81 matches
-
luat ca naș cel ce și-a asumat aceeași funcție și la Botez. Capitolul V Dovedirea și înregistrarea Mirului conferit Can. 894 - Pentru dovedirea administrării Mirului să se respecte dispozițiile can. 876. Can. 895 - Numele celor miruiți, menționându-se numele celebrantului, al părinților și al nașilor, locul și ziua conferirii Mirului, să fie înscrise în registrul de miruiți al Curiei diecezane sau, unde acest lucru a fost stabilit de Conferința Episcopilor sau de Episcopul diecezan, în registrul ce trebuie păstrat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ce trebuie păstrat în arhiva parohială; parohul trebuie să-l informeze pe parohul locului Botezului despre administrarea Mirului, pentru a se face adnotarea în registrul de botezați, conform can. 535, § 2. Can. 896 - Dacă parohul locului nu a fost prezent, celebrantul să-l informeze, personal sau prin alții, cât mai curând despre administrarea Mirului. Titlul III Preasfânta Euharistie Can. 897 - Cel mai sublim sacrament este Preasfânta Euharistie, în care este conținut, oferit și primit însuși Cristos Domnul, și prin care Biserica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
credincios, în afară doar de cazul când există un motiv just și rațional. Can. 907 - La celebrarea euharistică, nu le este permis diaconilor și laicilor să recite rugăciunile, mai ales rugăciunea euharistică, sau să săvârșească acțiuni ce sunt proprii preotului celebrant. Can. 908 - Preoților catolici le este interzis să concelebreze Euharistia cu preoții Bisericilor sau cu slujitorii comunităților ecleziale, care nu sunt în comuniune deplină cu Biserica Catolică. Can. 909 - Preotul să nu omită de a se pregăti cum se cuvine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
cu grijă, rostindu-se cuvintele și respectându-se ordinea și modul prescrise în cărțile liturgice; totuși, în caz de necesitate, este suficientă o singură ungere, pe frunte sau pe o altă parte a corpului, rostindu-se în întregime formula. § 2. Celebrantul să facă ungerile cu mâna proprie, dacă un motiv grav nu recomandă folosirea unui instrument. Can. 1001 - Păstorii sufletești și rudele bolnavilor să aibă grijă ca cei bolnavi să primească la timp ajutorul acestui sacrament. Can. 1002 - Celebrarea comunitară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și preoți ai diferitor Biserici sui iuris poate fi făcută din motive întemeiate, mai ales pentru a favoriza caritatea și cu scopul de a manifesta unirea între Biserici, cu permisiunea Episcopului eparhial, urmând cu toți prescrierile cărților liturgice ale primului celebrant, înlăturând orice sincretism liturgic și, preferabil, păstrând veșmintele liturgice și însemnele propriei Biserici sui iuris. Can. 702 - (908) Sacerdoților catolici le este interzisă concelebrarea Divinei Liturghii împreună cu sacerdoți sau miniștri necatolici. Can. 703 - § 1. (903) Sacerdotul străin nu va fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
cultului greco-catolic. În curtea bisericii au fost înmormântați Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici. Biserică a fost construită în 1750. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii, pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 preoți, avându-l că celebrant principal pe vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu. Această eră biserică în care "au slujit în calitate de preoți sau cantori din tata în fiu, Bărnuteștii", scria istoricul și jurnalistul Grațian C. Marcus în 1937. "E satul lor, e biserică lor. Generații după generații
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
ca niște hoți", au strigat supărați oamenii. De la Bocșa, protestatarii s-au urcat în mașini și autobuze pentru a pleca la Zalău, unde au protestant în fața Prefecturii Sălaj. Pe 4 iulie 2010, un sobor de sapte preoți, avându-l că celebrant principal pe protopopul de Zalău Valer Parau a oficiat prima Liturghie greco-catolica după 62 de ani. Printre participanți s-a aflat și prefectul județului Sălaj Alexandru Vegh.
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
creatoare a naturii. Cultul eleusin s-a răspândit în toată lumea, iar urmele sale se găsesc și în Egipt. Sacerdoțiul eleusin era transmis ereditar. Preoții care oficiau misterele erau: Hierofantul (preotul suprem), Daducos (purtătorul făcliei), Hierokeryx (crainicul sfânt) și Epibomios (preotul celebrant). Inițierea în cult se făcea prin mai multe ceremonii tainice de purificare și prin rostirea unor formule magice. Ca participanți au fost admiși inițial doar atenienii, mai târziu cercul adepților s-a extins și au fost incluși toți cei devotați
Misterele din Eleusis () [Corola-website/Science/304202_a_305531]
-
în Ritul roman) sau și pe alte părți ale corpului (alte rituri) cu ulei (de măsline) sfințit de Episcop. Ungerea este însoțită de rugăciunea preotului prin care cere harul lui Dumnezeu. Dacă este imposibilă obținerea untdelemnului sfințit, îl poate sfinți celebrantul însuși. Maslul nu este, în sine, absolut necesar pentru mântuirea veșnică. El este însă foarte recomandat, iar creștinul bolnav este dator să ceară acest sacrament, dacă este în pericol de moarte. În anumite împrejurări, însă, este necesar pentru iertarea păcatelor
Maslu () [Corola-website/Science/306482_a_307811]
-
spovedit puțin mai înainte, pentru a intra în sintonie cu celălalt, care se află în fața sa în acel moment” și în fața căruia trebuie să devină din nou un canal prin care Dumnezeu își comunică iubirea sa. În orice sacrament preotul celebrant este un canal al lui Dumnezeu, însă, spre deosebire de celelalte sacramente, în sacramentul reconcilierii, procesul dialogic denotă un caracter mult mai creativ, nefiind legat doar de ritual. Prin aceasta, confesorului i se recunoaște un mod original de intervenție maieutică. El nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încurajare, care să îi ajute „să meargă înainte”, alții de un cuvânt de mângâiere sau de o certitudine că se află pe drumul cel bun, sau chiar de căldură umană, mai ales într-un anume moment de disperare. Confesorul, în calitate de celebrant, poate oferi toate acestea, dar cu maturitate și ajutat de experiența pe care o acumulează, fără însă a uita că sacramentul în sine rămâne un moment privilegiat de întâlnire între om și Dumnezeu. Prin urmare, respectând atitudinea indicată de însăși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunitate, că toți sunt păcătoși și că împreună vin înaintea unicului Dumnezeu milostiv care le dăruiește gratuit iertarea. Dacă este posibil, această parte începe cu un cântec specific, un psalm sau o antifonă potrivită momentului, după care urmează salutul preotului celebrant. Adresându-se comunității adunate, el dorește acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității, participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrant. Adresându-se comunității adunate, el dorește acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității, participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant, comunitate și Dumnezeu. Apoi, fie preotul celebrant, fie un alt credincios, are posibilitatea să facă o scurtă introducere, prin care încearcă să predispună întreaga adunare la primirea iertării. După această introducere, preotul celebrant îi invită pe toți la rugăciune și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acesteia „har (...), îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos”. Prin aceasta, se amintește încă de la început faptul că Dumnezeu este prezent în mijlocul comunității, participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant, comunitate și Dumnezeu. Apoi, fie preotul celebrant, fie un alt credincios, are posibilitatea să facă o scurtă introducere, prin care încearcă să predispună întreaga adunare la primirea iertării. După această introducere, preotul celebrant îi invită pe toți la rugăciune și el însuși se roagă invocând ajutorul lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
participând la celebrare, dialogul construindu-se între celebrant, comunitate și Dumnezeu. Apoi, fie preotul celebrant, fie un alt credincios, are posibilitatea să facă o scurtă introducere, prin care încearcă să predispună întreaga adunare la primirea iertării. După această introducere, preotul celebrant îi invită pe toți la rugăciune și el însuși se roagă invocând ajutorul lui Dumnezeu, cerând darul iertării asupra comunității și implorând asistența Duhului Sfânt, care să reverse lumina sa în inimile oamenilor. Se observă că dialogul nu se mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se mai desfășoară în același mod personalizat, ca în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Aici, el trădează mai mult un aspect imperativ, realizat prin invitații, îndemnuri sau alte indicații. Se lasă impresia că preotul celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă să dirijeze întreaga comunitate adunată și nu să creeze atmosfera spirituală necesară. Aceasta însă este doar o impresie, pentru că, în esența sa, ritul pe care îl respectă celebrantul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă să dirijeze întreaga comunitate adunată și nu să creeze atmosfera spirituală necesară. Aceasta însă este doar o impresie, pentru că, în esența sa, ritul pe care îl respectă celebrantul vrea să creeze conștiința unei unități spirituale și să indice faptul că adunarea credincioșilor este un singur trup și o singură entitate înaintea lui Dumnezeu, formând Trupul Mistic al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
respectă celebrantul vrea să creeze conștiința unei unități spirituale și să indice faptul că adunarea credincioșilor este un singur trup și o singură entitate înaintea lui Dumnezeu, formând Trupul Mistic al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și comunitate va fi trăit cu o adevărată semnificație spirituală. 3.2.2 Celebrarea cuvântului lui Dumnezeu În al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea celebrantului, spre cuvântul lui Dumnezeu. Ritualul Penitenței propune un număr diversificat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și comunitate va fi trăit cu o adevărată semnificație spirituală. 3.2.2 Celebrarea cuvântului lui Dumnezeu În al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea celebrantului, spre cuvântul lui Dumnezeu. Ritualul Penitenței propune un număr diversificat de lecturi, dintre care se pot alege una sau mai multe și între care se poate interpune un psalm. Aceste lecturi au fost alese astfel încât mesajul lor să conțină chemarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod corespunzător, cu o conștiință corectă. Se poate alege însă și numai o lectură, dar în acest caz este recomandat ca aceasta să fie luată din cadrul Evangheliilor. După acest moment, atenția celor prezenți este din nou îndreptată către preotul celebrant, care, inspirându-se din textele citite, poate ține o omilie. Prin cuvintele sale, va căuta ca penitenții să fie luminați în a înțelege mesajul pe care Dumnezeu l-a adresat comunității și să fie ajutați să își cerceteze cugetele, să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitenții să fie luminați în a înțelege mesajul pe care Dumnezeu l-a adresat comunității și să fie ajutați să își cerceteze cugetele, să își dorească îndepărtarea de păcat și să înceapă un drum de convertire prin reînnoirea vieții. Preotul celebrant va urmări ca procesul dialogic să nu se desfășoare între el și comunitate, ci între cuvântul lui Dumnezeu și comunitate. El va aduce acest cuvânt mai aproape de inimile și viețile penitenților prin prezentarea unor teme concrete, de exemplu: milostivirea lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omului, practica iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, etc.. Omilia nu trebuie să anunțe doar norme de viață, ci să prezinte însăși viața care se împlinește prin intermediul fidelității față de valori și față de esența persoanei umane. Este de dorit ca preotul celebrant să evite ca, prin mesajul pe care îl transmite, să creeze confuzie între credincioși. El trebuie să încerce să le prezinte acestora idei cât mai clare, care se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
El trebuie să încerce să le prezinte acestora idei cât mai clare, care se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este eficace doar în măsura în care este consecvent și cu viața proprie, pentru că, cu sau fără intenție, celebrantul se pune și în ipostaza de model în fața creștinilor. Atenția penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]