2,059 matches
-
fost sentimentală ori imparțială. Amănunt care va interesa, peste ani, istoria literară. Acum, contează mai puțin. Sunt, în carte, scriitori consacrați și scriitori debutanți, dar a căror valoare nu este dată de vechimea în literatură. RADU BOTIȘ. Armonii într-adevăr celeste. Stihuri în care se îngână lira cu panseul, zicerea cu struna. Dumnezeu - totdeauna prezent, numit, cu siguranță și cu venerație, în simbol antonomazic, „Cel Bun, „Cel Blând”, „Tatăl Bun”. Un imperativ plin de cumpăt și de cuviință - „Vorbește Doamne, vremea
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe - „și-n augmentata strălucire / ce-și revarsă / plenitudinea celestă / naște / feeric rod de cuvinte / cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie. „[...] rostogoliri de fân / peste carul vremii...” Finale în suspensie. Implicare afectivă. „O, și pragul uitărilor, / ros de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Prin urmare, antologia selectează caracteristicul, florilegiul - esteticul. Un autor poate avea o singură scriere izbutită (frumoasă), needificatoare, însă, pentru întreaga lui creație (mediocră sau nici atât). Ea poate fi cuprinsă într-un florilegiu, nu și într-o antologie. Referință Bibliografică: ARMONII CELESTE / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
rostogolire și destrămare întrețin și accentuează stările de teamă și tristețe. Melancolia pală nu duce spre prăpastia disperării. Lumina apără de puterea întunericului, de abisul nevăzutului. Poeta este conștientă că, fără o deschidere spre transcendent și o comunicare cu spațiul celest totul s-ar destrăma, s-ar pierde în haosul nemărginit. Sensibilitatea trăirilor și limbajul rafinat frapează prin paleta largă a disponibilităților sugestive: Tu și Eu „dezbracă-mă/ de gânduri/ cum toamna dezvelește/ ramul de ani/ vestind venirea serii// dezbracă-mă
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
alint știut ce te leagă toată... ...jertfă irosită dragostea-i menită mă privești cu dubii ochii-ți plini de lacrimi dar te pierzi în unde în cadru amar naiv victima tardivă către infinit plânge universul steaua ta modestă are sens... ...celestă eu nu te-am mințit adevărul doare temeri și necaz masca bărbăției nu țin pe obraz... Referință Bibliografică: La un colț de stradă / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1348, Anul IV, 09 septembrie 2014. Drepturi de Autor
LA UN COLŢ DE STRADĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1410240689.html [Corola-blog/BlogPost/377925_a_379254]
-
În lan ei doi cultivă tulipe, orânduite gingaș, nenumărate feluri. Sunt simple, rotunjite, învolte, lalele papagal, ba chiar și franjurate, cu crețuri ori volan, cântându-le iubirea-n fiecare an! Vrăji fac ei doi cu florile aceste, însemne prețuite, mascotele celeste! Culorile din cer și soare-și iau sclipirea?! Din curcubeul verii și lavele iubirii?! Ori din răceala nopții smolite și lucioase preiau paleta îngerească, fragilă și frumoasă?! Și pentru că toliba e floarea lui Arash, sătulă ca s-aștepte admiratori cuminte
ELOGIU LALELELOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1488700703.html [Corola-blog/BlogPost/384877_a_386206]
-
ca un opaiț Căldura ochilor, vise ferite. Dinspre ” Pădure ” coborau himere, ” Orașul de pe deal ” dormea supus, Un cetățean te admira sedus... Își construia o lume de mistere. Comete cu stelare, albe trene, Îmi luminau pasiunile lumești, Mă strecuram printre stejari celești Îngreunat de gânduri și troiene. Zulufi de aur, ochii dulci de bragă, Vise ferite, le aștept din nou, În vremuri prăfuite, fără vlagă Doresc o primăvară cu... ecou. SINGUR Ești aici, ești frumoasă, Ești atât de duioasă... Sunt aici, sunt
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1426103054.html [Corola-blog/BlogPost/343287_a_344616]
-
a planetei Terra, întreg universul copilăriei, cu toate bucuriile, tristețile, pericolele ori frumusețea oferite în dar de autoare pot supraviețui încă acolo unde dragostea, înțelepciunea, speranța și credința există în lumina adevărului. Scriitoarea Olimpia Sava are în suflet o împărăție celestă, o bogăție cosmică, un har divin din care din când în când, transpuse într-o nouă carte, mai oferă și iubitorilor de cultură și artă. Fericiți copiii care se pot bucura de aceste minunate scenete scrise cu atâta dăruire, toate
DE EMILIA DABU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416761471.html [Corola-blog/BlogPost/372006_a_373335]
-
Mă roteam . Mergeam rotindu-mă și ascultam. Nimic nu putea fi rostit Nici despre efemer, nici despre infinit Pentru că, fiecare cuvânt Se preschimba într-o pală de vânt! Doar alb monolog Rostit incantatoriu, cu nesațiu m-a întors fulgerător din celestul spațiu prin porțile de diamant ce singure se deschideau și-n depărtare ca o nostalgie rămâneau castele albe, albi copaci pe care mugurii plesnind însuflețesc destăinuind ținutul de argint. Referință Bibliografică: Hiperboreea / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Hiperboreea_elena_armenescu_1328988988.html [Corola-blog/BlogPost/346638_a_347967]
-
Toate Articolele Autorului Când se aude-n biserici sfânta liturghie Vibrează de tainică emoție întreg văzduhul Vin mesagerii Domnului din Alba Împărăție Să ne lumineze gândurile, să liniștească duhul. Îi onorează pe muritori cu privirea lor senină Auzul ne deschid, celestă muzică lin coboară Din sfera lor albastră, desprinsă din lumină Adusă la vecernie, prin fâlfâit de aripi, spre seară. Suntem pregătiți de întâmplările ce vor veni Fară să ne întrebe de vrem sau nu în viitor? Ascultăm noi glasul ce
RĂTĂCITA CALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1449060094.html [Corola-blog/BlogPost/383203_a_384532]
-
a gândului spiritual. Carul Mare aduce cu el sufletele curățate de păcatele abisului întunecat al sentimentelor pierdute în neantul trupului . Privești cu pioșenie pleoapele adormite ale îngerilor din aripile fluturilor străvezii. Harpele lor au răspândit în Univers arcușuri de viori celeste, stropite cu roua din ambrozia zeilor. Picură ritmuri ce încântă aura de energiei a mamei Terra ! Crăiasa în straie albe te subjugă cu farmecul noptii. Sărutul ei este șoapta neterminată din căușul palmei. Pe gene se ofilesc umbre dulci din
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stele_in_ochi.html [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor Amazoane dace. • Fiecare Nour călător poartă în caierul său de nea, Dorul din care se toarce Iubirea, această Maramă celestă a sufletului dumnezeiesc. • Fiecare legănare a Lunii e ca o unduire serafică, ca un joc al îmbrățișării celor ce se dăruiesc întru totul și de-a pururi Iubirii. • Fiecare Curcubeu își surprinde fruntea de raze în altițele iilor regalelor Fecioare
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
un mare poet, venit și el din Moldova. În al doilea nivel semantic noțiunile, „ființa-mi de lut”, „iubirea” , „rădăcinile adânci”, „aripile albe”, comunicând între ele, ne revelează înălțarea spiritului din sinele său, din profunzimea ființei, prin iubire, în nivelul celest, pe care ni-l sugerează cuvintele „aripile albe”, ale îngerului. Strofa a doua a poemului trebuie interpretată și ea privind din nivelul profund al poeziei, înspre lumină: „Timpul, fără a-și schimba măsura,/ Ghemul Ariadnei l-a desfăcut,/ încet, de la
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
validă: intenția morală. Stelele transmit un mesaj care depășește stricta lor manifestare fizică. Rațiunea respectivei mecanici, deși scapă în prima fază privirii directe, aparține unor instanțe supraordonate, cu care oamenii comunică în virtutea înzestrării lor native cu simț moral. Spectacolul ordinii celeste devine astfel garanția pe care zeii o vădesc oamenilor că viața lor are un sens, ba chiar un sens înalt. Se instaurează astfel încrederea că și pământul este părtaș la rațiunea generală care pune în mișcare lumea și că oricine
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
de căutări și împliniri, dezamăgiri și satisfacții, când abstracte, în ezoterism și onirism, când (mai ales) concrete, carnale. Câteva exemple: O păstrez și acum ascunsă în mine Și sunt sigur că tot o iubesc Iar când pleca-voi pe cărări celeste, Tânăr și veșnic, tot mai sper s-o-ntâlnesc. (Prima dragoste) Ca mai întotdeauna, în fragila și tulburătoarea primă tinerețe, despărțirea vine pe aripi neprevăzute, de acolo de unde pândește neantul: Mâna mea a rămas întinsă. Tu plecaseși... Ochii mei îți
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
acum, până nu se apropie tramvaiul de cealaltă stație. Acum ori niciodată, bâzâi un bărzăune mai mare și Floricica lansă în spațiul sonor din tramvai, cu toate vibrațiile cristaline ale sufletului său, un îngeresc „Steaua sus răsare”. Urmare acestor vibrații celeste, stolurile de griji și socoteli de pe frunțile oamenilor se agitară speriate, încercară să se bulucească spre uși și ferestre, care, bineînțeles că erau închise și, în vaiete jalnice, se topiră, transformându-se în mirifice boabe sclipitoare de liniște și bucurie
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
în rândurile de mai sus poetul prevede această stare naturală și ireversibilă, subtil degajă situația cataclismică: omul începuse să vorbească singur ... , rezultat al unei suferințe, a unui semn care sugerează sfârșitul. Versul al doilea denunță dezastrul, teluricul își pierde protecția celestului iar umbre trecătoare tind să stăpânească viul sub valtrapurile nefiindului. Ideea eului treaz se pierde pentru că materia cenușie este distrusă de imposibilitatea înțelegerii existentului. Versul al treilea, din cel de-al doilea catren al poeziei, sugerează conștientizarea sfârșitului de către simbolul
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
mult puterea imaginativă a înțeleptului prin meditație încât, ceasurile sale de creație poetică deveneau clipe de vedere a viitorului lumii. Când în poezia sa, „Amurg de toamnă”, spune: Ascult atent privind un singur punct, sugerează meditația profundă, legătura tainică cu celestul: Căci vremea este aproape (Apocalipsa lui Ioan, p.1205), spusese cândva, după nașterea Mântuitorului, prorocul Ioan. Chipul Marelui Salvator al tainei continuării vieții pe pământ și destinului de a mai exista încă a omului, poartă o astfel de înfățișare în
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
miraculos de meditativ: durerea fizică sau durerea dorului. Două prefaceri ce pun stăpânire pe existentul poetului-om, îi clatină existența; îl târăște în teluricul profan al mocirlei orânduirii antiliterate prin natura ei mercantilă ca apoi să îl înalțe spre imensul celest deusian unde locul lui este pentru eternitate. Bacovia este unic, simbolismul nu-i tronează în totalitate creația literară însă i se substituie bogăția sensurilor profunde. El este un rezonator dramatic al suferințelor sociale pentru că însăși biografia și epoca trăirilor sale
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
stele - perechi. Zăpezile de altădată Ori nu mai sunt, ori nu mai vin... Placid, mă însoțesc în noapte Hâr, vis, dulceața și divin. Zăpezile de altădată, " Mă ard ", dar totuși le iubesc, Au fost cândva a vietii parte, Un dar celest, nepământesc. Zăpezile de altădată, Prin ger, îmbrățișați spre zori, Le retopim cu nonșalanta, În vremi, pe aripi de cocori. Zăpezile de altădată... Căldură lor?... N-o voi uita! Mă însoțesc în ierni, departe, Ningând, visând cu până mea! Mugurel Pușcaș
ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1481393659.html [Corola-blog/BlogPost/371454_a_372783]
-
se-nalță spre ceruri Când inima-Ți cântă mărire... Mă-mbraci cu putere...prin Duhul Tău Sfânt Mă-nvălui cu sfânta-Ți iubire... În slaba-mi ființă altaru-i fierbinte Și ard prin credință cărbunii Iar sufletu-mi zboară pe calea celestă Desprins de poverile humii... O, Tată din ceruri mi-ai dat încă-o zi Să pot să Te laud...să-Ți cânt... Să pot fi lumină în noaptea de patimi Și sare să fiu pe pământ... E iar dimineață...în
RUGĂCIUNE DE DIMINEAŢĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1454650789.html [Corola-blog/BlogPost/363433_a_364762]
-
prin Norii lui Magellan, va deschide cu Cheile Zorilor din corola sa solară, lacătele Lacrimilor Înghețate ce au ferecat Porțile Speranțelor ale vistieriei. Praful de stele, adunat de milioane de ani va fi împrăștiat de meteoriți și asteroizi pe Sfera Celestă, în tot Neantul, în toate inelele galactice, până dincolo de Proxima Centauri. Puneți suflet și dragoste la această lucrare spațială.Praful de stele trebuie să se depună peste tot cu emoția vibrațiilor magice și afecțiunea voastră. În acest fel, praful de
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
că Dumnezeu va recunoaște și accepta demersul său bazat pe deplina încredere, preotul este cel care ̶ marcat fiind de un destin implacabil pune în mod paradoxal la îndoială legitimitatea credinței necondiționate, îndrăznind să polemizeze până și cu însăși Dreptatea Celestă. Ilustrat cu citate din Scrierile Sfinte, mottoul părintelui ar fi „Eu cred, Doamne, ajută-mi necredința”, în timp ce prietenului plecat de lângă tot el îi atribuie versetul ” Închină Domnului drumul tău și ai încredere în el”. Această serenă abandonare în brațele credinței
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
plimbă prin lumea largă să revadă steluța care a apus într-o zi. Locuri umplute de văi ale plânsului cu sughițuri și agățate la uscat pe sfoara suferinței, ar vrea să strălucească în calea soarelui. Și se zbat în lumina celestă care strălucește, pentru că așa trebuie, chiar dacă e plin de nori și praf peste tot și în toate. La un moment dat, Pământul e-o tablă de șah și sufletele nebune de căutare aleargă nărăvașe, sărind și făcând ture și ture
STELUŢA ŞI TABLA DE ŞAH de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Steluta_si_tabla_de_sah_mihaela_mosneanu_1393334472.html [Corola-blog/BlogPost/353482_a_354811]
-
Corectitudinea declamatorie, abordarea temelor epice, ușurință caligrafica, solemnitatea tablourilor, fabulosul de idei, manierismul antropomorfic, mitologia, cântarea jalei metafizice, elementele ortodoxismului, grațiozitatea, realismul, exaltarea fondului arhetipal, scitic al romanismului, narativul, epicul și biografismul colorat verbal intens, idilismul încântător, picturalismul expresiei, nostalgia celesta, încărcarea pânzei cu multă pastă, iată, pe scurt, caracteristicele sonetelor din volumul “Fluturele din fântână “ de Adrian Munteanu, apărut la Editură “eLiteratura”, 2015. Volumul structurat în opt cicluri, numărul opt semnificând echilibrului cosmic. Este numărul direcțiilor cardinale și a direcțiilor
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]