne sculam de la ora 5, ca în zi de paradă, iar la 10 fix, când se
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
jucat în peste cincizeci de filme. „Săriți, că-l omoară pe tata, tata!” Care a fost imboldul care v-a trimis spre actorie? Actor am ajuns din întâmplare. Tatăl meu a murit ca șef de gară, dar până să ajungă ceferist i-a plăcut foarte mult teatrul. Avea o fire artistică. Nu prea a avut legătură cu CFR-ul, dar viața și războiul l-au obligat să ajungă șef de gară. Ca ceferist, a activat într-o formațiune de teatru de
Ion Haiduc, actor. Din „întâmplare” în întâmplare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22643_a_23968]
-
ca șef de gară, dar până să ajungă ceferist i-a plăcut foarte mult teatrul. Avea o fire artistică. Nu prea a avut legătură cu CFR-ul, dar viața și războiul l-au obligat să ajungă șef de gară. Ca ceferist, a activat într-o formațiune de teatru de amatori. Țin minte că eram foarte mic și mama m-a dus la tata la teatru să vedem cum juca el în „Năpasta” lui Caragiale. Mi s-a părut foarte ciudat când
Ion Haiduc, actor. Din „întâmplare” în întâmplare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22643_a_23968]
-
în Gara de Nord. Nimeni nu stătea să numere pașii pierduți în acel loc, din zori până la alți zori ori doar până la următorul semnal al glasului roților de tren. Anonimii din Gara de Nord, fie ei călători, simpli trecători cu bilet de peron ori ceferiști, lăsau și luau cu ei de aici, o amintire, un instantaneu, o bucurie sau o tristețe. Acum, oamenii sunt alții, iar timpurile s-au schimbat. Gara de Nord a trecut și ea prin prefaceri și renovări. Ceva a rămas însă, la fel
ANONIMI ÎN GARA DE NORD de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381732_a_383061]
-
minunat oral, dar pe care hîrtia îi face să se blocheze sau să-și piardă hazul. Sau care nu vor să scrie. Cînd făceam naveta cu trenul, pe ruta București-Titu, am cunoscut cîțiva asemenea povestitori. Cel mai talentat era un ceferist, spălător de vagoane în Triaj. Bărbat de vreo 40-45 de ani dintr-o comună de lîngă Titu. Autor de schițe orale. Făcea cronica întîmplărilor din comuna lui și a celor din triajul de vagoane. Ascultătorii cunoșteau întîmplările, erau consătenii lui
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
dă cu aceste realități, generația este învinsă". (Reporter, 28 februarie 1934.) Dan Petrașincu se oprește asupra fervorii personajelor posedate de idei, cu toate deosebirile aparente dintre ele. Neliniștea și nerealizarea le caracterizează. Recenzentul consideră scenele violului servitoarei și descrierea grevei ceferiștilor drept paginile cele mai reușite ale cărții. E de părere însă că se resimte influența cărții lui André Malraux La condition humaine. într-un alt articol, Dan Petrașincu se referă la caracterul sterp al acestei generații îmbătrânită prematur spiritualicește. "Prin
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
mai sus!", "Rânduri pentru Partid" - unde fanaticul de mine (!) mă ofeream regimului: "harta roșie-a trupului meu / îți aparține, Partid"; două viersuiri comemorează răscoala din 1907, alta greva minerilor din 1929, și nu mi-am permis să uit nici greva ceferiștilor din 1933, celebrându-i și pe comuniștii morți în ilegalitate. Reprodusă în diferite antologii oficiale, piesa de rezistență rămâne "Comunism", ultima din această angoasantă plachetă. Aici, reflexul narcisic nu putea servi; am recurs, inconștient desigur, la un alt mit elin
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
se găsea bucătăreasa de la restaurantul gării! Ce era în capul ei? Virginica ce să zică, ea demult îl întrebase pe Fănică de ce-o mai rabdă, și el, că bucătărese bune se găsesc greu! Florica îi luase la rînd pe ceferiști și pe chelnerii din toate cîrciumile de-aici. Nici ea nu mai știa cîte chiuretaje făcuse. Cînd au venit rușii tocmai trecuse la frizerii turci ai lui Midat, ăla cu care mai juca table Fănică. Ea îi mai zicea de
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
din bărbat în bărbat, ca o cățea în călduri, să mă scuzi. Ce să te înțelegi cu ea? Zice ca tine și dacă se uită unul mai lung la ea, se duce cu el în pat, cînd mai ajunge. Cu ceferiștii se întindea prin vagoane, ca să nu-ți mai zic pe unde își găsea cu chelnerii, de închidea ochii Pomenea, ca să n-o ducă la post, pe unde dădea peste ea, proptită în ziduri pînă și de șchiopul de Mangiurea, dacă
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
zgîndărise Musica în pretențiile ei despre restaurant. Ce să-i spună că dacă era un singur rus tot era bine și că nu din cauza uniformei se ducea cu el? Dar la gîndul că ar putea nădi Florica și rușii după ceferiștii care veneau după ea la bucătărie, o ia Virginia deoparte. Auzise, Florico, că te-ai logodit cu un rus din ăștia. Bucătăreasa nu zicea niciodată nu cînd o vedea pe Virginia încruntată. Nici ei nu i se părea de laudă
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
jucători cu har, și simpatiile microbiștilor, transformând, vreme de 90 de minute, tribunele tuturor arenelor pe care evolua în teritorii roș-galbene. „Domnule“, mărturisea un microbist din Capitală, „la noi în casă era sărbătoare când juca Ripensia la București! Noi eram ceferiști. Și țineam cu Rapidul. Dar veneaaa... Ripensia! Eh, nu știu ce se întâmpla atunci cu noi. Duminică dimineață, toți din casă - eram șapte inși, cu tot cu mama - ne sculam de la ora 5, ca în zi de paradă, iar la 10 fix, când se
Agenda2005-50-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284495_a_285824]
-
Covaci (p), Cheglevici (p). MARȚI: Timișoara (străzile Madrid (p), Mendeleev (p), Suceava (p), Hamlet (p), Cascadei (p), Frasinului (p), Gh. Lazăr (p), Salciei (p), Bd. Ț. Ionescu nr. 69, 71, 73, Piața Badea Cârțan nr. 7, Steaua (p), Izlaz (p), Ceferiștilor (p), Florilor (p)),Banloc (p), Lugoj - Zona Ștrand, bl. S4A, scările A,B, bl. S4B; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Bucovăț (p), Covaci (p), Beregsău Mic (p), Jimbolia - străzile V. Babeș, Bârzava, E. Bartzer; Cheglevici (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Labirint
Agenda2006-01-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284605_a_285934]
-
cu începere de ieri și până la 24 februarie, prezintă o nouă realizare a studioului de filme București, filmul «Alarmă în munți»... Filmul este un minunat poem închinat grănicerilor români“. (Drapelul Roșu din 18 februarie 1956). „Adunare festivă în cinstea Zilei ceferiștilor. Duminică a avut loc în sala Clubului C.F.R. din Timișoara o adunare festivă consacrată «Zilei ceferiștilor», la care au luat parte sute de lucrători de la calea ferată din toate sectoarele de activitate“. (Drapelul Roșu din 21 februarie 1956). 25 ani
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
București, filmul «Alarmă în munți»... Filmul este un minunat poem închinat grănicerilor români“. (Drapelul Roșu din 18 februarie 1956). „Adunare festivă în cinstea Zilei ceferiștilor. Duminică a avut loc în sala Clubului C.F.R. din Timișoara o adunare festivă consacrată «Zilei ceferiștilor», la care au luat parte sute de lucrători de la calea ferată din toate sectoarele de activitate“. (Drapelul Roșu din 21 februarie 1956). 25 ani „Stand pentru echilibrarea dinamicii a cadranelor de autocamioane... Specialiștii de la Întreprinderea de reparații auto din Timișoara
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț, Hodoș, Șuștra, Petrovaselo, Găvojdia (p), Brănești (p), Remetea Mare - casnici, Primărie, Brutarie; Bucovăț - casnici, C.A.P. , Primărie; Gottlob - casnici, „Moranduzzo”. VINERI: Timișoara (străzile Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Bârsei, Izlaz (p), Ceferiștilor (p), Florilor (p), Calea Lugojului nr. 63A, 59A, Bd. Eroilor (p), V. Babeș (p), Pavel Dan (p), Andreescu (p), Muncii (p), Vaslui (p)), Găvojdia (p), Brănești (p), Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț, Hodoș, Șuștra, Petrovaselo
Agenda2006-17-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284943_a_286272]
-
Piața Victoriei), unde se aflau tribunele invitaților. Gen. Găvănescu primește defilarea de două ore și jumătate din fața cafenelei Palace, cu ordinea: țăranii din Vrani, cu fanfara, în fruntea tuturor școlilor din Cetate, Elisabetin, Fabric, Mehala și Notre-Dame, cu profesorii, liceele, ceferiștii cu fanfara, trupele militare, comandate de col. Ștefănescu, fost luptător la Mărășești. Apoi are loc recepția de la Casinoul Militar-Civil, cu prezentarea felicitărilor pentru suveran și Guvern. La ora 16, școlile participă la manifestarea de pe arena Chinezul. Seara țăranii din Vrani
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
cuvântări ale comandantului rus, Alexandrov, și român, generalul Alexandru Saidac). Ziua națională - acum „reabilitată“ și devenită pentru noile autorități Ziua Independenței - a debutat cu un Te-Deum la biserica din Iosefin (ora 10), urmat de defilarea din fața Catedralei (militari, studenți, elevi, ceferiști, Apărarea Patriotică), unde se afla și tribuna oficialităților, și recepția de la Cercul Militar. Organul Comitetului Regional Banat al Partidului Comunist Român, „Luptătorul Bănățean”, dădea, în 12 mai, un semnal al vremurilor noi: „Defilarea organizată de 10 Mai de generalul Saidac
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
o parte a fabuloasei istorii a orașului, așa cum ne-a fost prezentată de poetul Petre Stoica, stabilit aici de mai bine de un deceniu. Pentru dl Stoica, parfumul gărilor de altădată (curate, pline de flori, cu săli de așteptare încălzite, ceferiști în uniforme, cu un trafic redus) și poezia locomotivelor de aburi sunt încă vii. În gara Jimbolia vor fi primiți cu mari onoruri regele Ferdinand, generalul Berthelot (1924), regele Mihai și regina-mamă Elena (1940), ambasadorul Italiei etc. Tot aici, un
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
D. Dr. I. Coste, prefectul județului Timiș-Torontal, răspunzând manifestării ce i se face, amintește că la plecarea M.S. Regele din țară Jimbolia era pe teritoriul Iugoslaviei, iar acum geograficește este prima stațiune de drum de fier a României înspre Iugoslavia. Ceferiștii din Jimbolia amintesc că pe acel timp iugoslavii tocmai evacuaseră stațiunea. Generalul Mărdărescu, în sunetul muzicei militare, ține ultima inspecție a batalionului de onoare. La ora 6 și 5 minute, sosește în gara Jimbolia trenul regal. [...] Musica intonează Imnul Regal
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]