394 matches
-
între timpuri, vor economisi mai puțin decât un german sau un japonez și au o predispoziție mai ridicată pentru fumat, dar și o preocupare mai redusă față de sănătate. În aceeași grupă cu românii sunt încadrate și popoarele care vorbesc bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca, ucraineana, ebraica sau moldoveneasca. Teoria susținută de profesorul Keith Chen nu este împărtășită, însă, de economiști și lingviști, în opinia cărora comportamentele vorbitorilor de diferite limbi variază, ele fiind
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
face angajări în 2014 pe salarii nete de 1.000 euro pe lună se numără area sales manager, key account manager, cel mai bine plătite fiind posturile în vânzări tehnice sau telecom. Domeniu: Call center. Vorbitorii de limbi străine rare - cehă, rusă, japoneză, arabă - vor fi angajați în 2014 pe salarii nete lunare de 1.000 de euro. Domeniu: Financiar. Consultanții financiari cu experiență vor fi angajați în 2014 cu salarii nete lunare de 1.000 euro. Profilul candidaților cu cele
Joburile în care se vor face angajări în 2014 pe 1.000 de euro by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56977_a_58302]
-
o colecție de cântece ale multor națiuni care conviețuiau în acel oraș cosmopolit. în traducere românească, titlul suna astfel: Carte bănățeană de cântece în succesiune variată. Culegere de cântece populare și de societate, germane, maghiare, românești, sârbești, croate, slavone și cehe, așa cum se aud zilnic. Adunate din circulația orală și din izvoare tipărite de... Volumul cuprindea 250 de cântece germane, 65 maghiare, 64 sârbești, 60 românești și 61 croate, slavone și cehe. (Prin slavone autorul înțelegea cântece provenind din regiunea Slavonia
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
de societate, germane, maghiare, românești, sârbești, croate, slavone și cehe, așa cum se aud zilnic. Adunate din circulația orală și din izvoare tipărite de... Volumul cuprindea 250 de cântece germane, 65 maghiare, 64 sârbești, 60 românești și 61 croate, slavone și cehe. (Prin slavone autorul înțelegea cântece provenind din regiunea Slavonia, regiune croată situată între râurile Sava și Drava.) Proporția dintre numărul de cântece ale fiecărei națiuni exprima întrucâtva compoziția etnică a populației orașului, românii aflându-se în minoritate în raport cu populația de
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
de ani la Akron, Ohio, dintr-o familie de pastor luteran din Slovacia, imigrată în America. La vârsta de 2 ani și jumătate știa să citească și să folosească mașina de scris; la mai puțin de șase ani vorbea slovaca, ceha, germana, engleza, iar în colegii va aprofunda rusa, sârba, precum și latina, greaca veche, ebraica și slavona. La mai puțin de 23 de ani obținea titlul de doctor la Universitatea din Chicago. începea astfel o carieră universitară strălucită, care avea să
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
și Hertvik Jarnik. El a învățat românește de la tatăl său, în compania căruia a întreprins mai multe călătorii în România, căreia îi face o susținută propagandă în Cehoslovacia. Romanist și românist, a scris un studiu despre Creangă, a tradus în cehă din opera lui, ca și din aceea a lui Sadoveanu și din cehă în română scrieri de Jan Neruda. Și el, apreciat de N. Iorga, a participat la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Tot la îndemnul lui Jan
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
a întreprins mai multe călătorii în România, căreia îi face o susținută propagandă în Cehoslovacia. Romanist și românist, a scris un studiu despre Creangă, a tradus în cehă din opera lui, ca și din aceea a lui Sadoveanu și din cehă în română scrieri de Jan Neruda. Și el, apreciat de N. Iorga, a participat la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Tot la îndemnul lui Jan Urban Jarnik, Jindra Husková-Flajshansová și-a ales ca specialitate româna în cadrul studiilor de
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
să indicăm persoana care a avut ideea Simpozionului, și a făcut pentru înfăptuirea ei tot ce i-a stat în putere, o vom numi pe d-na Libuse Valentová. Este ea însăși autoare de studii românești, traducătoare din română în cehă și invers, cercetătoare literară și profesoară, șefa Secției de limbă și literatură română a Facultății pragheze de Litere. Numele d-nei Libuse Valentová nu le este de altfel necunoscut cititorilor României literare. îl pot întâlni număr de număr înscris în caseta
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
aspecte ale trecutului literar românesc, uneori ale trecutului îndepărtat, cercetând ,strategiile narative din }iganiada" (Petra Karáscová) sau ecourile baladei Meșterul Manole la Blaga și Goga (doctoranda Markéta Bazilová). Tot în secția literară s-a discutat despre traducerile din română în cehă (prof. Jiří Nasinec) și din română în slovacă (Liubusa Vajdová). Complementar, Jitka Lukesová s-a referit, în expunerea ei, la dificultățile traducerilor de specialitate. în ce mă privește, programat să-mi susțin expunerea tot în secțiunea literară, am spus câteva
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
există stânga liberală de genul celei din America“ este evident, căci și istoria celor două țări este diferită. Dar la noi nu există nici numeroasele partide de stânga și extremă stânga ce sunt în Franța, nici partidul comunist din Rep.Ceha, nici partidul socialismului democratic (PDS - Die Linke) din Germania etc. P.S. Scriu sub “anonim” deoarece mi se refuză repetat - nu știu de ce - accesul sub numele de N. Răducanu. @d-l N Răducanu Sînt mut de admirație în fața eforturile dvs susținute
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
va fi permanent necesar. M-am născut în Edinburg și acum locuiesc în sudvestul Angliei. Eu nu realizez filme pentru concursuri, dar sunt un etuziast. Ca membru în juriu, am fost activ la festivaluri în Austria, Belgia, Bulgaria, Croața, Rep.Cehă, Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie. Eu evaluez și producții ale cluburilor locale și țin conferințe despre realizarea de filme. Am fost mebru în conducerea asociației britanice IAC (Institute of Amateur Cinematographers), casier și webmaster. Sunt de asemenea wembaster la firma
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93311_a_94603]
-
de la apus este...Un...ga...ri...a. Nu te uita la mine, uită-te pe hartă! Scrie mare de tot. Așa, mai jos, hai...citește...Iugo... slavia. E simplu...reține: Iugoslavia! Acum, uită-te mai sus. Așa! Vezi ce scrie? Ceho...slo... Ca și mai înainte, hai, citește! -Cehoslavia! A exclamat triumfătoare colega, crezând că toate țările astea de la apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în hohotele clasei, i-a șoptit calm: - Bine, treci la loc! Altădată
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Mamaia, stabilind ca și dansul următor să-l facem împreună. Era mirată că mă descurc destul de bine în limba cehă. Era normal pentru mine, pentru că vara nu aveam altă ocupație seara sau în zilele libere, decât să iau lecții de cehă direct de la turiste sau turiști, pe care o combinam cu rusa pe unde nu știam varianta cehă, astfel că ne înțelegeam mulțumitor în tot ceea ce doream să ne spunem. La masă, colegii mă tachinau și își dădeau ghionturi la început
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să mă înțeleg, cum am mai spus, pentru că vorbeam în limba combinată ruso-cehoslovacă. Rusa o învățasem opt ani în școala generală și în liceu, iar ceha mai ales pe litoralul românesc. În felul acesta, „discuția” noastră era de tot hazul cu mama Suzanei, când rămâneam în doi. Fiecare înțelegea ce vroia din spusele celuilalt. Eu nu știam în maghiară decât „Nem tudom magyar” [ „Nu înțeleg maghiara
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Mamaia, stabilind ca și dansul următor să-l facem împreună. Era mirată că mă descurc destul de bine în limba cehă. Era normal pentru mine, pentru că vara nu aveam altă ocupație seara sau în zilele libere, decât să iau lecții de cehă direct de la turiste sau turiști, pe care o combinam cu rusa pe unde nu știam varianta cehă, astfel că ne înțelegeam mulțumitor în tot ceea ce doream să ne spunem. La masă, colegii mă tachinau și își dădeau ghionturi la început
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să mă înțeleg, cum am mai spus, pentru că vorbeam în limba combinată ruso-cehoslovacă. Rusa o învățasem opt ani în școala generală și în liceu, iar ceha mai ales pe litoralul românesc. În felul acesta, „discuția” noastră era de tot hazul cu mama Suzanei, când rămâneam în doi. Fiecare înțelegea ce vroia din spusele celuilalt. Eu nu știam în maghiară decât „Nem tudom magyar” și „Igen” , ea
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
un zâmbet tainic care răzbate de sub praful și funinginea care le acoperă față. În mod sigur au acasă pe cineva care se va bucura de ceea ce au găsit ei în rampă de gunoi de lângă “tăul fără fund”, de la marginea satului Cehei - suburbie a orașului Simleu, jud. Sălaj. A plecat și ultimul dintre ei,de la rampă. Și totuși, cineva mai zăbovește, în ciuda inserării. Mai caută aici, mai caută acolo, în special unde ard mici focuri de gunoi. E o doamnă bine îmbrăcată
LA POALELE DEALULUI MAGURA de IONEL CADAR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367277_a_368606]
-
în sus și în jos pe toate potecile gustând din fructele aromate ce se găseau din belșug pe aceste locuri. Urcăm pe Ciorgou Utca.,alte ori pe str. Andrei Muresanu, ajunși în vârf ne continuăm drumeția de-a-lungul crestei Măgurii spre Cehei, înainte de cobarare făceam întotdeauna câte un mic popas într-o frumoasă și fermecătoare poienița de unde aveam bună vedere spre “Lacul fără fund”și spre acea platformă de gunoaie de care vă vorbeam mai sus. Drumul vieții noastre, dragi cititori este
LA POALELE DEALULUI MAGURA de IONEL CADAR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367277_a_368606]
-
Mamaia, stabilind ca și dansul următor să-l facem împreună. Era mirată că mă descurc destul de bine în limba cehă. Era normal pentru mine, pentru că vara nu aveam altă ocupație seara sau în zilele libere, decât să iau lecții de cehă direct de la turiste sau turiști, pe care o combinam cu rusa pe unde nu știam varianta cehă, astfel că ne înțelegeam mulțumitor în tot ceea ce doream să ne spunem. La masă, colegii mă tachinau și își dădeau ghionturi la început
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să mă înțeleg, cum am mai spus, pentru că vorbeam în limba combinată ruso-cehoslovacă. Rusa o învățasem opt ani în școala generală și în liceu, iar ceha mai ales pe litoralul românesc. În felul acesta, „discuția” noastră era de tot hazul cu mama Suzanei, când rămâneam în doi. Fiecare înțelegea ce vroia din spusele celuilalt. Eu nu știam în maghiară decât „Nem tudom magyar”[2]și „Igen
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
noi care să știe limba țării gazdă sau o limbă de circulație internațională. Eu n-am învățat decât un pic de engleză în liceu, pe vremea mea rusa era limba de bază. Dar din păcate, deși limbă slavă ca și ceha, nu m-a ajutat decât foarte puțin. Leni, nevastă-mea, în privința limbilor se bazează pe mine. În schimb, ce-i al ei e-al ei, mimica și gesticulația le stăpânește mult mai bine. Am clasificat cehii în trei categorii, după
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
în trei categorii, după reușita comunicării. În prima categorie erau cei care stăpâneau bine engleza. Am dat de ei la casele de bilete sau de informații de la obiectivele turistice de prim rang. Dialogul începea cu o întrebare din partea lor, în cehă, al cărui sens îl deduceam corect: - Vorbiți ceha ? Ca să arăt că am înțeles întrebarea, răspundeam mândru: - No. - Do you speak English ? - Yes, a little. Dar, deși accentul îl puneam apăsat pe “little” și nu pe “yes”, interlocutorii începeau să turuie
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
categorie erau cei care stăpâneau bine engleza. Am dat de ei la casele de bilete sau de informații de la obiectivele turistice de prim rang. Dialogul începea cu o întrebare din partea lor, în cehă, al cărui sens îl deduceam corect: - Vorbiți ceha ? Ca să arăt că am înțeles întrebarea, răspundeam mândru: - No. - Do you speak English ? - Yes, a little. Dar, deși accentul îl puneam apăsat pe “little” și nu pe “yes”, interlocutorii începeau să turuie în engleză cu o viteză mult mai mare
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
ei e plină Praga. Să vă descriu cum ne-am înțeles cu ospătărița dintr-un local mic, de fapt un fel de pivniță cochetă, din Vysehrad. Ne-a lăsat întâi să ne uităm la o foaie de pe masă, scrisă în cehă, după care s-a înființat și a bolborosit ceva, în cehă și apoi într-un fel de cehgleză. N-am înțeles nimic, dar femeile au o intuiție mult mai bună, așa că Leni își dă cu părerea: - Cred că întreabă dacă
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
cu ospătărița dintr-un local mic, de fapt un fel de pivniță cochetă, din Vysehrad. Ne-a lăsat întâi să ne uităm la o foaie de pe masă, scrisă în cehă, după care s-a înființat și a bolborosit ceva, în cehă și apoi într-un fel de cehgleză. N-am înțeles nimic, dar femeile au o intuiție mult mai bună, așa că Leni își dă cu părerea: - Cred că întreabă dacă vrem un meniu în engleză. Ospătărița (de fapt, cred că era
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]