124 matches
-
la puțină vreme după moartea fratelui său mai mare Roger al III-lea, duce de Apulia și co-rege alături de tatăl lor, iar apoi, la câteva săptămâni, a lui Tancred însuși (20 februarie 1194), Guillaume a fost încoronat rege de către papa Celestin al III-lea în Palermo. El avea să devină ultimul rege normand al Siciliei. Mama sa Sibila a activat ca regent. Însă împăratul Henric al VI-lea de Hohenstaufen a emis pretenții la tronul Siciliei, în baza drepturilor soției sale
Guillaume al III-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328570_a_329899]
-
în 1948 cu tot cu familia sa, iar proprietățile acesteia au fost confiscate de către statul român. Între 1923-1927 a făcut studii gimnaziale si liceale la Blaj și Cluj, cu precadere în domeniul muzical, unde i-a avut ca profesori pe Heinz Heltmann, Celestin Cherebețiu; Jean Bobescu și Paula Kouba-Stranszky. Șorban a studiat pictura și muzica în Italia (la "Conservatorul Giuseppe Verdi" din Milano), Austria și Germania între 1930 și 1934. A studiat apoi dreptul la Universitatea din Cluj. Între timp a avut mai
Raoul Șorban () [Corola-website/Science/303330_a_304659]
-
de a supune insula. Planurile lui nu s-au concretizat. Primele referiri clare la evenimente ce s-au petrecut pe insulă, asociate începutului Evului Mediu Timpuriu, apar pe la începutul secolului al V-lea e.n., odată cu creștinarea teritoriului. La 431, papa Celestin I l-a trimis pe Palladius să fie episcop al creștinilor irlandezi, ceea ce dovedește existența cultului creștin pe insulă. Prin tradiție, misiunea Sfântului Patrick este considerată a fi avut loc în această perioadă, dar scrierile lui nu sunt databile cu
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
o educație artificială, ruptă de viață, departe de realitate dar plină predici religioase, de falsă pioșenie, transformându-le în mironosițe acre și speriate. Totodată satirizează obiceiurile rele deprinse de ofițeri care dădeau exemple negative subalternilor. ACTUL I TABLOUL I Tânărul Celestin duce o dublă existență: la mânăstire ocupă postul de organist și maestru de muzică, iar seara, după ce-și termină serviciul, merge discret la teatru unde, sub numele de Floridor, repetă opereta sa “Babet și Cadet”. Colonelul Alfred Chateau - Gibus
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
-i să o mărite pe Denise de Flaviny, cea mai bună elevă a pensionului cu un locotenent din regimentul său, Fernand de Champlâtreux. În urma acestei căsătorii mânăstirea va primi o importantă donație. Denise, care iubește în taină teatrul, descoperă că Celestin este de fapt autor de operetă și dorește din tot sufletul să participe și ea la premieră. Tânărul locotenent Champlâtreux, nu prea încântat de o căsătorie silită, vine să o cunoască pe Denise, dar i se îngăduie doar să-i
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
operetă și dorește din tot sufletul să participe și ea la premieră. Tânărul locotenent Champlâtreux, nu prea încântat de o căsătorie silită, vine să o cunoască pe Denise, dar i se îngăduie doar să-i vorbească fără să o vadă. Celestin este înștiințat de Maica superioară că trebuie să o conducă pe Denise chiar în seara premierei operetei sale la Paris, la părintii ei care au chemat-o urgent. Denise rezolvă imediat încurcătura, propunându-i “maestrului de muzică” să plece cu
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
noiembrie 1241 la Roma) a fost papă al Romei timp de 17 zile. Fiind nepotul lui Urban al III-lea, l-a urmat pe papa Grigore al IX-lea decedat la o vârstă înaintată. Numele său înseamnă "cel ceresc" (lat.). Celestin, născut ca Goffredo di Castiglione, era originar din Milano, unde era în perioada 1223 - 1226 cancelarul arhiepiscopiei. Din 1227 a avut funcția unui paroh cardinal de San Marco (Roma) iar din 1238 era episcopul-cardinal de Sabina. În toată istoria Bisericii
Papa Celestin al IV-lea () [Corola-website/Science/305429_a_306758]
-
ca Goffredo di Castiglione, era originar din Milano, unde era în perioada 1223 - 1226 cancelarul arhiepiscopiei. Din 1227 a avut funcția unui paroh cardinal de San Marco (Roma) iar din 1238 era episcopul-cardinal de Sabina. În toată istoria Bisericii Catolice, Celestin a fost primul papă ales în cadrul unei conclave a cardinalilor. Aceștia erau reținuți de senatorul roman Matteo Rosso Orsini într-o ruină de pe Palatin. Datorită căldurii inspurtobaile și a condițiilor igienice de nedescris unul din cardinali a și decedat. Totuși
Papa Celestin al IV-lea () [Corola-website/Science/305429_a_306758]
-
cardinalul Castiglione. Pe prim plan a fost votat de acei cardinali care și-au dorit o împăcare cu împăratul Frederic al II-lea (acesta din urmă fusese ireparabil certat cu Grigore al IX-lea. Fiind încă slăbit din pricină conclavei, Celestin a murit după 17 zile, încă înainte de a fi încoronat (10 noiembrie 1241). Abia după o sedisvacanță de doi ani Inocențiu al IV-lea a ajuns succesorul lui, terminând definitiv politica de reconciliere între puterea statală și cea papală. Coelestin
Papa Celestin al IV-lea () [Corola-website/Science/305429_a_306758]
-
Sinodul al III-lea ecumenic de la Efes - sau . De la 22 iunie la 31 iulie 431 Papa Celestin I (422-432) Convocat de împăratul Teodosiu al II-lea (...) Cinci sesiuni Tema: Maternitatea divină a Mariei împotriva lui Nestorie (...) Documente: 6 canoane. A doua scrisoare a sf. Ciril adresată lui Nestorie A treia scrisoare a sf. Ciril adresată lui Nestorie
Conciliul de la Efes () [Corola-website/Science/301446_a_302775]
-
adresată împăratului Teodosie al II-lea de către Nestorie, care a fost nemulțumit că a fost condamnat de un sinod la Roma, în 430. Împăratul Teodosie al II-lea a convocat sinodul împreună cu Valentinian al II-lea și cu acceptul papei Celestin I. Lucrările au fost conduse de Ciril al Alexandriei. Inițial s-au înscris 197 de episcopi, însă numărul celor care au participat a fost mai mare pentru că s-au înscris și pe parcursul lucrărilor. Deși Nestorie a fost cel care a
Conciliul de la Efes () [Corola-website/Science/301446_a_302775]
-
lui, scrieri care au fost aici citite, recentele lui afirmații făcute în această metropolă și confirmate de martori - lucruri pe care el le gândește și le predică fără pietate, determinați de canoanele scrisorii preasfântului nostru părinte și coleg în slujire Celestin, episcopul Bisericii din Roma, cu lacrimi în ochi am fost nevoiți să ajungem la această dureroasă condamnare a lui. Însuși Iisus Christos, Domnul nostru, împotriva căruia rostește blasfemii, a definit prin vocea acestui preasfânt Conciliu că Nestorie este exclus de la
Conciliul de la Efes () [Corola-website/Science/301446_a_302775]
-
asigura de prietenia acestuia. Reușind să se elibereze de prezența cruciaților, Tancred a fost apoi confruntat cu o amenințare dinspre nord. În aprilie 1191, sosiseră la Roma, Henric și Constanța pentru a fi încoronați ca împărat și împărăteasă de către papa Celestin al III-lea, iar acum perechea imperială se îndrepta către sud pentru a pretinde Regatul Siciliei în numele Constanței, care era fiică postumă a lui Roger al II-lea cu cea de a treia soție a acestuia, Beatrice de Rethel și
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
i-a predat-o acestuia pe Constanța, trimițând-o sub escortă la Messina. Cu toate acestea, Tancred avea acum în intenție să profite de acest avantaj ca preț de negociere, în schimbul obținerii legitimării sale ca rege al Siciliei din partea papei Celestin al III-lea. În schimbul acestei recunoașteri, papa nădăjduia ca, prin asigurarea trecerii libere a Constanței spre Roma, Henric ar fi mai binevoitor față de papalitate; de asemenea, pontiful spera să împiedice unirea dintre Imperiu și Regatul Siciliei. Cu toate acestea, soldații
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
murit și i-a succedat fiul său, Carol al II-lea. a devenit curând nucleul centrului istoric al orașului și a fost de multe ori locul în care s-au desfășurat evenimente celebre. De exemplu, la 13 decembrie 1294, papa Celestin al V-lea a demisionat ca papă într-o sală a castelului. Unsprezece zile mai târziu, Bonifaciu al VIII-lea a fost ales aici ca papă de Colegiul Cardinalilor și imediat s-a mutat la Roma pentru a evita autoritatea
Castel Nuovo () [Corola-website/Science/333330_a_334659]
-
care se extinde în jurul Golfului Riga, cuprinsă între Estonia la nord și Letonia la sud. Către sfârșitul secolului al XII-lea această regiune din sud-estul Mării Baltice a început să prezinte un interes religios pentru lumea catolică, la început sub Papa Celestin al III-lea, apoi sub Papa Inocențiu al III-lea. Acesta din urmă, autoritate religioasă și personalitate politică în același timp, nu s-a mărginit doar la scopuri pioase privind acele teritorii, ci a elaborat și strategia necesară pentru a
Cruciadele Nordice () [Corola-website/Science/302202_a_303531]
-
pe 13 aprilie 1147, și a durat, de fapt, până în secolul al XVI-lea. În secolul al XII-lea, teritoriul țărilor moderne ale Estoniei, Letoniei și Lituaniei era cuțitul păgân înfipt în teritoriile pe care domina creștinismul. În 1192, Papa Celestin al III-lea declară o cruciadă împotriva păgânilor de pe coasta estică a Mării Baltice. Ca rezultat, pe malul de estic a mării apar ordinele cavalerești. Livonienii populau regiunile din apropierea Mării Baltice, aceștia se aflau sub suzeranitatea Principatului Polotsk, iar Aestii sub protectoratul
Cruciadele Nordice () [Corola-website/Science/302202_a_303531]
-
pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparații grabnice pentru a face față unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetății este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095), în onoarea căruia la 27 iunie 1191, Papa Celestin al III-lea emite un act prin care are loc sanctificarea regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Vărad", adică la Oradea, o mănăstire
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele "Cibinium" într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența unei prepozituri a Sibiului ("praepositura Cibiniensis"), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Prima atestare documentară în forma "Hermannstadt" datează din anul 1366, dar există și o menținue
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Cahen a predat la Universitatea din Strasbourg, mai întâi pe post de conferențiar, iar din 1948 ca profesor. S-a căsătorit cu profesoara Pauline Celine Olivier, fiică a unei familii franceze creștine, care era adepta metodei pedagogice nonconformiste a lui Celestin Fresne. Atunci când ideologii partidului comunist au atacat cu vehemență această metodă și pe inventatorul ei, care era el însuși comunist, Cahen s-a angajat trup și suflet în apărarea acestuia. În 1959 Claude Cahen s-a transferat ca profesor de
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
se preda în limbile germană și polonă și o casă de cultură și distracții (denumită inițial „sală de tir”). Printre preoții care au slujit în cadrul acestei comunități sunt de menționat următorii: Lea Bonaventura (prin 1875), Alois Kulpa, Damian Clucynschi (1900), Celestin Vaies, Iacint Bock. Până după primul război mondial, biserica a fost deservită de preoți din Parohia Iași. În perioada interbelică, este înființată Parohia Pașcani. În 1925 preotul franciscan polonez Iacint Bock, este numit paroh al Bisericii, locuind în Parohia Pașcani
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
patriarhal din Constantinopol a fost ales un partizan al acestei "erezii", Nestorie, preot din Antiohia. Dorea să impună bisericii această învățătură și astfel, a început în a-și persecută adversarii, stârnind un mare scandal. Patriarhul Chiril al Alexandriei, și Papa Celestin I au protestat. Teodosiu a fost determinat să convoace un al treila sinod la Efes, în 431, în care doctrina nestoriană era condamnată. Nestorie a fost exilat în Egipt pentru întreagă viață. Dar numeroși adepți au rămas în Siria și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
aștepta execuția în celula sa, este eliberat în urma unor tratative cu Caterina de' Medici. În 23 decembrie corpul lui Francisc este purtat la Saint-Denis de către prințul La Roche-sur-Yon. Inima sa, care trebuia să rămână la Orléans, este dusă în mănăstirea celestinilor. S-a comandat pentru inima lui un piedestal triangular de marmură albă, pe care se află o coloană de marmură albă. Lucrarea a fost proiectată de Primaticcio și executată de Jean Leroux și Ponce Jacquiot între 1562 și 1570. În
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
compensatorii și un control extrem de supraveghere a cheltuielor regale. După ce Alfonso al VIII-lea al Castiliei a fost învins în bătălia de la Alarcos, Alfonso al IX-lea a invadat Castilia cu ajutorul trupelor musulmane. El a fost sumar excomunicat de Papa Celestin al III-lea. În 1197, Alfonso s-a căsătorit cu a doua sa verișoară, Berengaria de Castilia, pentru a cimenta pacea dintre Leon și Castilia. În 1198, Papa Inocențiu al III-lea a declarat căsătoria celor doi invalidă, dar au
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]
-
ortodocși și chiar pe împăratul Theodosius al II-lea în privința erorilor lui Celestius. Aici a scris, redactîndu-l întîi în greacă și traducîndu-l apoi în latină, Memoriul cu privire la Celestius (Commonitorium super nomine Caelestii). Mercator fusese trimis probabil la Constantinopol de către papa Celestin I (422-432); astfel a reușit să obțină expulzarea din Constantinopol a lui Celestius și Iulian de Eclanum, care se refugiaseră acolo, precum și reconfirmarea condamnării pelagianismului la conciliul din Efes din 431. Ceva mai tîrziu (430-431) redactează Memoriul împotriva ereziei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]