86 matches
-
Luigino Celestino Di Agostino, cunoscut mai bine sub numele de , (născut la 17 decembrie, 1967) este un DJ italian, re-mixer și producător de muzică. În 1986 și-a început cariera de DJ cu muzica Italo Disco, si a lansat primul său mixaj
Gigi D'Agostino () [Corola-website/Science/313047_a_314376]
-
școlile piariste), fondate de Paula Montal, las calasancias: Surorile de la Școlile Creștine din Vorselaar, Institutul Cavanis, Institutul Provolo, Padres de Timón David, Kalazantiner, Congregația Fiicelor Sărace al lui Santo José de Calasanz, aceasta din urmă fiind fundată de recent beatificata Celestina Donati.
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
prieten, Roland Childe, pe care îl crezuse mort de mai bine de un secol și jumătate. Childe îl cooptează pe Richard în echipa adunată de el pentru a explora o structură extraterestră artificială. În afara lor, echipa îi mai cuprinde pe Celestine (fosta soție a lui Richard, căreia o vizită făcută Jonglerilor Minții i-a oferit o abilitate deosebită în domeniul matematicii), Hirz (fostă hacker), Dr. Trintignant (doctor și cibernetician de trist renume, din cauza experimentelor medicale oribile efectuate pe victime abuzate), Forqueray
Câinii de diamant. Zile pe Turcoaz () [Corola-website/Science/330976_a_332305]
-
Hirz și Forqueray, în timp ce Roland și Richard ajung la forme canine suficient de suple pentru a încăpea în camerele tot mai mici și cu modificări tot mai ample ale rețelei neurale pentru a putea rezolva problemele. În cele din urmă, Celestine îl convinge pe Richard să renunțe, dar este deja prea târziu pentru ca el să mai poată reveni la forma umană. Orașul Abisului a fost devastat de Molima Putridă care a afectat toate nanotehnologiile, air doctorul Trintignant s-a sinucis pentru
Câinii de diamant. Zile pe Turcoaz () [Corola-website/Science/330976_a_332305]
-
operele sale medicale cele mai deosebite. Roland rămâne să lupte cu misterele turnului, așa cum o făcuse și mai demult: rămășițele de afară sunt, de fapt, cele ale clonelor sale care, de-a lungul timpului, au încercat să dezlege misterul artefactului. Celestine și Richard revin în Orașul Abisului, ultimul sub forma câinelui de diamant la care-l adusese doctorul și de care-i este imposibil să mai scape. Acțiunea nuvelei se petrece în anul 2541 pe planeta Turcoaz, o lume a Jonglerilor
Câinii de diamant. Zile pe Turcoaz () [Corola-website/Science/330976_a_332305]
-
asupra fami ă șă Br ila, unde locuie te liei este boala, care secer ă țâ â al turi de so ul ei, care r nd pe r nd pe Nicolae, î țș î era numit n func ia de Celestina, Antoneta i, n ă -ă director al B ncii Genecele din urm , pe mama â Îî ă rale Rom ne. n cele poetei, n 1890. Odat cu două locații, inspirația moartea mamei, Elena î șță ș ă poetei este n
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
ele nici o singură perlă "falsă". S-a danțat cu, zelul obișnuit în Viena. Președintele Comitetului, d. doctor Șt. Ciurcu, a deschis balul cu patroana, baronesa Hye-guneck, în fruntea unei poloneze. Au fost de față și patroanele, doamnele Eduard Kanitz și Celestina Opolzer, pe când doamnele Angelina de Bălăceano, Matilda Dumba și de Lindheim au fost împiedecate de-a veni. Dr. S. Morariu Andreievici, arhiepiscopul și mitropolitul Bucovinei și al Dalmației, intendentul baronul Hofmann, membrul Camerii seniorilor, baronul Vasilco, d. de Lemayer, deputații
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
roman, București, 1997 (în colaborare cu Aurel Sasu). Traduceri: Adolfo Bioy Casares, Celălalt labirint, București, 1987, Jurnal din „Războiul porcului”. Visând la eroi, București, 1991, Aventura unui fotograf în La Plata, Cluj-Napoca, 1997; Ramiro de Maetzu, Don Quijote, Don Juan și Celestina, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Sociologia romanului, RL, 1982, 47; Laurențiu Ulici, 5..., RL, 1983, 39; Nicolae Manolescu, Holbaniana, RL, 1984, 12; Șerban Cioculescu, „Explozia” romanului, RL, 1985, 34; Ion Vlad, Romancierii despre roman..., TR, 1985, 34; Marian Papahagi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
baza denunțurilor realizate de către nobilul venețian, dar care nu putea fi considerat ca martor viabil deoarece Bruno îl numește ca dușman de moarte. Pe lângă denunțurile acestuia s-au mai adăugat și depozițiile martorilor, printre care amintim: Ciotto, Graziano, de Silvestris, Celestino. Dar declarațiile acestora nu au fost suficiente pentru a-l acuza pe Bruno. Urmează interogatoriul filosofului în cadrul căruia acesta își susține viziunea asupra universului și itinerariul călătoriilor sale realizate în Europa. Dar deoarece numărul martorilor era redus și cum acuzațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că "viața nu-și revelează esență decât ochilor injectați de sânge". Sângele cu care scriu amândoi nu este simplă teorie, ci este experiența trăită, existențiala. Autobiografie, așa cum proclama Nietzsche că ar fi toate filosofiile și, prin extensie, arta adevărată? Că "Celestina literară", îi facem prieteni pe Cioran și Sábato, apropiindu-ne, astfel, de concepția lui Nietzsche, care vedea o legătură strânsă între filosof și scriitor. Scriitorul este văzut de filosoful german că un iubitor al formei, "un alchimist al iluzoriului", un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
române prin traducerile din literaturile antice și moderne, atras de autori diverși, de toate mărimile, de la Vergiliu la Pitigrilli. Printre cei pe care i-a mai transpus în românește se numără Horațiu, Iuvenal, Petrarca (Rime de dragoste), Fernando de Rojas (Celestina), Leopardi, Lermontov, Flaubert (Doamna Bovary), Federico García Lorca (Nemaipomenita pantofăreasă), Alfredo Panzini, Miguel de Unamuno (Negura). În schimb, un interes doar documentar prezintă producțiile sale originale: textele publicistice din Oameni. Portrete literare (1934), piesele de teatru Cu pâine și sare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
București, [1948]; Horațiu, Versuri, pref. trad., București, 1961; Vergiliu, Bucolice. Georgice, pref. trad., București, 1963; Giacomo Leopardi, Versuri, pref. trad., București, 1963; Iuvenal, Satire, pref. trad., București, 1966; Vergiliu, Horațiu, Iuvenal, Pagini alese, pref. trad., București, 1969; Fernando de Rojas, Celestina, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1973 (în colaborare cu Nina Ecaterina Popescu). Repere bibliografice: C.N. Negoiță, Petrarca în românește, ADV, 1933, 15 322; Izabela Sadoveanu, Petrarca, ALA, 1933, 681; G. Călinescu, Traduceri din Petrarca, ALA, 1934, 683; Izabela Sadoveanu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
la Bacău încă din 1582. Misionarii Franciscani Conventuali se aflau pe aceste meleaguri din secolele anterioare. În secolul al XIV-lea exista Societas Fratrum peregrinantium inter gentes, alcătuită din franciscanii și dominicanii din Polonia. Tot astfel sunt amintiți fratele venețian Celestino, care în 1581 se găsea la Târgoviște, în Valahia, și frații noștri care, răspândiți prin centrele cele mai populate ale Misiunii, își exercitau activitatea sub ascultarea Ministrului Provincial din Polonia și sub cea a Episcopului de Bacău. În secolul al
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de familii cu 130 de credincioși creștini de rit latin. Aveau două biserici: una dedicată Sfântului Francisc, aproape distrusă și abandonată de aproape 10 ani, iar cealaltă Sfintei Maria, în bună stare și înzestrată cu paramentele sacre. Franciscanul Conventual Fra Celestino, care locuia șase luni la Târgoviște și alte șase la Silistra, începuse să restaureze conventul unit bisericii Sfântului Francisc. Conventul avea și o grădină frumoasă în jurul bisericii. Credincioșii locului - de origine saxonă și maghiară, care vorbeau însă valaha - spuneau că
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
săpători; erorile credinței circulă din orice direcție pentru cei incapabili și din lipsă de preoți catolici. În relația trimisă din Silistra în 1582 Episcopului Cedolini la Pera, Pr. Arsengo nota cum, cu ușurință, cu ajutorul domnitorului și al Domina cattolica, Pr. Celestino ar fi putut să-l îndepărteze pe pastorul luteran și să-i reîntoarcă pe catolicii sărmani la adevărata lor credință, și că în acel scop l-a trimis la Târgoviște, sperând să ajungă și el după Paște. Pr. Celestino, bun
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Pr. Celestino ar fi putut să-l îndepărteze pe pastorul luteran și să-i reîntoarcă pe catolicii sărmani la adevărata lor credință, și că în acel scop l-a trimis la Târgoviște, sperând să ajungă și el după Paște. Pr. Celestino, bun cunoscător al limbii valahe, fiind deja de trei ani prin acele locuri era foarte bine primit de credincioși; foarte probabil că ar fi rămas și cu ei cu atât mai mult cu cât acea Doamnă Valahă îi oferea cele
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
acele locuri.... Aici este vorba despre conventul nostru din Târgoviște, care - așa cum s-a văzut mai sus - avea o vie și multe alte proprietăți; celălalt convent era cel din Câmpulung. Se pare că, odată mort sau întors în Italia Pr. Celestino, conventul ar fi rămas abandonat și că, ceva mai târziu, s-au instalat acolo Frații Minori Observanți din Bulgaria. De fapt, există o copie a scrisorii unui alt Radu voievod, fiul lui Mihnea voievod, care scria la 30 septembrie 1614
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
pentru a sluji în rit latin. Fratele Arsengo a precizat în raportul către episcopul Cedolini că acești credincioși din Târgoviște puteau fi readuși la credința catolică cu ajutorul Doamnei Caterina „Domina Cattolica”, soția domnitorului Valahiei, Alexandru al II-lea (1568-1577). Părintele Celestino vorbea foarte bine românește și se înțelegea nu numai cu credincioșii catolici, ci și cu întreaga comunitate. „Doamna Catolică” i-a oferit toate cele necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
domnitorului Valahiei, Alexandru al II-lea (1568-1577). Părintele Celestino vorbea foarte bine românește și se înțelegea nu numai cu credincioșii catolici, ci și cu întreaga comunitate. „Doamna Catolică” i-a oferit toate cele necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
foarte bine românește și se înțelegea nu numai cu credincioșii catolici, ci și cu întreaga comunitate. „Doamna Catolică” i-a oferit toate cele necesare traiului, și, plin de entuziasm, fratele Celestino a început să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să repare mănăstirea anexată bisericii Sfântul Francisc. Celestino era foarte iubit de către credincioșii din Târgoviște, care erau oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și șase luni la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea din Târgoviște pe savantul francez Jaques Bongars, în 1585, acesta
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea din Târgoviște pe savantul francez Jaques Bongars, în 1585, acesta aflându-se în drum spre Constantinopol. După plecarea părintelui Celestino au venit frații minori observanți. Radu Voievod (fiul lui Mihnea) a trimis episcopului Sofiei o scrisoare, la 30 aprilie 1614, prin care a solicitat trimiterea câtorva frați de la Chiprovaz, pentru poporul de credincioși catolici. În 1625 episcopul de Sofia, Elia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
româno en la literatura portuguesa, Salamanca, 1971. Antologii: A fost odată..., pref. edit., Freiburg im Breisgau, 1951; Hespéria. Antologia de cultură greco-latină, Lisabona, 1970. Traduceri: Contoș romenos, Lisabona, 1944; Liviu Rebreanu, A foresta dos enforcados, Lisabona, [1945] (în colaborare cu Celestino Gomes); Novos contoș romenos, Lisabona, 1946 (în colaborare); Duiliu Zamfirescu, Vida no campo, „O Século” (Lisabona), 1947, 18 mai -1947, 28 iunie (în colaborare cu Rogério Claro); Ion Creangă, Recordações de infância, pref. Jean Boutière, Lisabona, 1947 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
găsim și pe Monseniorul Korosec, liderul Partidului Popular Sloven. Din 1911 îl găsim aici și pe Alcide De Gasperi, deputat de Trentino, unde, de la începutul secolului, dezvoltase un puternic angajament în asociaționismul catolic. Fiind susținut de episcopul de Trento, Monseniorul Celestino Endrici, el a condus din 1905 ziarul La Voce cattolica (devenit în 1906 Il Trentino). În Spania, după eșecul programului Partidului Catolic al lui Alejandro Pidal y Mon între 1881-1882, catolicismul a rămas dominat de un tradiționalism autoritar, o nostalgie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
R.Celina-Mariea Mogâldea V.Mihaela Munteanu C.Diana Elenă Neacșu Const.AnaMaria Palade V.Anișoara Pascal Dtru.EduardCristian Penișoara M.Florin Pârvan Const.Sorinel Ranga P.Ramona Ioana Ungureanu M.Diana Bunescu T.Tatiana Manolea G.Elena Postu N.Ani Celestina Palie An.Marian Pătrașcu I.Simona Bodescu L.Simona Ralea Const.Nadina Elenă Sardariu I.Oana-Alina Proca M.Sorin Octavian Huțanu M.Gabriel Marian Cornea Ghe.Florentina Registru matricol 234,vol I;Costin Clit,op.cit.,251. Bourceanu N.CarmenAnca Chenciu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]